Referat Transilvania In Sec Al-18-lea

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Transilvania In Sec Al-18-lea si de asemenea puteti face Download Referat Transilvania in sec al-18-lea

Citeste fragmente din Referat Transilvania In Sec Al-18-lea

Transilvania în sec al XVIII-lea Situatia internaţională: -Pacea de la Karlowitz (1699) nu a rezolvat rivalitatea austro-turca. -Dimpotrivă, se deschide chestiunea orientală (moştenirea Imperiului Otoman). -Sec. al XVIII-lea este plin de conflicte: austro-turce, austro-ruso-turce, ruso-turce. -Intervin uneori Anglia si Franta-adepte ale menţinerii Imperiului Otoman, cu interese economice, dar şi politice in partea răsăriteană a Mediteranei. Conflictele austro-ruso-turce: -1716-1718,război austro-turc, incheiat cu pace de la Passarowitz (1718); Austria anexează Banatul si Oltenia; -1735-1739, război austro-ruso-turc, încheiat cu pacea de la Belgrad; -1768-1774,război ruso-turc, încheiat cu pacea de la Kuciuk-Kainargi care stabileste: *libertatea comerţului pe Marea Neagra si Marea Mediterană, îngrădirea monopolului turcesc asupra produselor româneşti, autonomia Principatelor. -În 1787-1792, război ruso-austrso-turc încheiat cu pacea de la Iaşi. -1806-1812, război ruso-turc încheiat cu pacea de la Bucureşti; Regimul dominaţiei habsburgice: -Transilvania îsi păstrează forma de organizare a principatului, iar din 1765 devine Mare Principat. -Titlul de principe revine împăratului care numeşte un guvernator, dintre militari sau civili. -Dieta este meţinută, dar i se restrânge atribuţiile. -In 1703 izbucneşte răscoala condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, la care participă şerbi, meşteşugari, sărăcimea oraşelor ,mica nobilime. -Pornită ca o răscoala antihabzburgică, a căpătat un caracter social. -Nobilimea semnează pacea de la Satu-Mare în 1711 şi preferă stăpânirea habsburgică, care-i garantează propria dominaţiei. Curtea Vieneză: -Organizează o Cancelarie aulică a Transilvaniei, in capitala imperiului; -Organizează Biserica greco-catolică; -Desfinţează Mitropolia Ardealului şi-i scindează pe români în ortodocşi si greco-catolici; -Organizează regimente de graniţă romăneşti şi secuieşti; -În 1759 Maria Tereza restaurează Biserica ortodoxă; -În 1777 reorganizează învăţământul prin Radio Education; -Iosif al 2-lea: -Face o nouă împărţire administrativă a ţării în 10 şi apoi în 11 unităti; -Desfiinţează autonomiile naţiunilor privilegiate; -Justiţia o trece sub controlul statului; -S-au luat măsuri prin care se recunoaşte egalitatea românilor cu saşii şi dreptul de proprietate. -Edictul de toleranţă legaliza religia ortodoxă. -Măsurile celor doi împăraţi se înscriu în iluminismul modern. Dezvoltarea economica şi sociala: Caracteristicile vieţii economice: -Sporeşte volumul producţiei agricole; -Se extind suprafeţele agricole; -Se introduc culturi noi: porumbul, tutunul, orezul; -Producţia agricolă este stimulată prin introducerea unor noi metode agrotehnice; -Creşterea vitelor este impulsionată de cererea de lână şi de carne pe piaţa externă; -Se intensifică exploatarea boăţiilor subsolului; sunt organizate regiuni miniere în Transilvania şi Banat; -Meşteşugurile se dezvoltă pe baza organizării de breaslă; -Apar întreprinderile manufacturiere întemeiate de stat, nobilime şi negustori; -Apariţia societăţilor şi companiilor negustoreşti contribuie la dezvoltarea pieţei interne: -Societatea negustorilor saşi din Sibiu; -Compania negustorilor greci din Sibiu, Braşov, Cluj; -Compania orientală iniţiată de statul austriac. -Se modifică peisajul oraşelor; începe să crească numărul locuitorilor români. Mişcarea politică naţională: Unirea unei părţi a românilor din Transilvania cu Biserica Romei: -Dimitrie Cantemir a închegat un program politic pe baza ideii originii latine a neamului românesc, care a stat la baza mişcării de emancipare a românilor. -În 1698, o parte a protopopilor români semnează actul Unirii cu Biserica Romano-Catolică, cu condiţia păstrării tradiţiilor Bisericii ortodoxe si acordarea de drepturi: -Românii “uniţi” nu mai erau consideraţi “toleranţi”, ci fii ai ţării; -Aceste prevederi nu au fost respectate, din cauza opoziţiei “naţiunilor” privilegiate şi a religiilor “recepte”; -Prin “unire” s-a consolidat conştiinţa originii latine a românilor; Lupta lui Inochentie Micu: -Episcop al Biserici greco-catolice, om de o vastă cultură, Inochentie Micu subordonează intereselor naţionale instituţia ecleziastică; -Din 1732 întocmeşte memorii, pentru ridicarea românilor din Transilvania, din starea de “tolerat”, pentru recunoaşterea naţiunii române în rândul naţiunilor politice, adică pentru participarea românilor la conducerea ţării; -În 1734 redactează Supplex Libellus, ce reprezintă o sinteză a revendicărilor politice şi culturale; -Programul politic îl întemeiază pe argumente istorice, economice, demografice; Ö n ü 䡳Ќ─ -Supus unei anchete, rămâne în exil la Roma până la sfârşitul vieţii (1768); -Au loc acţiuni anticatolice, care determină Curtea din Viena să restaureze Ortodoxia (1759), organizând un Episcopat, în locul Mitropoliei desfiinţate. Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan (1784-1785): Cauzele răscoalei: -Agravarea sarcinilor ţăranilor şerbi către nobilime; -Sporirea numărului de zile de robotă la aproape întreaga săptămână; -Condiţiile de muncă inumane; -Inegalitatea politică pentru români; -Obligarea moţilor mineri la munci auxiliare şi răpirea drepturilor de care s-au bucurat. Acţiuni premergătoare: -Incidentul de la Câmpeni din 24 mai 1782; -Reprezentaţii moţilor –in frunte cu Horea- solicită împăratului Iosif al 2-lea să li se facă dreptate. Desfăşurarea răscoalei: -În ianuarie 1784 s-a dat un decret de inrolare a locuitorilor satelor în regimentele de grăniceri. -Centrele de înscriere au fost luate cu asalt de ţăranii şerbi, care-şi puteau păstra casa şi pământul. -Nobilimea intervine, conscripţia este anulată, cei ce nu se supun sunt pedepsiţi. -La 28 octombrie 1784 –cu ocazia târgului de la Brad, moţii sunt chemaţi la Mesteacăn pentru 31 octombrie 1784. -S-au adunat tăranii din Zarad, Hunedoara, Abrud si urmau să mearga la Alba-Iulia pentru a primi arme; -La Curechiu tăranii sunt atacaţi de autorităţi, la 1 noiembrie; ţăranii au ucis doi dregători şi dezarmează soldaţii trimişi în potriva lor; -Atacă nobilimea, averile acestora sunt împărţite. -Răscoala cuprinde zonele: Zarad, Hunedoara, munţii Abrudului, comitatul Aradului, Sibiu, Haţegul; ţăranii au sprijinul minerilor; -Nobilii se refugiează la Deva, Cluj, Arad, Oradea, Hunedoara, la adăpostul cetaţilor. -La 11 noiembrie 1784 răsculaţii adresează nobililor refugiaţi la Deva ultimatumul în care este sintetizat programul mişcării. -Nobilii au încheiat trei armistiţii cu ţăranii (Tibru, Valea Bradului, Sălciua). -Luptele au reînceput, ţăranii copleşesc unitatile militare prin numărul lor; -Bătălia decisăvă se dă la Mihăileşti; ţăranii sunt înfrânţi; -La 14 decembrie luptele încetează, conducătorii se retrag în munţi şi pregătesc o nouă ridicare. -La 27 decembrie 1784 Horea şi Cloşca sunt prinşi; la 31 ianuarie 1785 este prins şi Crişan. -Capii mişcării sunt închişi la Alba-Iulia; Crişan sa sinucis; -Horea şi Cloşca sunt zdrobiţi cu roata la 28 februarie 1785, pe platoul “La Furci” din Alba-Iulia. -Răscoala a avut un caracter naţional şi social. -Ecoul răscoalei ajunge până în Germania şi Franţa, unde s-a luat apărarea răsculaţilor. Urmarile răscoalei: -Sute de moţi sunt strămutaţi în Banat şi Bucovina. -Li se acordă libertatea păşunatului, scutirii de cărăuşi, arendarea cârciumăritului, desfiinţarea servituţii personale şi legarea de glie (august 1785), căsătorii fără consimţământul nobilului şi dreptul la învăţătură. Ridicarea ţărănimii (în majoritate română), careia i s-au alăturat lucratorii din mine, împotriva nobilimii, (în majoritatea ei maghiara), a reprezentat încă un moment de afirmare a românilor în luptă pentru emancipare. Miscarea de emancipare politico-naţională la sfârşitul veacului al 18-lea: Supplex Libellus Valachorum şi memoriile din principate: -Mişcările naţionale se desfăşoară în condiţiile crizei societăţii româneşti, ale propagării spiritului revolutiei franceze şi afirmării ideologiei nationale. -Revoluţia franceză stimulează lupta de emancipare a popoarelor, determină criza absolutismului luminat. Mişcarea Supplexului: -Este determinat de încercările nobilimii de a reveni la situaţia de dinaintea reformelor lui Iosif al 2-lea, de lipsă de drepturi politice pentru români. Sunt antrenaţi în luptă: -Intelectuali români din Blaj, Sibiu, Oradea; -Românii aflaţi cu funcţii în ierarhia administrativă a imperiului; -Conducători ai Bisericii ortodoxe şi Bisericii greco-catolice; -Ofiţeri români din regimentele de graniţă; -Mica nobilime românească; -Ţăranii liberi; -Negustori români din Şcheii Braşovului. -În 1791 este redactat un memoriu numit Supplex Libellus Valachorum, întemeiat pe programul lui Ioan Inochentie Micu. -Cercetările erau sintetizate astfe: -Ştergerea denumirilor odioase şi jignitoare de “admişi” şi “toleranţi”; -Reaşezarea naţiunii în drepturile ei depline cetăţeneşti; -Egalitatea în drepturi cu naţiunile privilegiate; -Reprezentarea proporţională în viaţa politcă a ţării. -Argumentele erau istorice, economice, filosofice. -Supplexul este înaintat împăratului, este trimis Dietei de la Cluj şi respins de către membrii acesteia. -În 1792 se întocmeşte un nou Supplex care are aceeaşi soartă. 쥁@