Referat Mihaiil Sadoveanu - Fratii Jderi

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Mihaiil Sadoveanu - Fratii Jderi si de asemenea puteti face Download Referat Mihaiil Sadoveanu - Fratii Jderi

Citeste fragmente din Referat Mihaiil Sadoveanu - Fratii Jderi

Mihail Sadoveanu: Fratii Jderi - prezentare generala Capodopera romanului istoric sadovenian; o trilogie închinata unei epoci eroice si unei personalitati de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare. Geneza: La baza romanului sta o vasta documentatie. Romancierul a consultat cronicile moldovene - Neculce, Ureche. Din cronica lui Neculce a retinut mai ales legendele, în care era evocata figura domnitorului, legende grupate în O sama de cuvinte; de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Romancierul a mai avut în vedere si lucrarile înaintasilor sai, care evocau figura lui Stefan cel Mare: Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu. În tesatura romanului Sadoveanu a introdus si motive din balade populare românesti: Corbea, Gruia lui Novac, Chira chiralina. De asemenea a mai folosit elemente reale, controlabile documentar. Aceste fapte, evenimente reale le-a tratat însa cu libertatea fictiunii artistice: a imaginat scene, dialoguri, a creat personaje, a reconstituit tabloul de epoca, toate dând senzatia de viata reala, autentica. Faptele, personajele sunt credibile pentru ca Sadoveanu a dovedit o intuitie si o capacitate rara de a insufla viata trecutului istoric. Nu întâmplator Sadoveanu se opreste asupra Moldovei secolului al XV.-lea si asupra domniei lui Stefan cel Mare. El vede în acest timp o epoca de echilibru, de stabilitate si de armonie, iar în figura lui Stefan cel Mare, un conducator ideal. Criticul literar Nicolae Manolescu considera, ca din acest punct de vedere, romanele istorice sunt niste proiectii utopice: dezamagit de societatea în care traia, romancierul îsi cauta refugiul în trecut, într-o perioada arhaica, caracterizata prin stabilitate si armonie sociala. Astfel în Fratii Jderi ne ofera modelul unei democratii taranesti, condusa de Stefan cel Mare, care reuneste calitatile înteleptului cu cele ale viteazului. Structura: Este o trilogie, alcatuita din: Ucenicia lui Ionut (1935), Izvorul Alb (1936), Oamenii Mariei sale (1942). În atentia romancierului sta figura domnitorului Stefan cel Mare, dar si familia Jderilor, slujbasi credinciosi ai domnitorului. Jderii reprezinta razesimea ridicata la rangul boieresc de Stefan cel Mare, care stabileste o noua ierarhie bazata pe merit personal. Fratii Jderi este o constructie ampla, epopeica, figura domnitorului si spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind urmarite pe fundalul unei soceietati medievale românesti. Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala, o adevarata cronica a vietii sociale, economice, politice si culturale a acestei epoci. Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. Astfel întâlnim: romanul formarii unui caracter, roman istoric, roman de aventuri, roman al eroismului. Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroica, care urmareste destinul individului (Jderii) în strânsa legatura cu destinul colectiv. Romanul are o structura complexa pe doua nivele: nivelul social: în cadrul caruia distingem: planul istoric (actiunile politice si militare ale lui Stefan cel Mare) planul civil (viata moldovenilor) nivelul existential: în care distingem: planul real (concret al vietii) planul miraculos (legendar) Ucenicia lui Ionut Este considerat un roman al iubirii adolescentine. În acelasi timp poate fi considerat si un roman al cunoasterii primitive: oamenii cred în superstitii, semne, în practici primitive. Astfel jupâneasa Ilisafta crede ca soarta omului depinde de un urs mitic; oamenii cred în cai nazdravani, ca de exemplu Catalan, calul lui Stefan cel Mare. Volumul începe cu prezentarea sosirii lui Stefan cel Mare la hramul manastirii Neamtu. Aparitia domnitorului provoaca emotie si tulburare în rândul poporului. Oamenii discuta despre Stefan cel Mare, ca despre o fiinta miraculoasa. Cu acest prilej Stefan cel Mare îl alege pe Ionut Jder, ca prieten si slujitor al fiului sau, Alexandrel. Dragostea spontana pentru domnita Nasta îl face pe Ionut sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel. Aceasta prima criza erotica îl face pe Ionut sa-si piarda capul si sa expuna viata lui Alexandrel. Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonut pleaca-n cautarea ei, rapita la porunca lui Soliman bei. Aceasta evadare necugetata este pedepsita de domnitor si din acest moment Ionut se straduieste sa devine un ostean adevarat a lui Stefan cel Mare. Calatoria lui Ionut si toate aventurile prin care trece, au un caracter initiatic; ca si personajele din basme, drumul si aventurile reprezinta probe, încercari, prin care Ionut Jder dobândeste experienta si întelepciunea vietii. Izvorul Alb Este romanul iubirii de familie. Viata de familie este prezenta prin existenta zilnica a familiei Jderilor. Se pare ca în fruntea familiei sta femeia, care se îngrijeste de toate problemele gospodariei. Jupâneasa Ilisafta este pastratoarea traditiilor, dovedând o gândire arhaica plina de întelepciune. Titlul este simbolic. Astfel calatoria lui Stefan cel Mare, vânatoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei initieri a luarii unui contact cu întelepciunea straveche, mitica, magica. Fata de volumul I., ritmul epic este mai accelerat. Pe primul plan sunt actiunile lui Simion Jder, comisul din Timiseni, priceput în cresterea si îngrijirea cailor domnesti. Un grup de boieri calatori pun la cale rapirea lui Catalan - calul lui Stefan cel Mare - banuit ca are puteri magice. Si în acest volum exista o aventura romantica. Astfel Simion Jder se îndragosteste de Marusca, rapita de Niculaies Albu, si dusa în Polonia. Fratii Jderi pornesc într-o expeditie de pedepsire a vinovatilor. Aceasta expeditie este un episod erioc si cavaleresc. Tot în acest volum se face o descriere ampla a casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop, dezvaluindu-se scopurile politice ale acestei casatorii. Acest volum este considerat si un roman al cunoasterii magice. Oamenii Mariei sale Este romanul iubirii de tara. Titlul se refera la ostenii lui Stefan cel Mare, care îsi parasesc familia mica, pentru a-si apara tara, familia cea mare. Fata de volumul II. care este romanul cunoasterii magice, acest volum este romanul cunoasterii rationale. Accentul se pune pe pregatirea si desfasurarea bataliei de la Vaslui. Sunt prezentate amanuntit manevrele prin care se urmareste eliminarea actiunilor tatarilor pentru ca întreaga forta sa se concentreze împotriva turcilor. La razboi participa tot poporul. Cel mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheama. Sfârsitul romanului este cel mai încarcat de istorie. Discursul domnitorului, care elogiaza eroismul celor disparuti este plin de patetism. 쥁`