Referat Gorunul

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Gorunul si de asemenea puteti face Download Referat Gorunul

Citeste fragmente din Referat Gorunul

Lucian Blaga: Gorunul În concepþia lui L. Blaga viata este "o mare trecere" prin lumina, dar si o inexorabila lunecare spre neant. Din aceasta viziune s-a nãscut una dintre temele fundamentale ale liricii lui Blaga, temea vieþii ameninþate de moarte, care - cristalizatã încã din volumul de debut - conferã versurilor un sentiment de neliniºte adânca si-o tânguire de ____. Ameninþarea se simte din toate: din contemplarea lunii sau a ________ iubitei, din liniºtea nopþii sau din curgerea izvoarelor. Spaima de neant cunoaºte la Blaga când o tonalitate tragica, când una elegiacã, atitudinea poetului oscilând între zbucium ºi împãcare. In Gorunul din "Poeme luminii", cea mai cunoscuta elegie pe tema morþii din creaþia lui Blaga, dominanta este seninãtatea cu care poetul îºi contemplã presentimentul lentei alunecãri în nefiinþã. Punctul de plecare pare a fi Mioriþa, cu care a si fost comparata adeseori, dar poezia lui Blaga se constituie într-o viziune ____ originala si într-o figurare poetica foarte depãrtate de modelul popular. Apropierea este posibila numai în mãsura în care în ambele poezii se evidenþieazã nu anumit echilibru al fiinþei umane ci fata morþii, o detaºare senina. In poezia populara seninãtatea ciobãnarului este o stare constitutiva, pe când Blaga devine una dobândita prin cugetare. Ciobanul trãieºte sub ameninþarea iminentã a morþii, pentru Blaga este doar o ipoteza existenþialã, presimþitã în umbra unui copac ºi în liniºtea desãvârºitã a unei naturi paradisiace, hrãnitã din lecturi filozofice ºi din Rilke. În Gorunul trãirea presentimentului devine subiect de meditaþie, spaimele stãrii de a fi adâncurile noastre inconºtiente sunt controlate de o conºtiinþa care vrea sã ºtie si care-si dobândeºte seninãtatea numai prin înþelegere. Compoziþia. Structural, textul e realizat în trei timpi corespunzãtori celor trei strofe: unul - al existentei, al stãrii de a fi (organizat prin notarea unui raport de consonanta între subiectul liric ºi natura) al doilea - al întrebãrii (care e un fel de dublare în spiritualitatea trãirii inconºtiente) al treilea - al concluziei (manifestare cea mai ________ în a le insera într-o ordine superioarã) Structura poeticã. Semnificaþii. Poezia noteazã o stare de spirit ºi un gând. Discursul poetic pare simplu si de o fluenta extraordinara. Organizarea lui într-o succesiune de episoade lirice se realizeazã în jurul unor cuvinte ____: liniºte ºi gorunule, îmi pare ºi pesemne. Primele doua creeazã câmpurile semantice ale poeziei (deci seriile de -înþelesuri pe care le comunica textul liric), celelalte doua aºeazã totul sub semnul ipoteticului, ca manifestãri ale unei subiectivitãþii exagerate. Termenul liniºte apare în patru poziþii: a) în limpezi depãrtãri aud din pieptul unui turn / cum bate ca o inima un clopot b) îmi pare / ca stropi de liniºte îmi curge în vine, nu de sânge c) de ce mã - nvinge / cu aripi mai atâta pace d) ºi liniºtea / ce voi gusta-o între scândurile lui / o simt pesemne de acum. Semnificaþiile cuvântului se contureazã astfel treptat. La început nici mãcar nu e numit sau, mai exact, este numit prin opoziþie. A doua oara participa la construcþia stropi de liniºte ca ipoteza aberanta a simþurilor. A treia oara, prin sinonimul pace, capteazã din context un alt sens, relevat paradoxal --- tocmai în a patra poziþie, când termenul apare singur si unde prin liniºte se înþelege moarte celalalt cuv-ânt-cheie se dezvolta pe verigile materiale ale unei analogii: gorun, trunchi, scânduri, sicriu, în care ultimul termen - o metonimie extrem de sugestivã - transmite tot ideea de moarte, ca si în cazul primului câmp semantic. Dupã cum se vede, cuvintele liniºte ºi gorunule creeazã doua linii de dezvoltare a semnificaþiilor structurii poetice una dinamica, asta statica. Poziþiile semantice ale termenului liniºte sunt dispuse într-o ordine care accentueazã devenirea sentimentului. Liniºtea din prima strofa e asociata cu o miºcare lentã, ________, de învãluire, care duce în mod firesc la trãirea unui presentiment al eternitãþii, astfel ca o senzaþie oarecare devine o stare de spirit mai profunde, de înfiorare metafizica. Gorunul realizeazã fata de aceasta devenire o opozite. El rãmâne în mod constant punctul de referinþa în jurul cãruia se amplifica starea de spirit, realizat prin transfer metaforic în imaginea sicriului care creste în trunchiul gorunului. Acesta este si motivul pentru care poetul a plasat gorunul nu în mijlocul codrului, care înseamnã plenitudine, viaþii, ci la marginea lui, ca o sugestie a faptului ca pentru temeiuri ascunse moartea l-a sãgetat. Cele doua serii de semnificaþii se întâlnesc în final într-un act _____ de alãturare a termenilor, care sugereazã ipoteza existenþiala a unui timp înþeles ca revãrsare în moarte: "ªi mut / ascult cum creºte-n trupul tãu sicriul, Sicriul meu, / cu fiecare clipa care trece, Gorunule din margine de codru." Imaginea gorunului falnic, în al cãrui trunchi poetul vede crescându-i sicriul si cea a stropilor de liniºte pe care îi simte curgându-i prin vine dau intuiþiei expresie impresionanta. Transformarea cuvântului sicriu în laitmotiv, revenirea lui obsedanta contribuie la adâncirea dramatismului imprimat sentimentului de întrebare fãrã rãspuns: o, cine ºtie ?, întoarsa asupra conºtiinþei, lãsând ideea morþii sub semnul ipoteticului, Versificaþia - Versurile sunt fãrã rimã ºi neegale. Foloseºte douã procedee: -__________ sau _________ (procedeu constând în continuarea ideii poetice în versul urmãtor, fãrã a marca aceasta prin vreo pauzã) - enumerarea prin "ºi", care solicitã receptarea individualã a fiecãrui termen care-l apropie pe Blaga de expresionism. - metafore: limpezi depãrtãri - comparaþie: cum bate ca o inima - interogaþii retorice. Ü¥eÀ