Referat Primul Razboi Mondial

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Primul Razboi Mondial si de asemenea puteti face Download Referat Primul razboi mondial

Citeste fragmente din Referat Primul Razboi Mondial

PRIMUL RAZBOI MONDIAL Cauzele primului război mondial trebuie căutate in secolul al XIX-lea- perioada extrem de importanta atât din punct de vedere economic cat si din punct de vedere social, ideologic si politic. Mai întâi de toate in acest interval de timp s-a încheiat prima perioada a capitalismului industrial(1789-1871) caracterizata prin începuturile, maturizarea si puternica dezvoltare a capitalismului si a început a doua perioada (1871-1917) in care au fost create printr-o dezvoltare relativ paşnica a capitalismului, premisele trecerii de la capitalismul premonopolist la cel monopolist. De aceea caracteristica dominanta a ultimului sfert al secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea a fost creşterea gigantica a producţiei industriale. Datele statistice de mai jos sunt edificatoare in acest sens: Anul Germania Anglia Franta Rusia Italia S.U.A Lumea 1860 14 34 26 8 - 8 14 1870 18 44 34 13 17 11 19 1880 25 53 43 17 23 17 26 1890 40 62 56 27 40 39 43 1900 65 79 66 61 56 54 60 1910 89 85 89 84 99 89 88 1913 100 100 100 100 100 100 100 Si oare care alta ar putea fi cauza principala a noilor rivalitati daca nu chiar lupta pentru putere a Marilor Puteri bazata pe dezvoltarea economica uimitoare de-a lungul secolului al XIX-lea. Astfel pana in 1914 puterile s-au concentrat in doua alianţe opuse. Pe o parte a baricadei se aflau Puterile Centrale, in frunte cu Germania si Austro-Ungaria. La început si Italia se afla de aceasta parte dar cu trecerea timpului legăturile s-au răcit, insa s-au întărit relaţiile de apropiere cu Bulgaria si Turcia. De partea cealaltă se aflau Franta si Rusia, Marea Britanie nefiind angajata in totalitate in acest conflict, fiind simpatizantul lor. Punctele tari si slabe ale organizării sociale, politice si militare ale tarilor aliate au avut un rol esenţial in desfasurarea conflictelor ulterioare. Germania devenise cea mai mare putere militară a Europei. Tendinţa ei de a o sparge supremaţia navala a Marii Britanii a produs tensiuni mari intre cele doua tari. Imperiul Austro-Ungar era caracterizat de nemulţumirea si de agitaţia nationalitatilor, ţinute cu greu intr-un stat unitar. Marea Britanie, industrializata cu mult înaintea celorlalte state, domina un imperiu de colonii. Forţa sa de apărare nu se baza numai pe armata sa profesionista de 386000 de militari ci in primul rând pe excelenta sa marina militară. Rusia in schimb era cu mult depasita de celelalte tari in privinţa industriei si a tehnicii militare, dar in caz de război ea putea mobiliza milioane de oameni. Franta suferea inca de pe urma înfrângerii războiului franco-prusac din 1870-1871. Războiul a izbucnit insa din sud-est Europei, din Balcani. Acest teritoriu aparţinuse iniţial Imperiului Otoman dar retragerea turcilor a cauzat un vid de putere pentru acapararea cărora concurau Italia si Imperiul Austro-Ungar. In 1908 imperiul Austro-Ungar ocupa Bosnia-Hertegovina. Aceasta măsura i-a iritat in mod deosebit pe sârbii localnici cat si Regatul Sârb învecinat. Aliatul tradiţional al Serbiei, Rusia a protestat , dar nu era pregătit pentru acordarea ajutorului militar. Situaţia din regiune era supertensionata, când in 28 iunie 1914 studentul naţionalist Gavrilo Princip l-a asasinat pe moştenitorul tronului austriac Franz Ferdinand. In urma asasinatului evenimentele se precipita. Monarhia inversunata acuza pentru asasinat Regatul Sârb pe care-l ataca in 28 iulie. Peste 2 zile Rusia mobilizează in ajutorul sârbilor o armata de 1,2 milioane de militari. Germania somează Rusia sa-si retragă forţele in 24 de ore in caz contrar ii declara razboi. Rusia refuza ultimatumul si Germania se tine de promisiune. Franta primeşte si ea declaraţia de război a Germaniei in data de 3 august, ea fiind aliata rusei. Conform planului Schlieffen, Franta trebuia atacata înainte ca Rusia sa fie gata de război, altfel Germania era obligata sa lupte pe doua fronturi: in est si in vest. Linia fortificata de la graniţa franceza se putea ocoli prin Belgia. Dar cum ea se declarase neutra si nu permitea trecerea trupelor germane pe teritoriul sau, in 4 august era invadata de Germania. Deoarece Marea Britanie garanta neutralitatea Belgiei, ea declara război in aceeaşi zi Germaniei. In noiembrie intra in război si Turcia de partea Puterilor Centrale. FRONTUL DE VEST--Planurile strategice ale celor doua tabere se bazau pe convingerea ca războiul va fi de scurta durata. Armata germana a invadat Belgia si a ocupat partea de nord-est a Frantei, ajungând in apropierea Pariului, insa a fost oprita pe râul Marna. Fiecare dintre partile beligerante se stabileşte pe poziţiile cucerite si construieşte cate o reţea de tranşee, care sunt separate doar de o fasie de pamant-„pamantul nimanui”.Transeele se întind pe o lungime de 700 km in nordul Frantei, de la Canalul Mânecii pana in Elvetia. Pana la urma lupta din tranşee de pe frontul de vest a durat patru ani. Luptele durau lini întregi in cazul unor mari breşe combatanţii mureau cu zecile de mii intr-o singura zi. Rezultatul a fost cucerirea unei fasii de cativa metri de pamant Pana la sfarsitul războiului pe acest front nici una din parti nu a reuşit o înaintare mai mare de 65 km. œ ô e parti dar Verdunul a rămas in mana francezilor. In lupta dusa pe râul Somme, in cursul atacului britanic, inca din prima zi au murit peste 60000 de oameni. Marile pierderi aproape ca au lăsat fara combatanţi armata voluntara engleza. FRONTUL DE EST—In acest timp se duceau lupte grele si pe frontul de est. In lupta cu ruşii armat austr-ungara a sucombat si germanii au trebuit sa transfere aici o armata mai mare decât era planificata iniţial. Al doilea front, de care se temeau atât de mult la începutul războiului, a devenit o realitate. Dar in 1914 cu victoriile de la Tannenberg si de la lacurile Mazur apoi invadarea Poloniei, aflata sub suveranitate Rusiei, au dobândit pe neaşteptate mari victorii asupra Rusiei. In acelaşi an Bulgaria intra in război de partea Germaniei si armata formata din trupe bulgaresti si germane ocupa cu rapiditate Serbia. Trupele austriece nu au avut prea mult succes pe frontul balcanic si cel de est dar fata de Italia , care in 1915 trecuse de partea Antantei, au repurtat o serie de succese. In 1916 si România a intrat in război de partea Antantei, dar germanii, intr-o campanie scurta si executata impecabil au invadat o mare parte a tarii obtinand o sursa importanta de titei. RAZBOIUL DEVINE MONDIAL—La data de 22 august 1915 Japonia declara război Germaniei si isi îndreaptă atcul împotriva coloniei germane Tsingtao. Aceasta este cucerita după 11 saptamani, in urma unei ofensive alături de trupe britanice. Navele militare germane sunt urmărite prin Oceanul Indian, prin sudul Atlanticului si lupte navale grele se înregistrează lângă insulele Maldive si pe lângă portul chilian Coronel. Coloniile germane din sud-vestul Africii au fost atacate de forte sud-africane, iar cele din estul Africii de forte britanice. Niciodată nu existase un război de o asemenea anvergura in istoria mondiala. Pe tot parcursul lui s-au introdus tehnici noi si invenţii ucigătoare tot mai eficiente. Germanii au folosit pentru prima oara artileria grea. Loviturile tunului numit „Berta cea grasa” se auzeau si peste Canalul Mânecii. Cele mai mari pierderi au fost cauzate de mitraliere si de gazele de lupta. Gazul de lupta, sufocant si orbitor făcea victime si din rândurile lansatorilor, o dat cu schimbarea direcţiei vântului. Vehicolul de război britanic- tancul- a fost introdus in lupta prima oara in ofensiva britanica de pe râul Somme. Atunci a fost considerata „maşina învingătoare” a războiului. Ulterior s-a dovedit ca introducerea lui a fost prematura deoarece au fost prea puţine exemplare pentru un succes raid, si astfel s-a pierdut mult din efectul de surpriza scontat. EPUIZATI IN URMA RAZBOIULUI—Cu toate ca armatele germane si austriece au obţinut o victorie nimicitoare împotriva armatei italiene, cu încetul aliaţii Germaniei au ajuns la capătul puterilor. Împăratul austriac a încercat sa încheie o pace separata, iar turcii, in urma pierderii Ierusalimului si a Bagdadului au bătut in retragere. Si soldaţii germani prezentau urme de oboseala, aveau moralul tot mai scăzut si americanii se apropiau. Primele trupe, sub conducerea generalului maior Pershing au debarcat in Europa la 27 iunie 1917. Ludendorff a forţat ultima şansa a victoriei, când in 3 martie 1918 a încheiat pacea separata cu guvernul bolşevic sovietic la Brest-Litovsk, si astfel a putut transfera peste un milion de oameni pe frontul de vest. Marea sa ofensiva, începuta la 31 martie a repins temporar trupele Antantei in Franta. Pierderile umane au fost uriaşe pe ambele parti, dar in iulie, 100000 de militari americani au venit in ajutorul trupelor antantei. FINALUL—Poporul german era înfometat si realizând inevitabilitatea înfrângerii, armata s-a demoralizat. In 8 august 1918 armatele unite ale Antantei sub comanda generalului Foch au întreprins un atac, lângă Amiens, care a dus in fine la o importanta breşa. Nemţii au fost respinşi pe teritoriul Belgiei, dar au luptat cu îndârjire, si la terminarea războiului stăpâneau inca teritorii străine. In octombrie s-a destrămat Imperiul Austro-Ungar. Forţele britanice si arabe, sub conducerea lui T.E.Lawrence au ocupat Damascul, iar Portugalia si Turcia au capitulat. Flota germana s-a răsculat, Kaiserul a fost alungat de pe tron. La 31 octombrie 1918 Germania a cerut un armistiţiu care a intrat in vigoare in data de 31 noiembrie 1918. La tratativele de pace din iunie 1919, puterile învingătoare au impus condiţii aspre invinsilor. Războiul menit sa „pună capăt oricărui război” luase sfarsit. 쥁@