Referat Magellan Si Prima Calatorie In Jurul Lumii
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Magellan Si Prima Calatorie In Jurul Lumii si de asemenea puteti face
Download Referat Magellan si prima calatorie in jurul lumiiCiteste fragmente din Referat Magellan Si Prima Calatorie In Jurul Lumii
Magellan si prima calatorie in jurul lumii
Fernando Magellan a fost unul dintre cei mai de seama navigatori ai
tuturor timpurilor. El a trait intre anii 1480 si 1521. A fost un nobil
portughez sarac si a luat parte intre anii 1505 si 1511 la cucerirea
Indiei de Est si a peninsulei Malacca. Mai tarziu el a luat parte la
expeditiile portugheze din Africa de Nord, unde a fost ranit. Intors in
patrie, a cerut regelui o avansare neinsemnata in serviciu, dar a fost
refuzat. El a propus un proiect de expeditie pentru a ajunge dinspre
vest in insulele Moluce. Proiectul a fost respins.
Jignit, Magellan si-a parasit patria, plecand in Spania. El s-a
asociat cu astonomul portughez Ruy Faleiro si s-au prezentat la Sevilla
in fata Consiliului pentru Indii si au declarat ca insulele Moluce
(principalul izvor al bogatiei portugheze) trebuie sa apartina Spaniei,
deoarece se afla in emisfera apuseana, spaniola (in baza impartirii
lumii din 1494), dar ca la aceste "Insule ale Mirodeniilor" trebuie sa
se ajunga, pentru a nu trezi banuiala portughezilor, dinspre vest, si
anume prin Marea de Sud, descoperita si anexata de Balboa la posesiunile
spaniole. Magellan a demonstrat cu foarte multa putere de convingere ca
intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud trebuie sa existe o stramtoare.
Magellan si Faleiro au cerut la inceput aceleasi drepturi si privilegii
care fusesera fagaduite la timpul sau lui Columb. Dupa indelungi tocmeli
cu consilierii regelui, care si-au rezervat o mare parte din veniturile
presupuse, precum si dupa oarecare concesii facute de portughezi, s-a
incheiat cu ei o conventie. Regele Carol I s-a obligat sa echipeze pe
socoteala tezaurului cinci corabii si sa asigure expeditiei provizii pe
doi ani.
Chiar inainte de plecare, Faleiro a renuntat la calatorie, astfel
incat Magellan a ramas singurul ei conducator. El a arborat pavilionul
de amiral pe corabia Trinidad (110 tone).
La staruintele Consiliului pentru India, care nu avea incredere deplina
in portughezul Magellan,
capitani ai celorlalte corabii au fost numiti spaniolii: pe corabia San
Antonio (120 tone)- Juan Cartagena, pe Concepcion (90 tone)- Gaspar de
Quesada, pe Victoria (85 tone)- Luis de Mendo- za, iar pe Santiago (75
tone)- Juan Serrano. Echipajul intregii flotile se cifra la 239 de
oameni. Pe bords se mai aflau 26 de oameni care nu primeau solda;
printre acestia era si tanarul italian Antonio Pigafetta, care a devenit
istoricul primei expeditii in jurul lumii. Deoarece el nu era nici
marinar, nici geograf, un izvor foarte important il constituie
insemnarile din jurnalele de bord ale vaselor, pe care le tinea
Francisco Albo.
Descoperirea Patagoniei. Iernatul si rascoala
La 20 septembrie 1519, escadra iesi din gurile fluviului Guadalquivir
si se indrepta prin insulele Canare, spre sud-vest, catre tarmurile
Braziliei. in timpul trecerii peste ocean, Magellan a elaborat un sistem
bun de semnalizare si corabiile din flotila sa, desi de tipuri diferite,
nu s-au ratacit niciodata una de alta. Neintelegerile dintre Magellan si
capitanii spanioli au inceput foarte curand. Indata ce flotila s-a
indepartat de insulele Canare, Cartagena a pretins ca Magellan sa se
sfatuiasca cu el la orice schimbare a itinerariului. Dar portughezul i-a
raspuns linistit si mandru: "Datoria domniei voastre este sa urmati ziua
steagul meu, iar noaptea felinarul de pupa corabiei mele".
La sfarsitul lunii noiembrie, escadra a ajuns la extremitatea estica a
Americii de Sud, iar pe la mijlocul lunii ianuarie se afla in dreptul
estuarului La Plata. Mai departe spre sud se intindea un pamant
necunoscut. Magellan s-a indreptat spre sud. La 1 aprilie 1520, cand in
emisfera sudica s-a anuntat sosirea iernii, Magellan a hotarat sa se
opreasca pentru iernat in micul golf San Julian, in dreptul paralelei de
49 grade latitudine sudica. El a adus in golf patru din corabiile sale,
iar vasul sau, din precautie, l-a ancorat la iesirea din golf in ocean.
In timpul iernii trei dintre comandantii vaselor s-au rasculat impotriva
lui Magellan, dar acesta a reusit sa-i invinga si i-a pedepsit cu
cruzime. Quesada a fost decapitat, corpul lui Mendoza (care fusese ucis
mai inainte) a fost ciopartit, iar Cartagena si un preot rebel au fost
debarcati pe coasta pus-tie. Ceilalti rebeli au fost insa crutati. In
mai corabia Santiago a fost trimisa in explorare spre sud dar s-a
sfaramat de stanci iar echipajul a reusit cu greu sa se salveze. Golful
unde iernau corabii-le lui Magellan era vizitat de indieni de o statura
foarte inalta. Ei au fost numiti patagonezi iar ta-ra lor Patagonia (in
spaniola patagon inseamna cu picioare mari).
Descoperirea stramtorii Magellan
La 18 octombrie escadra a pornit spre sud, de-a lungul tarmurilor
Patagoniei. Inainte de a iesi in larg Magellan a declarat capitanilor ca
va cauta la sud o strimtoare intre Oce-anul Atlantic si Marea de Sud si
ca va va coti spre rasarit numai in cazul cand nu va gasi stram-toarea
pana in dreptul paralelei de 75 grade. Stramtoarea ce ducea spre apus a
fost descoperita dupa trei zile, la 21 octombrie 1520, dincolo de
paralela de 52 grade latitudine sudica, dupa ce Magellan explorase
coasta dinspre Oceanul Atlantic, pana atunci necunoscuta a Americii de
Sud, pe o distanta de peste 4000 km, intre 34 si 52 grade latitudine
sudica, descoperind cu acest prilej toate golfurile de pe aceasta
coasta.
Indata ce escadra a cotit spre vest Magellan, a
trimis inainte doua corabii ca sa cer-ceteze daca nu exista in aceasta
directie vreo iesire in largul marii. In timpul noptii s-a dezlantuit o
furtuna care a durat doua zile. Corabiile trimise inainte erau
amenintate sa se sfarame de stanci. Dar in momentul cel mai critic
marinari au observat o stramtoare ingusta, s-au indreptat spre ea si au
ajuns intrun golf destul de larg. Ei si-au continuat drumul prin acest
golf si au ob-servat o alta stramtoare, dincolo de care se deschidea un
alt golf si mai larg. Atunci capitanii celor doua vase au hotarat sa se
intoarca. Totusi, iesirea in Marea de Sud era inca departe. Magellan a
mers cateva zile spre sud pana a vazut doua canale. El a trimis spre
sud-est corabiile San Antonio si Conception iar spre sud-vest o barca.
"Oamenii trimisi in barca s-au intors dupa trei zile cu stirea ca au
vazut un cap si o mare deschisa. La auzul acestei vesti
capitanul-general a plans de bucuri si a denumit acest cap
"Deseado"(Capul Dorit, astazi capul Pilar).
Trinidad si Victoria au patruns in canalul de
sud-vest si au ramas acolo ancorate patru zile, apoi s-au inapoiat,
pentru a se alatura celorlalte doua corabii. Dar nu au gasit decat
corabia Conception, care se despartise de San Antonio: ea nimerise unde
stramtoarea se inchidea (golful Inutil ) si s-au intors inapoi. San
Antonio a ajuns intr-un alt golf inchis; la inapoiere nega-sind escadra
la locul ei, ofiterii s-au rasculat din nou, au ales un nou capitan si
s-au intors in Spa-nia. Pentru a se justifica, dezertorii l-au acuzat pe
Magellan de tradare si au fost crezuti.Familiei
lui Magellan i s-a retras ajutorul din partea tezaurului, iar sotia si
copilul lui au murit curand in mizerie. Dupa fuga corabiei San Antonio
lui Magellan nu-i mai ramasesera decat trei vase, iar efectivul
echipajului scazuse mult.
Navigand mai departe de-a lungul tarmului nordic
al stramtorii Patagoniei, care se ingusta mult, Magellan a mai condus
timp de cinci zile (23-28 noiembrie ) vasele spre nord-vest mergand
parca pe fundul unei prapastii intre munti. Muntii inalti de peste 1000
de metrii si tarmurile golase ale stramtorii pareau pustii, dar la sud
se vedeau ziua trambe de fum, iar noap-tea, focuri. Magellan a denumit
aceste meleaguri "Tara Focurilor" (Tara de Foc -in zilele noas-tre ).
Dupa 38 de zile de la intrarea in stramtoare Magellan a gasit Capul
Dorit (azi Capul Pilar), langa iesirea spre Oceanul Pacific din
stramtoarea Magellan.
Prima traversare a Oceanului Pacific
La 28 noiembrie 1520 Magellan a iesit din stramtoare (care are o
lungime de 550 km) in largul oceanului, conducand cele trei corabii ce
ii mai ramasesera prin Marea deSud. La 1 decembrie, in dreptul paralelei
de 48 grade latitudine sudica, s-a observat pentru ultima oara pamant
(probabil o insula din arhipeleagul Chilian ). "Am iesit din stramtoare
si am ajuns pe intinderile marii Linistite. Timp de trei luni si doua
zeci de zile am mers fara pic de hrana proas-pata. Ne hraneam cu
pesmeti, dar acestia se transformasera intr-un fel de pulbere amestecata
cu viermi ... Mirosea tare a urina de sobolan. Beam o apa galbena,
statuta. Mancam de asemenea piele de bou. O inmuiam patru zile in apa de
mare, apoi o puneam pe carbuni incinsi pentru cate-va minute si o
mancam. Adesea ne hraneam cu rumegus. Sobolanii se vindeau cu jumatate
de du-cat bucata, dar nici la acest pret nu-i puteai dobandi". Aproape
tot echipajul era bolnav de scor-but. 19 oameni au murit. Din fericire
vremea a fost buna tot timpul, de aceea Magellan a si dat o-ceanului
denumirea de Pacific.
Traversand Oceanul Pacific escadra lui Magellan a strabatut cel
putin 17 000 km, din care o mare parte in apele Polineziei de sud si
Microneziei, unde sunt presarate nenumarate insule mici. Este uimitor ca
in tot acest timp calatorii n-au intalnit decat "doua insulite pusti, pe
care au gasit doar pasari si copaci".
La 6 martie 1521 au aparut la vest trei insule locuite (din
arhipeleagul insulelor
Mariane). Zeci de luntri ale bastinasilor au iesit in intampinarea
strainilor "Sunt saraci, dar foarte indemanatici si mai cu seama hoti
foarte iscusiti si de aceea am denumit insulele acelea Insulele Hotilor
(Ladrones)" scrie Pigaffeta.
In dimineata zilei de 16 martie 1521, dupa ce a mai parcurs spre vest
2 000 km, in dreptul paralelei de 10 grade latitudine nordica, escadra
s-a apropriat de un grup de insule din Asia de est denumite ulterior
insulele Filipine.
Oricum s-ar fi calculat distanta parcursa de corabiile lui Magellan
din America pana in primele insule mari, ea s-a aratat a fi mult mai
mare decat distanta dintre Lumea Noua si Japonia indicata pe hartile
existente la acea vreme. Magellan a dovedit ca intre America si Asia se
afla o uriasa intindere de apa, mult mai larga decat Oceanul
Atlantic.Intr-adevar, Columb a traversat pentru prima oara Oceanul
Atlantic intr-o luna si ceva, pe cand lui Magellan i-au tre-buit pentru
traversarea Oceanului Pacific mai mult de trei luni, desi a avut o vreme
minunata si vant prielnic.
Descoperirea stramtorii dintre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si
calatoria lui Magellan pe Marea de Sud au produs o adevarata revolutie
in geografie. S-a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata globului
nu este acoperita de uscat, ci de ocean si ca exista un ocean Mondial
unic.
Moartea lui Magellan
Din prudenta Magellan s-a indreptat spre insulita nelocuita Homonhon
ca sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor posibilitatea sa se
odihneasca. Localnicii de pe insulita vecina au inceput sa-i viziteze pe
spanioli si in schimbul bonetelor rosii si a tot felul de maruntisuri,
le adu-ceau fructe nuci de cocos si vin de palmier. Magellan a denumit
arhipeleagul "San Lazarus". Du-pa cateva zile escadra a pornit spre
sud-vest si s-a oprit pe insula Camiguin. Magellan a observat ca sclavul
sau, malaezul Enrique, se intelegea cu localnicii in limba sa materna.
Acum Magellan si-a dat seama ca se afla in acea parte a Lumii vechi in
care se vorbeste limba malaeza, adica in apropierea "Insulelor
Mirodeniilor ", daca nu ajunsesera cumva chiar in ele. Magellan care mai
fusese odata in sud-estul Asiei, si sclavul sau Enrique, originar din
Sumatra, au incheat virtual prima calatorie in jurul lumii din istoria
omenirii.
In jurnalul de bord al lui Albo si in insemnarile lui Pigafetta apar
denumiri de insule necunoscute europenilor. Istoricii din Europa
occidentala numesc acest proces de cunoastere a arhipeleagului de catre
europeni: descoperirea Filipinelor (cu toate ca insulele fusesera
vizitate de mult timp de navigatorii din Asia de cud-est). In insula
Cebu, Magellan l-a crestinat pe conducatorul acesteia si pe o mare parte
din supusii acestuia. Ca protector al noilor crestini Magellan s-a
amestecat in certurile dintre conducatorii insulitei Mactan. In noaptea
de 26 spre 27 aprilie 1521, el a debarcat cu o parte din marinarii sai
pe aceasta insula dar a fost intimpinat de bastina -cu sageti si
sulite-. "Recunoscandu-l pe capitan, o multime de bastinasi s-au
napustit asupra lui ... dar el a continuat sa lupte cu darzenie, asa cum
se cuvine unui cavaler glorios ... A incercat sa traga spada din teaca,
dar n-a apucat s-o scoata decat pe jumatate, caci a fost ranit la mana
de o sulita de bambus. ..Unul l-a ranit la piciorul stang cu un pumnal
mare ... Capitanul s-a prabusit cu fata in jos; in aceiasi clipa
bastinasii au aruncat in el cu lanci de fier si de bambus si au inceput
sa-l loveasca cu cutitele pana cand ... lumina noasra, bucuria noastra,
adevaratul nostru conducator a pierit. El se uita tot timpul inapoi ca
sa vada daca am apucat cu totii sa ne urcam in barci" (Pigafetta).
Drumulspre insulele Moluce Intoarcerea in Spania
a corabiilor Victoria
si Trinidad
Dupa moartea lui Magellan s-au ales noi conducatori ai escadrei.
Carmuitorul din Cebu afland ca vasele se pregatesc de plecare a
organizat o cina in cinstea lor. Doi dintre cei in-vitati au profitat de
ocazie si au refuzat sa participe la ospat. Ei au deschis focul asupra
portului si au plecat cu vasele in larg, punand stapanire pe ele. Pe
toate corabiile mai ramasesera 115 oa- meni si cele trei corabii erau
greu de condus cu atat de putini marinari. De aceea Concepcion ca-re era
avariata a fost distrusa prin incendiere. Corabiile Victoria si Trinidad
au ratacit printre insule cateva luni, ne gasind drumul spre "insulele
Mirodeniilor".
La 8 noiembrie 1521 corabiile au ancorat langa piata de mirodeni din
insula Tido-re. Aici au cumparat importante cantitati de cuisoare,
nucsoara si alte mirodenii. Trinidad avea nevoie de reparatii serioase
si de aceea au hotarat ca, la sfarsitul acestora, ea sa se intoarca in
patrie plecand spre rasarit (srabatand Oceanul Pacific, spre Golful
Panama), iar Victoria sa por-neasca spre apus, spre Capul Bunei
Sperante.
In data de 21 decembrie 1521 Victoria a parasit portul plecand spre
Spania prin sud, spre a fi cat mai departe de drumul corabiilor
portugheze. La 20 mai, Victoria a ocolit Capul Bunei Sperante si mai
avea la bord 35 de oameni (din care 4 malaezi).
La 6 septembrie 1522 Victoria a ajuns la gurile fluviului
Guadalquivir, incheind prima calatorie in jurul lumii din istorie. Din
echipaj s-au intors in patrie 18 oameni. Victoria a-dusese atatea
mirodenii incat din vanzarea lor s-a acoperit suma cheltuita cu intreaga
expeditie si a mai ramas un mare castig. Guvernul Spaniol a obtinut
dreptul primei descoperiri a insulelor Mariane si Filpine si a formulat
pretentii asupra insulelor Moluce.
Trinidad a pornit spre patrie in aprilie 1522 avand la bord 54
de oameni. Timp de sase luni corabia a incercat sa traverseze Pacificul,
dar din cauza ca cea mai mare parte din echi-paj era bolnav de scorbut,
in octombrie 1522, s-a intors in insulele Moluce. Aici corabia a fost
capturata de portughezi. S-au confiscat instrumentele de navighatie si
jurnalul de bord. Astfel portughezii au intrat in posesia informatiilor
intregii expeditii si a drumului parcurs de Magellan. Marinarii au fost
inchisi in inchisori, unde cea mai mare parte au murit. Din echipajul de
pe Trinidad au supravietuit si s-au intors in Spania (in 1526) numai 4
oameni, care au incheiat si ei astfel calatoria in jurul lumii.
ì¥Â
