Referat Deleni- Identitati In Conflict-CS

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Deleni- Identitati In Conflict-CS si de asemenea puteti face Download Referat Deleni- identitati in conflict-CS

Citeste fragmente din Referat Deleni- Identitati In Conflict-CS

Proiect de cercetare Deleni – identitati in conflict Orice grup etnic inchis, conservator, cum este de obicei o comunitate rurala, tinde sa dezvolte in momentul aparitiei alteritatii practici si obiceiuri specifice. Aceasta se intampla atat in scopul pastrarii unitatii si unicitatii grupului, cat si ca mijloc de aparare impotriva unei posibile intruziuni din partea celuilalt grup. Totusi, in cazul comunitatilor rurale, animozitatile firesti provocate de intalnirea sau invecinarea fortata a doua grupuri dispar trepatat, fie in virtutea adescoperirii similaritatilor in interese si stiluri de viata, in contextul unor situatii exceptionale cum ar fi razboiul, foametea sau seceta, fie ca urmare a necesitatii dezvoltarii unor relatii cultural-economice. Studiul de fata are ca obiect de cercetare relatiile sociale dintre doua asemenea comunitati, privite atat din perspectiva istorica - aparitia si evolutia lor din momentul interactiunii mai mult sau mai putin voite a grupurilor, dar mai ales din perspectiva prezenta – gradul de formalizare al relatiilor, nivelul asimilarii reciproce a valorilor, principiilor, practicilor, obiceiurilor si traditiilor, eventuale reminiscente ale disensiunilor initiale. Particularizarea acestui fenomen in scopul unei analize mai profunde s-a materializat in cercetarea comunei Deleni din judetul Vaslui, ca exponent al interactiunii dintre urmasii razesilor colonizati pe cuprinsul Moldovei in perioada domniei Bogdanizilor si locuitorii indigeni ai zonelor respective. Caracterul particular al acestei comunitati este dat de faptul ca sentimentul identitatii etnice, dar si intoleranta afisata fata de alteritate au fost atat de puternice la ambele comunitati reunite astazi intr-un singur sat, incat autoizolarea si refuzul comunicarii de orice fel, au avut o continuitate in timp de aproape cinci sute de ani. Mai important din punct de vedere sociologic este faptul ca urme ale acestui fenomen pot fi observate si astazi, atat la generatiile mai in varsta, dar si la cele mai tinere. Acest studiu va demonstra ca desi contextul social-istoric, precum si situatiile exceptionale cu care s-au confruntat de-a lungul timpului cele doua comunitati ar fi trebuit sa impuna omogenizarea si contopirea celor doua grupuri intr-unul singur, traditiile, credintele si spiritul conservator transmis din generatie in generatie mai ales pe filiera familiala au prevalat, atenuarea intensitatii acestora fiind extrem de lenta. Proiectul de cercetare este construit in jurul unor concepte-cheie precum: alteritate, identitate culturala, endogamie si migratie. Alteritatea reprezinta un alt grup, a carui aparitie determina in cadrul grupului initial aparitia unor transformari, precum si dezvoltarea unor practici si obiceiuri specifice. Identitatea culturala se refera la specificitatea traditiilor, obiceiurilor si relatiilor stabilite in cadrul unei comunitati; ea presupune, de obicei, un mit al originii specific sau macar o evolutie istorica diferita de alte comunitati impreuna cu care convietuieste. Endogamia este o caracteristica sociala a comunitatilor izolate sau inchise, in cadrul carora casatoria are loc doar intre membrii comunitatii. Migratia este un fenomen de deplasare a indivizilor sau populatiilor de pe un teritoriu pe altul, implicand fie asimilarea comunitatii migratorii, fie o amplificare a sentimentului de identitate si de apartenenta la grup a individului. Cercetarea se desfasoara in satul Deleni din judetul Vaslui. Satul este format din doua parti: Delenii de Jos sau Margineni si Delenii de Sus. Teritoriul actual al Delenilor de Jos a fost locuit din Paleolitic, aici gasindu-se numeroase izvoare arheologice demonstrand existenta comunitatilor umane, printre care demna de mentionat este cultura Cucuteni. Prima atestare documentara a Delenilor se gaseste intr-un hrisov dat de Stefan cel Mare in anul de gratie 1491. Deja satul fusese colonizat de catre Bogdan II cu razesi, in fapt osteni evidentiati in urma luptelor de pe valea Crasnei, aflata in apropiere.Odata cu aparitia razesilor, satul este cunoscut si sub numele de Bolohotinesti, ulterior Hotinesti. Se observa ca razesii s-au asezat in afara satului vechi, pe teritoriul denumit astazi Delenii de Sus, ei fiind improprietariti cu marea parte a pamanturilor din jurul Delenilor. Modul de abordare interactionalist apare drept cel mai potrivit pentru a studia relatiile interumane si procesele de formare a identitatii in cazul de fata , motiv pentru care instrumentele de cercetare alese se inscriu in metodologia specifica interactionalismului. Aceast curent pleaca de la presupozitia ca identitatea se elaboreaza printr-o relatie dinamica cu alte identitati, propunandu-si sa analizeze semnificatia subiectiva a identitatii neglijand trasaturile obiective ale acesteia. Lucrarea trateaza conditiile social istorice ce au favorizat crearea unor obiceiuri si practici specifice acestei comunitati. Pentru realizarea acestui obiectiv s-a apelat la metode si tehnici de cercetare specifice telului urmarit.Acestea sunt interviul semistructurat, grila de observatie participativa,analiza documentelor, ca si metoda biografica. Ultimele doua din instrumentele mentionate au fost folosite pentru a intelege complexul cadrului istoric si social al transformarilor inregistrate de-a lungul timpului de comunitatile studiate, ca si pentru a proiecta grila de interviu utilizata. Observatia participativa a fost realizata fara ca prezenta noastra sa modifice comportamentul sau raspunsurile subiectilor, in virtutea faptului ca relatiile de rudenie cu membri ai comunitatii a condus la integrarea noastra ca si membri ai comunitatii. Perioada de desfasurare a cercetarii este 20 decembrie 2002 – 5 ianuarie 2003 Pentru a constata starea de fapt in prezent, am apelat la intervievarea membrilor ambelor comunitati. Esantionarea in vederea aplicarii interviurilor s-a facut dupa urmatoarele criterii: varsta, domiciliu, stare materiala, subiectii fiind alesi in asa fel incat sa constituie un esantion echilibrat si reprezentativ. Au fost intervievate 16 persoane dupa cum urmeaza: 18-35 ani: 4 persoane 35-65 ani: 5 persoane peste 65 ani: 7 persoane Prima problema tratata a fost reprezentata de cadrul socio-istoric in care s-au format cele doua sate si, implicit, cele doua comunitati cu identitati diferite. Din monografiile dedicate zonei reiese ca la 1491 fusese recent colonizata o comunitate de razesi pe actualul teritoriu al Delenilor de Sus .Aceasta colonizare a survenit ca urmare a unei batalii intre ostile lui Bogdan II si armata leseasca venita in sprijinul lui Alexandrel. Lupta a avut loc in campia Crasnei, in apropiere de Deleni si s-a incheiat cu victoria moldovenilor. Pentru a-si rasplati ostenii Domnul le-a daruit pamanturi in jurul Delenilor. Comunitatea nou formata s-a izolat de la inceput de cea indigena, constientizand statutul ei social diferit – cel de sat razesesc. Comunitatea indigena s-a simtit la randul ei amenintata de aparitia noului grup etnic. Acest cumul de factori a dus la crearea a doua comunitati invecinate teritorial dar complet izolate una de alta. In timp comunitatile au ramas relativ inchise, relatiile dintre ele limitandu-se la schimburi comerciale sporadice. Rezultatul fenomenului de constientizare a alteritatii a fost o sporire a unitatii in cadrul comunitatilor precum si dezvoltarea unor relatii, practici si obiceiuri proprii. In cazul razesilor, s-a ajuns la o comunitate inchisa , in care sarcinile legate de exploatarea pamantului, mestesugarit si administrarea satului erau indeplinite in comun,caracteristici pastrate pana in secolul XX, identitatea indivizilor pierzandu-se treptat in favoarea identitatii comunitatii . „Cand era de mers la prasit, mergeam cu totii, si copii, si tineri, si batrani. Femeile stateau acasa sa aiba grija de oratanii si sa faca mancare. Da’ asa era, cand se hotara ca maine mergem la prasit, apoi asa era. ”,(Maftei Gheorghe, 87de ani,Delenii de Sus). Razesii au exploatat pozitia geografica a satului aflat, pe de o parte, in vecinatatea Vasluiului, pe atunci a doua capitala a Moldovei, si pe de alta parte pe traseul celui mai important drum comercial din Estul Carpatilor, ce lega Cetatea Alba de Liov. Astfel ei s-au specializat in carausie si si-au dobandit independenta materiala fata de localitatile din jur prin schimburile cu numerosi negutatori ce treceau pe aici. „Cand eram copil, tin minte s-acuma ca-mi povestea bunica de razasii care erau mandria Moldovei si se pripasisera aici, pe pamantul Delenilor. Ca erau cica oameni aspri si aprigi si lumea-i cam ocolea. In sat la ei acolo gaseai doar femeile si copiii, ca barbatii erau toata ziua plecati cu carele prin lume. ”( Costica Popa, 81 de ani, Delenii de Sus) Odata consolidate structurile interne ale satului, acesta putea functiona ca o entitate independenta de tinuturile inconjuratoare, realizare ce a indus o sporire a sentimentului identitatii. Cu timpul, locuitorii Delenilor de Sus au accentuat acest sentiment prin denominare, indigenii din Delenii de Jos fiind numiti „margineni” ( Stefan Helgiu ,64 de ani, Delenii de Jos) De mentionat ca Delenii de Jos poarta si astazi denumirea de Margineni, desi sunt putini cei ce o mai folosesc. Cea mai evidenta trasatura a caracterului inchis al comunitatii razesesti a fost dezvoltarea practicii casatoriilor endogame . Preotul din Deleni de Sus ne-a relatat ca arhiva parohiei atesta faptul ca barbatii din parohia sa isi alegeau nevasta din aceeasi parohie. Obiceiul s-a pastrat pana la inceputul secolului XX. La inceputul secolului XX se observa o intensificare a schimburilor comerciale si culturale intre cele doua comunitati, perioada marcand inceputul unor transformari in relatiile intre acestea, ca urmare a initierii procesului de urbanizare si a sporirii contactelor cu exteriorul. Cu timpul se adopta modelul exogamiei, iar vechile practici si obiceiuri sunt treptat inlocuite de modele ale societatii industriale . Odata cu al Doilea Razboi Mondial pe teritoriul satului se poarta lupte impotriva armatelor naziste , aceasta ducand la o solidarizare intre cele doua comunitati, ca si la o migratie spre oras (amplificata de colectivizarea si urbanizarea fortata realizata de regimul comunist , ce duce la o rupere definitiva de traditie) ce prin legaturile de rudenie stabilite schimba definitiv perceptia comunitatii asupra valorilor. In prezent, la nivel formal, cele doua comunitati sunt unite sub acelasi nume, cel de satul Deleni. Cele doua parti ale satului sunt inca despartite de terenuri agricole, iar incercarile de unificare prin constructia in acea zona de case sunt timide si sunt initiativa mai curand a tinerilor veniti din alte sate sau chiar din mediul urban. Relatiile dintre locuitorii celor doua zone sunt amiabile, s-au inregistrat chiar casatorii intre membri din parti diferite ale satului. In ce masura mai resimt locuitorii celor doua comunitati istorice diferentele anterioare? Am observat ca sentimentele satenilor dintr-o comunitate relativ la cei din cealalta comunitate sunt marcate in continuare de unele influente din trecut, chiar daca majoritatea nu cunoaste cauzele istorice care au dat nastere disensiunilor. Aceste influente isi gasesc expresia in pastrarea unitatii in cadrul comunitatilor in defavoarea unitatii satului. Relatiile sunt relativ reci, mai curand de ordin economic si administrativ. Satenii din Delenii de Sus pe seama puternicelor relatii de rudenie din cadrul propriei comunitati si a obiceiurilor proprii. „Eu n-am nimic cu cei din Margineni, ce sa am?Da’ m-am nascut aici, aici am trait toata viata si toate neamurile mele’s aici. ”(Lenta Popa, 75 de ani, Deleni de Sus) .In cazul tinerilor, se observa ca relatiile sunt cordiale. „Ma inteleg cu toti din sat, mergem toti la discoteca, nu conteaza ca-i din Sus sau din Jos.”(Octavian Ciocan, 22 de ani).” Totusi, la casatorie, parintii favorizeaza relatiile cu tineri din aceeasi comunitate. „Eu am vorbit c-o fata de-aici vreo trei ani pana am cunoscut-o pe Paula, care-i din Margineni. Cand le-am spus parintilor mei ca eu ma insor cu Paula, au cam bodoganit. Ca ce avea cealalta, ce-mi trebuie mie una din partea cealalta. Pan’ la urma n-au avut ce face si dupa ce au dascalit-o bine, au primit-o ca nora.” . Au mai existat si alte motive pentru care parintii nu au fost de acord initial cu Paula? „ Pai, am inceput sa ne certam o data din cauza nuntii. La noi sunt niste obiceiuri de nunta pe care cei din Jos nu le au. Parintii mei voiau sa respectam traditia la nunta si nu stiam nici eu, de fapt daca socrii mei o sa fie de acord. Sunt niste obiceiuri vechi, de pe vremea bunicilor mei, s-a bunicilor lor si cine stie de cand. ” ( Catalin Cotac, 38 de ani, Delenii de Sus). Obiceiurile respective sunt Conocaria, Iertaciunea, Inchinatul Corabiei , in textele fiind reflectate multe din obiceiurile originare ale comunitatii razesesti, cum ar fi carausia: „[…]De la Rasarit de soare/ Am plecat la vanatoare;/ Si-am vanat Tara de Sus/ Dinspre Apus;/ Pana ce caii au statut/ Si potcoavele au cazut; […]” ( Conocaria) Discutiile cu satenii din ambele parti ale satului Deleni au releva mai multe aspecte: mentinerea unitatii in cadrul fiecarei comunitati prin intermediul relatiilor de rudenie si al obiceiurilor; existenta unei unitati formale la nivelul satului impuse de cadrul administrativ; prezenta unor prejudecati nerostite in atitudinea fata de cealalta comunitate ca transpare din tonul si modul de relationare al satenilor dintr-o comunitate fata de cei din cealalta. Putem afirma ca in ciuda faptului ca originile disensiunilor si al prejudecatilor reciproce nu mai sunt cunoscute, efectele existentei lor prelungite s-au imprimat in constiinta colectiva a fiecarei comunitati. Incursiunea in trecutul celor doua sate vasluiene reunite azi ofera o imagine de obiectiva a stilului de viata si a fenomenelor sociale din satele Moldovei de alta data. Aceasta poate parea o situatie exceptionala dar este relevante pentru intelegerea evolutiei satelor razesesti nu atat din perspectiva istorica cat din punctul de vedere sociologic. S-a urmarit evidentierea evolutiei modului de relationare al individului la comunitate, si a comunitatii la spatiul in care isi duce existenta. Anexe Grila de interviu Care este originea satului? De ce e impartit satul in doua parti? (pentru cei peste 65 de ani) Va amintiti de perioada in care existau doua sate?Care erau relatiile untre ele? In ce relatie sunteti cu locuitorii din Delenii de Sus respectiv de Jos De ce Delenii de Jos e cunoscut sub numele de Margineni? Cunoasteti obiceiuri specifice Delenilor? Care erau obiceiurile de nunta? S-au mai pastrat ele si astazi?Daca nu, care este cauza? Care este trecutul familiei dvs. ? Ce stiti despre trecutul satului Cum era organizat satul in preajma Primului Razboi Mondial? Cum erau structurate familiile in acea perioada? De unde este sotul/sotia dvs.? Din ce parte a satului(daca e cazul) ? Bibliografie Simionica, Elena, 2002, Deleni-stravechi tinut moldav ,Vaslui, Editura Tiparul Ravaru, Dan, 1998, Folclor.Etnografie.Istorie locala. , Vaslui, Editura Cutia Pandorei PAGE PAGE 9 쥁`