Referat Opere

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Opere si de asemenea puteti face Download Referat Opere

Citeste fragmente din Referat Opere

Tudor Arghezi B. Marile teme ale liricii argheziene 1.Poezia filosoficã: -ars poetica: - Rugã de searã 1910; -Testament 1927; -Portret 1927; -lirica existenþã: -în cãutarea lui Dumnezeu: -Psalmi 1910; -confruntarea cu moartea: -Duhovniceascã 1927; -De-a v-aþi ascuns 1927; -De ce-aº fi trist 1961; -lirica sociogonicã: -Cântare omului 1956; 2.Poezia socialã: -Cuvinte potrivite 1927; -Cântare omului 1956; -Flori de mucigai 1931; -1907-Peizaje 1955; 3.Poezia de dragoste: -Cuvinte potrivite 1927; -Versuri de searã 1935; 4.Poezia jocului a boabei si a fãrâmei: -Cuvinte potrivite (Cântec de adormit Miþura) -Buruieni -Marþiºoare -Prisaca -Cartea cu jucãrii (proze) 1.Poezia filozoficã arghezianã se adapã din singuratatea, ca fiinþa gânditoare a omului pe pãmânt. Sursa ei se aflã în permanenta cãutare a unui "Dumnezeu" care refuzã a se arãta ºi care determinã o stare sufleteascã de permanentã pendulare între credinþã ºi tãgadã. Poetul acceptã ºi refuzã succesiv existenþa dumnezeirii, trecând prin cele mai felurite ºi contradictorii stãri de spirit .Eºecul lui Arghezi de a ajunge la revelaþia divinã l-a condus pe acesta la o viziune panteisticã asupra vieþii atâta vreme cât cerul ramâne mut.(Psalmii) O temã bine reprezentatã în poezia filozoficã este aceea a confruntãrii omului cu moartea în care distingem trei atitudini: a) spaima de nefiinþã, de neant (Duhovniceascã) b) acceptarea ca pe un dat firesc, in sens mioritic, a mortii (De-a v-aþi ascuns) c) spaima de moarte care este atenuatã de gândul cã, atât cât trãieºte,omul se ilustreazã prin realizãrile ºi împlinirile sale (De ce-aº fi trist ?) 2.Poezia socialã în concepþia lui Tudor Arghezi este una de angajare socialã,de participare activã la transformarea naturii ºi a omului însuºi, a societãþii aºa cum vedem în Rugã de searã, Testament, Belºug, Plugule, Caligula, Blesteme, Cântare omului, 1907-Peizaje. 3.Poezia eroticã arghezienã se resimte de influenþa eminescianã. Poezii de dragoste întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie, Toamna, Despãrþire, Creion (obrajii tãi mi-s dragi), Creion (Trecînd pe puntea-ngustã)] ºi volumul Versuri de searã. Douã atitudini se pot defini in trãirea sentimentului de dragoste: a) Una de reticenþã, de amânare a clipei erotice (Melancolie, , Creion (Obrajii tãi mi-s dragi) b) Împlinirea eroticã care este urmaritã ºi exprimatã în ambianta universului casnic din care natura vegetalã ºi animalã, în toatã bogãþia, varietatea ºi splendoarea ei, nu poate lipsi. Femeia devine stapâna acestui univers, ea fertilizeazã acest univers în care bãrbatul devine sub influenþa pozitivã a femeii un luptator ºi un demiurg (Mireasa, Cãsnicie, Mirele ). 4.Tudor Arghezi continuã tradiþia lui Emil Gârleanu ºi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mãrunt, al vieþuitoarelor fãrã cuvânt. Nicãieri ca pânã la el lumea vieþuitoarelor fãrã cuvânt, de la gâzele minuscule, la felurimea pãsãrilor (cocoºi, rândunele, vrãbii, lãstuni, etc) ºi patrupedelor casnice (vaci,mãgari, iezi, purcei, cãþei, pisici, etc) n-a cãpatat un contur mai unitar ºi mai complex zeitatea umanã, în cele mai felurite ipostaze, de la copil pâna la matur. Poetul se coboarã pâna la dimensiunea ludicã a vieþii.Din toatã aceastã poezie (Cântec de adormit Miþura, Versuri de searã, Buruieni, Marþiºoare, Cartea cu jucãrii, Copilãreºti, Prisaca ), reiese gingãºie, inocenþã, prospeþime si delicateþe. Universul e mãrunt, atitudinea e de joc, dar mesteºugul poetului e neîntrecut ºi metafora se insiuneazã firesc în text pentru a sublinia cã esenþele cele mari ale vietii existã ºi în lumea mãruntã de cele mai multe ori adevãrate ºi mai convingãtoare ,în orice caz statornice, decât in lumea gravã a oamenilor. page page 2 Ü¥hà