Referat Revolutia Franceza3

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Revolutia Franceza3 si de asemenea puteti face Download Referat Revolutia franceza3

Citeste fragmente din Referat Revolutia Franceza3

Revolutia franceza a rasturnat monarhia absoluta, proclamand “Libertate, Egalitate si Fraternitate” si a reusit sa respinga atacurile puterilor ostile din Europa. A reusit sa deschida o era noua in istorie, chiar daca jertfa a fost enorma. In 1789 Franta era cea mai puternica tara din Europa. Aceasta pozitie o ocupa deja de 150 de ani, datorita pamantului ei fertil, numarului mare al populatiei si resurselor naturale bogate. Industria si comertul au cunoscut o crestere rapida in secolul al XVIII-lea. S-a format o burghezime puternica si au inflorit artele si stiintele. Dar dezvoltarea si bunastarea franceza avea la baza un fond nesigur. Societatea franceza era din multe puncte de vedere feudala. Dezvoltarea economica era incetinita de multitudinea obiceiurilor regionale, legi si restrictii. Privilegiile feudale si-au pus amprenta pe viata rurala. De exemplu, taranii erau obligati sa macine cereale in moara mosierului, bineinteles la pretul stabilit de acesta, sau erau obligati sa lucreze pe gratis la intretinerea drumurilor locale. Nobilimea se comporta ca o casta distincta si superioara – ea domina toate domeniile sociale si politice. Scutirea sa de ipozite a intensificat ura fata de ea, deoarece povara platilor apasa doar pe umerii burghezimii si a oamenilor de rand. Nu se putea astepta mult de la guvern sau de la sistemul legal, deoarece multe functii erau cumparate de cei cu bani si din acest moment postul lor era o sursa de venit sigur. Abuzurile functionarilor au devenit cunoscute publicului larg prin scrierile lui Voltaire si Diderot – scriitori din secolul al XVIII-lea, reprezentanti ai iluministilor. Obiectivul principal al acestor autori era demascarea acestor nedreptati sociale, operele lor constientizand in multi oameni cu judecata necesutatea unor schimbari. Falimentul statului Atmosfera a devenit exploziva mai ales in anii in care, datorita vremii nefavorabile sau a problemelor de valorificare, taranimea si muncitorii oraselor erau amenintati de foamete. Acest lucru s-a intamplat si in anii 1788-1789, dar aceasta inca nu era destul pentru izbucnirea revolutiei. Impulsul decisiv l-a dat falimentul statului. Cheltuielile curtii, care era cea mai somptuoasa din Europa, se ridicau la cifre astronomice. Pe langa aceasta, regii francezi tineau o armata uriasa, cu flota mare si purtau adesea razboaie de cucerire scumpe. Toate acestea au epuizat rezervele statului, mai ales fiindca majoritatea oamenilor bogati nu plateau impozite. Datoriile curtii s-au acumulat de-a lungul anilor si situatia a devenit critica sub domnia lui Ludovic al XVI-lea (1774-1793). O serie intreaga de ministri talentati au incercat sa faca reforma in sistemul monetar, dar nobilimea i-a impiedicat de fiecare data. Intr-un razboi nou, Franta a ajutat colonistii americani impotriva Marii Britanii, victoria costand foarte mult coroana. Dupa ce sedintele nobilimii au refuzat din nou reforma in sistemul fiscal, Ludovic al XVI-lea, intr-un mod total neobisnuit, a convocat adunarea Starilor Generale. Starile Generale nu mai fusesera convocate din 1614. In Franta, aceasta era institutia guvernamentala cea mai apropiata de Parlament. Structura ei pe trei straturi indica clar originea ei din evul mediu. Primele doua clase sociale erau nobilimea si clerul, iar a treia includea atat comercianti si avocati precum si tarani, muncitori si saraci. Votul de la Versailles Regele a deschis Adunarea Starilor Generale in data de 5 mai 1789, in Palatul Prezidential din Versailles, la 12 mile de Paris. Ludovic putea spera ca votul Starilor Generale nu va produce schimbari radicale, deoarece raportul nobilimii si preotimii fata de cea de-a treia clasa era de doi la unu. Regele insa a uitat sa ia in calcul entuziasmul general fata de intrunire si de alegerile apropiate. Deputatii alesi ai starii a treia, care erau aproape toti intelectuali din clasa de mijloc, au cerut sedinta comuna si vot individual. Clasa a treia a avut de doua ori mai multi deputati decat ceilalti, iar nobilimea si-a dat seama ca prin vot individual ei ar avea majoritatea absoluta si ar putea adopta schimbari ce nu ar fi pe placul regelui si a nobilimii. Dezbaterea asupra procedurilor de vot a pus la incercare de multe ori rabdarea starii a treia. Dupa ce cererile lor au fost refuzate, ei s-au retras intr-o cladire din apropiere, destinata jocurilor cu mingea, si au jurat ca nu vor pleca pana cand nu realizeaza o noua constitutie solida. Adunarea Starilor Generale s-a transformat in Adunarea Nationala Constituanta. Dupa saptamani tensionate regele a cerut celor doua stari superioare sa se alature lucrarilor Adunarii Nationale Constituante. In acelasi timp a rechemat patru regimente de la hotare pentru “apararea Parisului”. La vestea demiterii unui ministru popular si de teama atacului armatei, parizienii au inceput sa se aproviozioneze cu armament. Au aflat ca in temuta Bastilie se inmagazinase o cantitate mare de armament si munitie. Populatia orasului a luat cu asalt cladirea si printr-o lupta scurta dar sangeroasa a ocupat-o, macelarind aparatorii ei. Desi in penitenciar nu mai era nici un detinut, fortificatia a fost simbolul tiraniei regesti, astfel caderea Bastiliei din 14 iulie1789 a devenit sarbatoarea nationala a Frantei. Monarhie constitutionala Entuziasmul pentru dominatia majoritatii si schimbarile politice ajunsesera la apogeu. Regele Ludovic si-a dat seama ca nu poate conta pe loialitatea trupelor sale, astfel ca s-a prefacut ca accepta forma de guvernamant a monarhiei constitutionale si a fost nevoit sa colaboreze. In timp ce Adunarea Nationala s-a ocupat de realizarea noii oranduiri sociale, evenimentele de la tara au accelerat procesul de schimbare. Printre taranii francezi s-au vehiculat vesti ingrozitoare. Datorita starii generale de panica si nesiguranta, a tulburarilor numeroase, aceasta perioada s-a numit “Marea Teama”. Datorita ideilor maiestuase, pe de o parte, si a starii de panica, pe de alta parte, in 4 august 1789, Adunarea Nationala Constituanta a abolit privilegiile feudalilor. Era prima data in istorie ca taranii francezi erau liberi cu adevarat. In urmatorii doi ani s-au lichidat legiile si regulile feudale teritoriale si statul francez si-a capatat forma moderna. In ciuda masurilor radicale luate, Adunarea Nationala, formata in principal din burghezi si aristocrati, a adoptat un sistem politic in care numai persoanele instarite aveau drept de vot. Totusi, in declaratia Drepturilor Omului si Cetatenesti, Adunarea Nationala a formulat fundamentele principale ale revolutiei, dupa care toti cetatenii au anumite drepturi inalienabile (ce nu i se pot lua niciodata) si cetateanul nu este numai un supus ascultator, ci are dreptul sa participe activ la conducerea comunitara. Revolutia si-a atins obiectivele principale pana in anul 1971, dar evenimentele cele mai socante abia aveau sa inceapa. 쥁@