Referat Machiavelli-mihai
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Machiavelli-mihai si de asemenea puteti face
Download Referat Machiavelli-mihaiCiteste fragmente din Referat Machiavelli-mihai
Universitatea „SPIRU HARETâ€Â
Bucuresti
Facultatea „Relatii Internationale si Studii Europeneâ€Â
ESEU
„IL PRINCIPEâ€Â
de Niccolò Machiavelli
2002
Primul mare filosof politic al Renasterii a fost Niccolo Machiavelli
(1469-1527). Faimoasa sa lucrare „Principele†se deosebeste de
departe, de toate celelalte scrieri politice ale acelor timpuri fiind
concentrata asupra problemelor practice ale monarhilor aflati la putere,
mai mult decat sursele speculative ce incercau sa explice fundamentele
autoritatii politice. Astfel, este o expresie a realpolitik-ului, care
este politica guvernamentala.
Machiavelli s-a nascut la Florenta, in momentul in care Italia se afla
intr-un mare haos politic, fiind divizata intre patru orase-state
dominante, fiecare dintre acestea aflandu-se la mila puternicelor
guverne straine din Europa. Din 1434, Florenta a fost condusa de catre
instarita familie Medici. Conducerea lor a fost intrerupta temporar de o
miscare de reforma, inceputa in 1494, timp in care tinarul Machiavelli a
devenit un important diplomat. and in 1512, familia Medici a recastigat
puterea, cu ajutorul trupelor spaniole, Machiavelli a fost torturat si
izgonit din viata publica. Pentru urmatorii 10 ani, acesta s-a devotat
scrierii istoriei, filosofiei politice si chiar piese de teatru. In
final a recastigat favorurile familiei Medici si a fost rechemat la
indatoririle publice pentru ultimii doi ani ai vietii sale.
Cea mai importanta lucrare a sa a fost „Il Principeâ€Â,scrisa in 1513
si publicata abia dupa moartea sa in 1532. Ea a provocat controverse
imediate si curand a fost condamnata chiar de catre Papa Clement al
VIII-lea.
Caesar Borgia, un aristocrat spaniol devenit cunoscut si totodata
dispretuitul tiran al regiunii Romagna din nordul Italiei. In timpul
primilor ani ca diplomat, Machiavelli a intrat in conctat cu C. Borgia
si a fost martorul modului ferm in care acesta isi conducea politica. A
devenit Borgia pentru Machiavelli, modelul „Printului†? Unii
cititori, l-au vazut initial pe „Print†ca un satir al regulilor
absolute precum Borgia, care a aratat uratenia puterii arbitrare. Oricum
aceasta teorie a cazut in 1810, cand a fost descoperita o scrisoare a
lui Machiavelli in care dezvaluie ca a scris aceasta lucrare pentru a se
impaca cu sine insusi in ceea ce priveste conducatorii Florentei,
familia Medici. Pentru a elibera Italia de influenta guvernelor straine,
Machiavelli explica ca puternicele guverne italiene sunt importante
chiar daca ele sunt absolutiste.
Definit ca descoperitorul si fondatorul unei noi stiinte, cea a
politicii, ca forta fi forma autonoma de gandire, Machiavelli nu a fost
niciodata un teoretician abstract, existand intodeauna o stransa
legatura intre experientele practicii sale ca diplomat si cetatean si
ideatia sa teoretizanta.
Respingand idealitatile transcedentale ale trecutului, formand din om
centrul vietii spirituale, scriitorul italian a fost si un om politic de
actiune.
Scrierile sale riguros logice, aliaza intotdeauna pasiunea cu curgerea
dialectica, in apararea omului care isi poate afla in el insusi
justificarea existentei, atunci cand nu este neutru, ci participant
activ in lupta impotriva destinului care ii este adesea advers.
este acea creatie istorica cizelata de umanism,
care se poate dimensiona, urmarind legi proprii, dandu-si un chip dupa
vointa individuala si care-si poate crea propriul destin. Aceasta este
clara determinare a unei conceptii integral umaniste si a carei
patrunderi din partea cititorului atent poate sfarama conceptia
apriorica despre machiavellism.
Cultul "virtutii" este un alt postulat al Renasterii, caruia Machiavelli
ii acorda o atentie deosebila, ceea ce il defineste pe acesta inca o
data ca om sinteza al contemporaneitatii sale. "Virtu" era in conceptia
lui Machiavelli este acea energie virila, tensionata, transformatoare a
destinului uman, individual sau colectiv.
Pentru fondatorul Stiintei Politice, valoare suprema a omului activ
consta in constiinta lui politica, idee dominanta in intreaga sa opera
si atat de actuala oricand in lume, indiferent de timp si spatiu.
Identitatea Principelui se manifesta in realitatea conjuncturii vietii
politice, cautand, educativ, ca pasiunile umane sa fie transformate in
virtuti cetatenesti.
Armonia este legea acestei identitati morale catre care aspira
Principele machiavellian, este Simbolul intregii sale opere si apartine
desigur Renasterii.
Machiavelli, precursorul patriotismului si a Italiei moderne, calator si
martor al starilor de fapt din marile monarhii vest-europene, si-a putut
da seama de acest fenomen capital, al trecerii de la principatele
feudate spre aceste moderne formatii statate, simbol al unitatii unei
natiuni si sa doreasca implinirea acestui ideal politic si in Italia,
care desi maestra a literelor si artelor, se putea afla, prin divizarea
ei politica si fragmentarea feudala statala, prada usoara pentru marile
monarhi inarmate cu armele fortei brute. De aceea se poate afirma ca
intreaga viata si opera a lui Niccolo Machiavelli este un lung strigat
de chemare pentru constituirea visului national italian.
O imensa dezbatere a avut loc intre doi pali adversari: pe de o parte
erau afirmatorii "machiavellismului" (sinonimul amoralitatii politice),
iar de cealalta parte sustinatorii figurii austerului republican,
teoreticianul interesului colectiv al Patriei care poate domina orice
interes individual. Il Principe este un mic tratat, o suma de reguli si
sfaturi, un fel de memorial, un program de redesteptare national, de
incredere in destinul propriei patrii si a viitorului sau luminos.
Sfaturile pe care Machiavelli le indreapta spre ipateticul, idealul
Principe, nu sunt nimic altceva decat sinteza intregii practici politice
analiza experientei sale obtinute in urma indelungilor sale calatorii in
misiuni, substanta esentiala fiind ideea italiana. Aceasta gandire isi
are originea in adanca convingere ca politica are propriile reguli
fundamentale de actiune, in general incompatibile cu cele ale vietii
comune. O actiune statala salutara pentru intreaga comunicate si care
concura la bunastarea Statului, isi poate crea propria morala, propriul
univers etic. Unica determinanta morala si unica discriminare dintre
bine si rau, dintre ce e just si injust este ratiunea de Stat. Trecutul
istoric al Romei precum si cele mai importante monarhii occidentale, cel
ale Frantei si al Spaniei, a fost motorul luptei duse de catre
Machiavelli cu ajutorul artei si literaturii pentru infaptuirea visului
de unitate al Italiei. O figura marcanta a gandirii sale l-a avut Cesare
Borgia, un model pe care Machiavelli l-a urmat, un simbol adevarat al
fortei care vrea sa domine.
In tratat Machiavelli expune pe larg conceptia sa privind istoria ca o
consecinta a activitatii umane, opera omului si a personalitatii sale
energice si dinamice, faptul istoric stand doar in forta lucrurilor.
Forta naturala si forta ratiunii sunt singurele elemente motrice ale
artei de a guverna, a politicii. Doar dirijand aceste "forte ale
realitatii" si intelegand lumea reala - nu etica - inseamna pt
Machiavelli a guverna.
Scris in anul 1513, "Il Principe" i-a fost dedicat lui Pietro dei
Medici, nepotul lui Lorenzo, Magnificul. Cu claritatea de care da
dovada, Machiavelli surprinde si comenteaza toate tipurile de principate
existente: principate ereditare, cucerite, ecleziastice. Urmareste
foarte bine modul de consolidate al Principatelor, adica de formare
propriu-zisa a Statelor. Doreste cu ardoare de creare a
militiilor(armate) nationale prin care el vede mantuirea Italiei,
opunandu-se folosirii mercenarilor, stipendatilor, ce n-aveau nimic in
comun cu interesele nationale ale unui stat.
Machiavelli trateaza modul de comportare al Principelui fata de supusii
si prietenii sai urmarind, judecand si comentand adevarul efectiv al
faptelor pentru care oamenii, principii sunt laudati saublamati, despre
bunatatea sau cruzimea lor.
Dupa ce arata cum trebuie sa se comporte principii pentru a nu fi urati,
dispretuiti, Machiavelli arata modul in care acestia treuie sa se faca
stimati, actiunile pe care trebuie sa le intreprinda.
Acest tratat contine doua parti simetrice: cea descriptiva, de enumerare
si caracterizare a principatelor, si cea in care Machiavelli,
sintetizand intreaga sa experienta, stabileste norme fundamentale pentru
arta de a guverna.
Autorul patrunde in miezul problemelor italiene, cautand sa analizeze de
ce principii Italiei si-au pierdut statele-modul in care se poate
rezista soartei, potrivnice, adverse. Lanseaza un indemn la eliberarea
Italiei din mainile barbarilor.
In final Machiavelli realizeaza un adevarat imn national, clameaza
intreaga Italie, intreaga mare mandrie a spritului si poporului italian
ce daruise lumii intregi miracolul Renasterii.
Modul in care Machiavelli scrie, aceste pagini, cu inflacararea unui
revolutionar Iacobin, a placut foarte mult iluministilor si
revolutionarilor francezi, creand un vast ecou in intregul Resarqimento,
epoca de redesteptare nationala.
Machiavelli analizeaza minutios marile personalitati de stat ale
Antichitatii, ale caror caracteristici le v-a cauta si in lumea
contemporana. Tipul eroului in conceptiile sale este cel care intelege
legile si regulile vietii si societatii in care este plasat, folosind
aceste legi ca instrument in edificarea propriei sale gandiri. Eroul ce
domina regulile logicii uneori crude, nu poate fii altcineva decat
fermul Cesare Borgia, adversarul lui Piero Soderini, sufletul slab.
Intr-o astfel de lume logica, responsabilitarea etica a Pricipelui este
totdeauna legata de scop in sine si de finalitatea victorioasa a
actiunii lui. Aceasta realizandu-se fara a se tine seama de mijloacele
care pot fi utilizate. Scopul final este unica tinta dorita de Principe,
care are rolul de a apara, mentinand unitatea statului prin orice mijloc
necesar (forta, viclesug, sperjur) si oricande nevoie. El trebuie sa fie
bine inarmat, oricand gata de actiune. Remarca amara pe care o face acum
Machiavelli referitor la "profetii dezarmati", este ca unica lege,
pentru aceia care guverneaza este generata de necesitate. Raul este
necesar uneori pentru guvernare atunci cand exista prea multa coruptie.
Doar in plan absolut, ideal, morala poate lupta impotriva fortei,
relevand ca problema cruciala al politicii este cea a virtutii si nu a
moralei, adica a capacitatii, a energiei, a talentului. Politica nu este
o stiinta divina ci una pamanteana.
Mintea lui Machiavelli a fondata si dezvoltat aceasta stiinta nou,
definindu-i obiectul, metoda si legile care o guverneaza, studiind
desfasurarea proceselor social-politice in evalutia lor umana. Aceat
lucru l-a facut pe Vincenzo Gioberti sa-l denumeasca pe drept cuvant un
Galigeo al politicii.
Etica nu se aliaza cu politica, ramanand o aspiratie ideala intr-un
viitor utopic.
Fortele reale ca morala umana si religia erau lucruri de care Il
Principe trebuia sa tina seama, fiind aspecte foarte importante in orice
context, indiferent de timp si spatiu. Mantuirea in sine nu este
rugaciunea i forta, coordonarea actiunii cu realitatea insemnand
virtute. El concluzioneaza ca unele virtuti il vor conduce pe Principe
catre propria dstrugere, pe cand unele "vices" il vor ajuta sa
supravietuiasca.
Machiavelli era constient de originalitatea teoriilor sale, afirmand
despre sine ca este un explorator, un deschizator de drum nou.
El a inventat, telescopul politic descoperind astfel constelatia
statelor si legile miscarii lor armonioase.
- PAGE 9 -
ì¥Â`