Referat Testament - Rezumat2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Testament - Rezumat2 si de asemenea puteti face Download Referat Testament - rezumat2

Citeste fragmente din Referat Testament - Rezumat2

Todor Arghezi: Testament Poezie cu caracter programatic, Testament figureazã, în mod semnificativ, în fruntea întîiului volum de versuri, Cuvinte potrivite, publicat de Tudor Arghezi în 1927 fiind “ars poetica” arghezianã. Poezia Testament sintetizeazã esenþa gândirii estetice argheziene. Ideea fundamentalã a poeziei este legãtura _____________, organicã, _________ între poet ºi strãmoºii lui, “ramurã obscurã”, oameni simpli, “robi cu ______ pline de ________ vãrsate-n mine”. Fatã de aceºtia T. Arghezi considerã cã are o datorie pe care trebuie s-o ducã la îndeplinire. De aceea, dupã propria-i concepþie, creaþia sa trebuie înþeleasã ca singura zestre lãsatã urmaºilor. Prima idee esenþialã este aceea, cã poetul a înãlþat prin arta sa cea dintâi “treaptã”, ºi cea mai grea dupã un lung trecut de trudã ºi ________ al generaþiilor care l-au precedat. Urmaºii lui are datoria sã porneascã de aici ºi sã urce cu nãdejde cât mai sus, sã împrãºtie definitiv întunericul în care ºi-au dus existenþa înaintaºii lor. Din “osemintele” ºi “cenuºa din vatrã” a strãmoºilor poetul face un “Dumnezeu de piatrã”, “Hotar înalt cu douã lumini pe poale/ Pãzindin piscul datoriei tale”. Într-un fel subtil, arta poetului capãtã un nou mod de _________ social în poezie, actul liric fiind transformat într-o rãzbunare a neferintelor strãbunilor, cãci în ea s-a strâns ______ tuturor generaþiilor dinaintea lui. Verbul poetic se-ntoarce acum ca un “bici”, care “izbãveºte-ncet, pedepsitor/ Odrasla vie-a crimei tuturor”. Finalul poeziei este ______ în acest sens: “Robul a scris-o, Domnul o citeºte/ Fãrã a cunoaºte cã-n adâncul ei/ Zace mânia bunilor mei”. A doua idee esenþialã a poeziei este izvorul ºi natura artei, aºa cum o concepe T Arghezi. Mai întâi poetul mãrturiseºte foarte _______ cum din “graiul ________ pentru vite” al strãbunilor, s-au “ivit cuvinte potrivite”. Aceasta indicã sursa principalã a limbajului sãu poetic: limbajul popular ºi familial al truditorilor pe ogoare. Din acest “grai” poetul selecteazã însã anumite cuvinte, care rãspund mai bine condiþiilor sale interioare ºi nãzuinþelor lui artistice, sugerând un mod ______ de existenþã: râpi, gropi adânci pe brânci, sudoare, bici, vite, plãvani, ocarã, sapã, ______, _____, durere, mânie, robi, adicã lumea sãrãciei ºi a suferinþei, a vieþii în zdrenþe, sub blestemul mucegaiului, al ________ ºi la noroiului, al _____ ºi al biciului. Poetul “frãmântã” însã îndelung aceste cuvinte “mii de sãptãmâni”, fapt care corespunde unuia dintre principalele sale principii în procesul creaþiei: travoliul artistic intens ºi îndelungat, transfigurându-le ºi conferindu-le valori estetice inedite. Una din problemele artistice importante în gândirea poetului o constituie, în aceastã poezie, estetica urâtului. Poetul recurge, pentru prima datã în lirica româneascã, la “zdrenþe” din care face “muguri ºi covoare”, iar din “bube”, “mucegaiuri ºi noroi”, ____ “frumuseþi ºi preþuri noi”. Pentru aceasta T. Arghezi promoveazã ideea cã în artã nu existã subiect urât sau frumos, cã în artã urâtul nu are nici un sens, ci numai exprimarea artisticã greºitã poate genera urâtul, numai tehnica artisticã urâitã sau lipsa de talent pot duce la realizarea unei opere literare inestetice. În antitezã cu aceastã zonã lexicalã în care sunt surprinºi termeni ce dezvãluie o realitate socialã ______, cuvinte din “graiul” cu îndemnuri pentru ____ al poporului, se configureazã o altã zonã lingvisticã în poezie, de data aceasta constituitã din cuvinte care sugereazã domeniul artei, adicã al limuu create prin transfigurarea materiei primare ºi ridicarea ei la o înaltã treaptã artisticã: icoane, muguri, coroane, miere, vioarã, frumuseþi, ______ noi, etc. Cuvintele încãrcate de mari patenþe stilistice ºi capacitãþi de plasticizare, cu un mare coeficient de materialitate, de _______ sunt parcã _____ în piatrã, parcã scapãrã prin alãturarea lor în versuri. Esenþa tehnicii artistice argheziene constã în îmbinarea tradiþiei cu inovaþia, a “slovei de foc”, cea inspiratã cu “slova fãuritã”, cea îndelung muncitã. În poezia Testament abundã expresiile figurate, care nuanþeazã ºi sporesc puterea de evocare a imaginilor, potenþînd considerabil realitatea prezentatã. Mulþimea de metafore ºi simboluri fac ca poezia sã dobândeascã mari reliefuri artistice [“seara rãzvrãtitã care vine”, “cartea mea fiule-i o treaptã”, “ºi leagãne urmaºilor stãpâni”, “Le-am prefãcut în versuri ºi-n icoane”]. Menþionãm de asemenea ºi asocierile inedite de cuvinte, ca în epitetele: “____ adunat”, “searã rãzvrãtitã”, “biciul rãbdat” precum ºi unele comparaþii care relevã aceeaºi sferã de viaþã a îndeletnicirilor aspre: “Ca fierul cald îmbrãþiºat în cleºte”. Sintaxa poeticã arghezianã se caracterizeazã prin aglomerarea complementelor ºi prepoziþiilor subordonate înaintea propoziþiei principale: “În seara rãzvrãtitã care vine/ De al strãbunii mei pânã la tine .../ ªi care, tânãr, sã le urci te-aºteaptã/ Cartea mea-i fiule o treaptã”, astfel încât ideea poeticã, pânã sã întâlneascã propoziþia principalã, trece printr-o mulþime de compliniri ºi determinãri. De asemenea, unele versuri încep prin verbe la imperativ: “Aºeaz-o cu credinþã cãpãtâi”, iar altele, în succesiune, încep cu acelaºi verb: “Am luat ocaza, ºi torcând _____/ Am pus-o când sã-____, când sãnjure/ Am luat cenuºa morþilor din vatrã/ ªi am fãcut-o Dumnezeu de piatrã”. Folosirea verbelor la perfectul compus exprimã acþiuni de scurtã duratã ºi de mare frecvenþã care dinamizeazã acþiunea sãvârºitã. Repetiþiile folosite întãresc ideea unei cþiuni ferme, hotãrâte. În ultima strofã însã tensiunea scade, un verb la participiu -”întinsã leneºã pe canapea”- exprimând o stare de pasivitate. ªi celelalte cuvinte asociate -leneºã, pe canapea- întãresc impresia de odihnã, de viaþã comodã, contrastantã cu truda mulþimilor de robi. Sub raportul stilului remarcãm îndeosebi concentrarea, o caracteristicã fundamentalã, de altfel, a liricii argheziene. În poezia “Testament” sunt concentrate esenþe de idei în care nici un cuvânt nu este de prisos, nici un cuvânt nu poate fi substituit. Ü¥hà