Referat Jules Verne - Ocolul Pamantului In 80 De Zile -rezumat

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Jules Verne - Ocolul Pamantului In 80 De Zile -rezumat si de asemenea puteti face Download Referat Jules Verne - Ocolul pamantului in 80 de zile -rezumat

Citeste fragmente din Referat Jules Verne - Ocolul Pamantului In 80 De Zile -rezumat

Ocolul pamantului in 80 de zile (rezumat) Capitolul I In anul 1872,casa de la numarul sapte din Saville-row era locuita de Phileas Fogg unul dintre cei mai ciudati oameni de vaza ai Reform Club-ului din Londra.Phileas Fogg era unul dintre cei mai frumosi si mai insemnati boieri din inalta societate a gentelmenilor, fiind urmas al unora dinmtre cei mai mari oratori ai Londrei, fire enigmatica care calcula orice pas pe care il facea, nu vorbea vreodata in plus si nu arunca vrodata vreo privire fara un motiv bine intemeiat. Nu era un om foarte bogat cu toate ca avea o avere pe care nici el nu stia cum a strans-o.Nu era risipitor, dar nici zgarcit caci oriunde era nevoie de ceva in sprijinul unei fapte noblie sau marinimoase, ii aducea el in taina si anonim. Singura lui placere era sa citeasca ziarele sau sa joace whist la Reform-Club-ul la care era inscris. Era un om foarte exact si facea totul cu o precizie matematica. Fapt pentru care ii cerea unicului sau servitor o exactitate si o nespusa randuiala in tot si in toate. De aceea James Foster a fost dat afara chiar in aceea zi de 2 octombrie de flegmaticul gentleman doar pentru simplu fapt ca adusese apa la o temperatura de 84 de grade, in loc de 86. Astfel domnul Phileas Fogg il astepta pe noul servitor care trebuia sa se infatiseze intre unsprezece si unsprezece si jumatate. La unsprezece si treizeci si trei de minute se arata noul servitor, Passepartout care fu angajat de Phileas Fogg deoarece parea un om inteligent si iscusit. Capitolul II Dupa ce il angaja pe Jean Passepartout,noul servitor, Phileas Fogg isi lua palaria si pleca spre Reform-Club, intrucat el nu intarzia niciodata. Ramas singur, servitorul incepu sa cerceteze casa. In cele douazeci de minute de dicutie cu enigmaticul gentleman, Passepatout reusise sa isi faca o impresie despre noul sau stapan, un om linistit si flegmatic, cu ochii limpezi, cu pleoapele, neclintite, tipul desavarsit al englezului cu sange rece. In ceea ce-l priveste pe Jean, poreclit Passepartout, ca adevarat parizian, de cinci ani de cand traia in Anglia, si facea in Londra pe servitorul, in zadar isi cautase un stapan de care sa se fi putut apropia. Passepartout a strabatut intreaga locuinta de la pod pana la pivnita. Casa era curata,in ordine, excesiv de severa. Servitorul gasi fara bataie de cap, odaia lui de la nivelul al doilea. Sonerii elecrice si tubri acustice o faceau sa comunice cu camerele de la etajul intai.Dupa ce cerceta cu de-amanuntul casa, Passeparout isi freca mainile si zambi. Ii placu casa si stiu ca se va intelege de minune cu domnul Fogg, cu toate ca aparent urma sa serveasca o masinarie. Capitolul III Ajuns la Reform-Club, Phileas Fogg ocupa masa la care se aseza de obicei si astepta sa-I fie servit dejunul. Dupa masa lua ziarul Times netaiat, si dupa ce il taia, il rasfoi cu mare atentie. Dupa jumatate de ora, au inceput sa soseasca diferiti membri ai clubului. Erau preteni ai domnului Fogg, ca si el pasionati de whist:inginerul Andrew Stuart, bancherii John Sullivan si Samuel Fallentin, industriasul Flangan Guthier Ralph, unul dintre adminisratorii bancii Angliei. Stand la masa Ralph Guthier deschise discutia cu privire la furtul a cincizeci si cinci de mii de lire in bancnote de banca, pe data de 29 de septembrie. Autorul furtului era aprent un distins gentleman care disparu imediat de la locul faptei. Adunati in jurul mesei de whist, discuta despre ocolul pamantului in optzeci de zile, afland despre aceasta dintr-un articol din Morning Cronicle. Tutoror acest fapt li se parea imposibil de realizat mai putin flegmaticului gentleman Phileas Fogg care pune pariu cu cei prezenti la masa ca va realiza aceasta calatorie aparent imposibil de realizat. Capitolul IV Ajuns acasa mult mai devreme decat de obicei domnul Phileas Fogg il chema pe servitorul Passepartout. Acesta nu raspunse. Stapanul il striga dinou, iar Passepatout aparu numaidecat. Phileas Fogg ii dadu vestea plecarii servitorului. Acesta ramase inmarmurit pentru o clipa. Phileas Fogg ii spuse ca nu estetimp de pierdut si il puse sa ia un geamantan in care sa puna cate doua camasi si cate trei perechi de sosete de fiecare. Grabit gentlemanul ia din mana lui Passepartout geamantanul si inghesuie un teanc bun de bancnote. Stapanul si sluga au coborat in strada, inchizand de doua ori usa. Acestia se grabira sa ajunga cat mai repede la gara pentru a prinde trenul dela opt si patruzeci si cinci de minute. La opt si patruzeci si doua de minute Phileas Fogg si Passepartout se aflau in acelasi compartiment asteptand sa plece trenul. Capitolul V La scurt timp dupa plecarea enigmaticului domn Phileas Fogg in curajoasa sa calatorie in jurul lumii, in Londra vestea itinerariului sau se raspandi cu rapiditate. In scurt timp toate ziarele scriau articole depre Phileas Fogg si calatoria sa. Multi il considerau nebun sa incerce sa realizeze asa ceva si nu multi erau cei care sustineau ideea ca aceasta calatorie poate fi realizata intr-un timp atat de scurt. Capitolul VI Cazul furtului de la banca era anchetat de un detectiv pe nume Fix. Acesta as tepta sosirea navei Mongolia, un pachebot ce facea regulat calatorii inre Brindisi si Bombay, pa Canalul de Suez. El trebuia sa supravegheze cu cea mai mare grija toti calatorii plecand pe calea Suezului. Capitolu VII Odata cu sosirea Mongoliei in port Fix incepu sa cerceteze calatorii ce coborau. Acesta il vazu pe Passepartout ce cobora din vas cu pasaportul stapanului sa pentru ai fi vizat. I se paru suspect asa ca intra in vorba cu el. Il intreba dece vizeaza pasaportul din moment ce nu era obligatoriu. Ii povesti despre stapanul sau si calatoria sa. Capitolul VIII Passepartout ramase in oras pentru a cumpara cateva camasi si perechi de ciorapi pentru el si domnul Phileas Fogg, avandul ca ghid pe detectivul Fix care incerca sa obtina cat mai multe inforamatii despre stapanul sa. Passepartout ii spuse ca stapanul sau este un gentleman destul de bogat ce vreasa faca ocolul pamantului in 80 de zile avand la el o suma frumoasa de bani in bancnote nou-noute. Auzind acestea detectivul se imbarca pe nava asteptand plecarea spre Bombay banuind ca el este autorul furtului de la banca. Totodata el trimise o telegrama la Londra in care ceru un mandat de arestare in Bombay pentru presupusul hot. Capitolul IX Astfel nava Mongolia pleaca spre Bombay, pe Marea Rosie si Marea Indiilor cu Phileas Fogg la bord si servitorul sau, cat si cu inspectorul Fix care investiga furtul de la banca. In tot acest timp Phileas Fogg era foarte linistit gasindusi cativa parteneri cu care sa joace whist, nefiind deloc deranjat de vantul care batea destul de tare. Passepartout il intalni pe punte pe Fix si intrara in vorba care ii fu tovaras pe tot parcursul calatoriei. Pe data de 14 octombrie Mongolia opri in porul din Aden pentru se aliminta cu combustibil, o zi mai devreme decat ar fi trebuit sa ajunga de obicei. Phieas Fogg ii promisese capitanului vasului o suma frumusica daca reusea sa ajunga la Bombay mai repede decat de regula. Mongolia trebuia sa ajunga in Bombay pe 22 octombrie,dar ajunse pe 20. Deci Phileas Fogg castigase doua zile de la pleacarea din Londra. Capitolul X Vaporul ajunse in port la ora patru si jumatate iar trenul catre Calcutta pleca la ora opt. Astfel cobora din vapor si ii dadu servitorului sau lamuriri in privinta unor targuieli de facut, dupa care se indrepta spre biroul pasapoartelor. Iesind din biroul pasapoartelor domnul Phileas Fogg pleaca spre gara, la un restaurant pentru a cina. Agentul Fix, debarcat si el de pe Mongolia alerga spre directorul politiei pentru avedea daca ii sosise mandatul de arestare de la Londra. Mandatul nu ajunsese insa fiind trimis mai tarziu. Intre timp Passepatout se plimba prin Bombay cautand sa cumpere niste camasi si cateva perechi de sosete si astfel dadu peste o multime ce sarbatorea un fel de carnaval religios cu procesiuni si petreceri diferite. Dupa ce vazu carnavalul sarazin, Passepartout, indreptandu-se spre gara, trecand prin fata unei pagode din Mallebar Hill avu nenorocita idee sa-I viziteze interiorul. Fara a stii ca in unele pagode era accesul strict interzis al strainilor, si pe deasupra mai era si incaltat servitorul fu atacat de trei preoti. Dupa ce ii smulsera papucii, incepusera sa il bata. Insa Passepartout scapa fugi drept spre gara pentru a prinde trenul spre Calcutta. Capitolul XI Odata urcati in tren Phileas Fogg si servitorul sau pornira spre Calcutta. Se stia ca linia ferata dintre Bombay si Calcutta era terminata de curand si de aceea arfi trebuit sa ajunga destul de repede. In tren Phileas Fogg il intalneste pe un tovaras de whist cu care calatorise pe vasul Mongolia. Numele lui era Francis Cromarty si era general de brigata in India. La un moment dat trenul se opri. Phileas Fogg nu parea mirat deloc de ce se intampla cu toate ca nu stia de ce stationase trenul. Trenul se oprise fiindca se terminase linia ferata. Toti calatorii coborara din tren si cautara care mai de care sa-si gaseasca mijloace de transport pentru a ajunge mai departe. Phileas Fogg nu stia cum ar putea ajunge mai departe insanu era deloc panicat deoarece castigase doua zile pe vasul Mongolia. In cele din urma Passepartout gasi un elefant la un idian, care se tocmi sa le dea eefantul abia pentru doua mii de lire. Apoi luara un ghid si pornira mai departe prin padurile Indiei cu elefantul Kiuni. Capitolul XII Pentru a scurta drumul calauza o lua prin padurile Indiei fiindca astfel castiga aproximativ douazeci de mile. Passepartout se urca in spatele elefantului, langa ghid in timp ce domnul Phileas Fogg si Sir Francis Cromarty stateau in niste cosuri atrnate de elefant. Dupa ce gonira timp de o zi cu elefantul facura popas langa niste bananieri. Era opt seara si strabatusera cam douazeci si cinci de mile, jumatate din distanta pana la Calcutta. A doua zi pornira de la sase dimineata, si dupa ce mersera timp de doua ore calauza auzi niste sunete ciudate. Lua elefantul, il duse intr-un sant dupa care ei se ascunsera dupa niste tufisuri. Dupa un timp se vazu un alai de preoti inconjurati de barbati femei si copii care duceau pe o targa un trupa. In spate era o femeie care abia se tinea pe picioare. O statuie mare cu patru maini era carata de niste barbati. Era zeita cali, zeita mortii si a iubirii. Sir Francis Cromarty si calauaza stiau despre ce este vorba. Era un ritual de sacrificiu prin care nevasta printului trebuia sa fie arsa odata cu acesta pe rug. Desi parea a fi un om fara inima, flegamaticul domn Phileas Fogg se hotaraste sa o salveze pe tanara de moarte avand inca douzeci si patru de ore in plus. Capitolul XIII Era usor de zis sa o salveze, insa nu stiau cum. Asa ca au asteptat ca seara sa se lase, ritualul sacrificului fiind a doua zi. Cand au vazut ca toti erau adormiti au incercat sa se apropie de locul in care era tinuta femeia, insa era imposibil sa o salveze atata timp cat paznici nu se miscau din fata usii. Asteptara astfel pana la miezul noptii insa nimic nu se schimba. Astfel se hotarara sa faca o gaura in peretii templului facut dintr-un amestec de caramida si lemn. Insa deodaat se auzi un tipat si Passepartout si calauza fura nevoiti sa opreasca lucrul pentru a nu fi observati de paznici. Nu mai era mult si se lumina. Cantecele incepura sa se auda dinou anuntand ritualul ce va urma. Intre tip lui Passepartout iii trcu pri minte un plan. Se aseza langa rugul pe care era legat cadavrul. Cand femeia trebuia sa fie legata pentru a fia arsa acesta o prinse, dand impresia ca era fantoma celui ce murise. Preotii si fachiri ramasera mirati dar cand vazura ca Passepartout o lua la fuga cu elefantul, calauza si domnul Fogg, isi dadura seama ca este o inselatorie si incepura sa traga cu sageti dupa ei. Capitolul XIV Dupa ce traversara padurile Indiie,dupa vreo zece ore, Phileas Fogg si partenerii lui de drum ajung la Allahabad localitatea ce despartea Bombay-il de Calcutta si de unde reincepea calea ferata. Phileas Fogg ajunse la timp fara nici o intarziere caci a doua zi pe 25 octombrie pleca un vas din Calcuta spre Hong Kong. Passepartout fu trimis de catre stapanul sa-i cumpere tinerei parse pe care o salvasera diferite lucruri de toaleta. Phileas Fogg plati calauza nici un ban mai mult sau mai putin, si deasemenea pentru ai rasplati devotamentul ii dadu elefantul pe care dadu o avere. Francis Cromarty, Phileas Fogg, Passepartout si tanara pe care o salvasera, Auda luara, trenul spre Calcutta. In tren Phileas Fogg ii propune tinerei parse sa mearga cu ei un Hong Kong. Aceasta accepta, pleacara cu trenul spre Calcutta traversand ca un fulger valea Gangelui si ajungand in Calcutta la ora sapte dimineata. Vaporul spre Hong Kong pleca la amiaza asa ca mai aveau inca cinci ore sa se pregateasca. Capitolul XV Cand sa iasa in gara un politist ii opri. Le ceru numelelui Phileas Fogg si Passepartout, dupa care fura urcati intr-o trasura si dusi infata unei locuinte. Politistul ii inchise intr-o camera cu gratii si le spuse sa sa infatiseze la ora opt si jumatate in fata judecatorului. Flegmaticul gentleman nu schita nici un gest de ingrijorare desi nu stia ce se intampla. Era vorba defapt despre greseala lui Passeparout de a intra in pagoda incaltat. Acest fapt era interzis in India si era pedepsit cu inchisoarea. Dupa ce incercasera sa scape fara sa faca inchisoare, judecatorul hotara o eliberare pe cautiune de cate o mie de lire pentru fiecare. Fogg plati si cei doi fura eliberati. Lui Passepartout i se restituira pantofii si pleacara spre vasul ce mergea spre Hong Kong. In sala de judecata se afla deasemenea si inspectorul Fix, neobservat insa de Passepartout,care urmarea cu atentie procesul. Phileas Fogg, Passepartout si Auda tanara femeie pe care o salvasera se imbarcasera pe Rangoon, vasul catre Hong Kong. De cand plecase din Londra Phileas Fogg cheltuise mai mult de cinci mii de lire. Capitolul XVI Pe parcursul calatoriei Phileas Fogg avu grija ca Auda sa aiba tot ce avea nevoie, desi condiriile de pe vas nu erau la fel de bune ca cele de pe Mongolia. Totodata pe vas se imbarcase si inspectorul Fix care nu-l scapa nici o clipa pe Fogg din ochi. Insa nu stia cine era tanara ce calatorea co Fogg si servitorul sau. Intr-o zi se hotarase sa rupa tacerea asa ca il intreba pe Passepartout mai pe ocolite cine este femeia care mergea cu ei. Passepartout mirat ca il vede la bordul vasului, ii spune ca aveau de gand sa o lase pe Auda la niste ruda de ale ei din Hong Kong foarte bogate. Bucuros de reintalnirea cu incpectorul Fix, cei doi beau un pahar de gin ca sa se cinsteasca pentru intalnirea la bordul Rangoon-ului. Capitolul XVII Pe 31 octombrie urma sa se opreasca la Singapore, dupa care trebuia sa merga direct la Hong Kong. Dupa acea zi Fix si Passepartout se intalnira destul de des la bordul navei. Faptul ca Fix era peste tot pe unde era Passepartout si stapanul sau ii dadu de gandit insa nu-I trecu nicidecum prin cap ca Fix ar fi inspector de politie si ca-l urmareste pe stapanul sau ca pe un hot prin toata lumea. Pana la urma se gandi ca putea fi unul din membri Reform-Club-ului care trebuiasa-l fi urmarit pe Fogg pe parcursul itinerariului. Vremea buna se cam scimbase la primul patrar al luni ,insa aceasta nu parea sa-l deranjeze pe Fogg, care castigase inca jumatate de zi la oprirea pentru realimentare in Singapore. Intre timp Passepartout discuta cu Fix despre calatorie. Capitolul XVIII In zilele urmatoare vremea se inrautatise, bachiar in zilele de 3 si 4 noiembrie fu o vijelie care nu-l ingrijora deloc pe domnul Fogg. In cele din urma vijelia se opri, insa vasul Ragoon avea intarziere de o zi ceea ce insemna ca Phileas Fogg va pleacarea la Yokohoma. Domnul Phileas Fogg se interesa de rudele Audei imediat ce ajunsera la Hong Kong pe data de 6 noiembrie in loc de 5 cat ar fi trebuit. Insa afla ca rudele fete nu mai stateau in Hong Kong si se mutasera in Olanda fapt care o determina pe Auda sa merga mai departe alaturi de domnul Fogg si servitorul sau care se simtea cam rau din cauza marii. Capitolul XIX Phileas Fogg, Passepartout si tanara auda urmau sa se imbarce a doua zi pe vasul Carnatic. Intre timp Passepartout vizita orasul care nu I se paru deloc diferit fata de Bombay, Calcutta, sau Singapore. Astfel il intalni pe Fix care se plimba ingrijorat pe langa Carnatic. Problema era mandatul care nu ajungea niciodata la timp pentru al aresta pe Fogg. Pana la urma Fix se hotara sa mearga cu Carnaic mai departe afland ca vasul fusese reparat, pleacarea urmand sa se faca in aceiasi zi la opt. Fix si Passepartout au mers la o taverna sa discute. Fix facu cinste iar Passepartout accepta. Ei voebisera despre stapanul lui, si despre fabuloasa suma furata de la banca. Fix incerca cu orice pret sa-l desparta pe Passepertout de stapanul sau, si se baza pe faptul ca acesta coplesit de betie nu ar mai fi ajuns la timp ca sa prinda Carnatic-ul Capitolul XX Intre timp domnul Fogg se plimba cu Auda prin Hong Kong. In timp ce Fogg nu avea nevoie decat de un geamantan ca sa faca inconjurul lumii, pentru o femeie era cu totul altceva. Asa ca au mers sa-i cumpere haine. Cand se intoarsera Fix intra in vorba cu Phileas Fogg si ii spuse ca vaporul Carnatic pleacase cu douazprezece ore inainte si ar mai fi trebuit sa astepte inca 8 zile pentru urmatorul vapor. Deloc nelinistit Fogg cauta in port un alt vapor, fiind sigur ca exista cel putin o nava care sa duca catre Yokohoma. Fogg incerca sa plateasca un ilotcare sa-l duca la Yokohoma, insa acesta nu se incumeta intrucat era foarte periculos in perioada aceata a anului cu un vapor asa de mic, insa ii oferi alta solutie-vaporul catre Shangai, de unde pleca vaporul catre San Francisco. Astfel domnul Fogg se hotara sa plece cu vaporul Tankadera.La trei si zece se ridicara iar capitanul John Bunsby scoase vaporul din port. Capitolul XXI A doua zi,pe 8 noiembrie, dupa ce mersese timp de o noapte pe apele involburate ale oceanului, vasul parcurses mai mult de 100 de mile. Phileas Fogg lua masa alaturi de tanara Auda si agentul Fix. Inspectorul Fix se simtea indatorat sa-si plateasca cheltuielile, insa domnul Fogg, nu-I permise. Vasul parcursese doua sute doua zeci de mile cand John Bunsby vazu ca barometrul indica o schimabare a atmosferei. Acesta ii spuse domnului Phileas Fogg ca se apropie o furtuna insa acesta ca de fiecare data nu schita nici un gest de ingrijorare. Pe la ora opt incepu furtuan. Toti erau ingrijorati mai putin Fogg. Dupa cateva ceasuri furtuna se potoli, si urma o noapte destul de linistita. Mai erau o suta de mile pana la Shangai si o singura zi pentru a le parcurge ca Phileas Fogg sa prinda pachebotul de Yokohoma. Dupa ce calatorisera intrega zi lla ora sapte John Bunsby il anunta pe Fogg ca mai erau trei mile pana Shangai. Deodata zarira un vas cu steagul in berna. Fogg ii spuse capitanului sa faca semnale. Capitolul XXII Pe 7 noiembrie Carnatic pleca cu tot cu Passepartout la bord. Acesta se trezi a doua zi din betie vazand ca se afla pe Carnatic. Era fericit ca nu pierduse vaporul. Nu era deloc nelinistit in privinta stapanului sau crezand ca a gasit vreun jucator de whist, iat Auda probabil ca inca dormea. In ziua de 13 noiembrie Carnatic intra in Yokohoma. Passepartout cobora si incepu sa se plimbe prin Benten un oras care pentru el era la fel catoate celelalte orase. Capitolul XXIII A doua zi Passepartout se trezi flamand si se hotara sa faca rost de niste bani. Se gandi ca ar fi bine se cante in strada poate va primi ceva bani. Insa era pre bine imbracat ca sa stea in strada, asa ca isi dadu hainele la scimb cu unele mai vechi. Vazand ca nu castiga nimic se hotara sa se angajeze pe un vapor ca ospatar sau bucatar doar pentru mancare si transport. Insa nici de aceasta data nu avu noroc. Pana la urma gasi un afis despre o trupa de acrobati. Afland ca circul era al lui Batulcar acesta se angaja ca acrobat in trupa sa. Odata angajat,Paseepartout trebuia sa participe la demonstratia de la ora trei. La un moment dat, dupa mai multe numere trupa impreuna cu Passepartout trebuiau sa formeze o piramida . Deodata piramida se darama, datorita lui Passepartout care vazandu-l pe stapanul sau pleca din piramida facandui pe ceilalti sa cada. Capitolul XXIV Vasul Tankadera facu semnale vasului ce mergea spre Yokohoma pe care se afla Passepartout. Phileas Fogg plati capitanului vasului Tankadera cat se intelesese si urca impreuna cu Auda si Fix pe vaporul ce mergea spre Nagasaki si apoi Yokohoma. Phileas Fogg incepu sa-si caute servitorul spre a pleca in San Francisco. Intr-un final il gasi in circul onorabilului Batulcar. De aceea se prapusi turnul de oameni cand Passepartout il vazu pe stapanul sau. Passepartout fu pus la curent de catre doamna Auda cu toate cele intamplate cat el lipsise, afland deasemenea despre Fix. In cele din urma Phileas Fogg, servitorul lui si doamna Auda urma sa ia vaporul General grant catre San Francisco. Fogg spera sa ajunga in Sanfrancisco pana pe 2 decembrie urmand ca apoi sa plece spre New York si intr-un sfarsit sa ajunga in Londra pana pe 20 decembrie. Passepartout il reintalneste pe Fix si la bordul vaporului General Grant. Fix ii explica ca interesul sau este ca domnul Fogg sa ajunga cat mai repede pe pamant englezesc pentru al putea aresta si pentru a putea vedea daca este sau nu vinovat de furtul celor cincizeci si cinci de mii de lire dela banca. Vaporul ajunge in san Francisco pe data de 3 decembrie,iar Phileas Fogg nu castigase si nici nu pierduse vreo zi pentru calatoria sa. Capitolul XXV Era ora sapte cand vaporul sosise in portul din San Francisco. Imediat ce coborara de pe vapor domnul Fogg se interesa la ce ora pleaca primul tren spre . trenul pleaca la sase seara. Apoi Phileas Fogg, servitorul sau si doamna Auda plecara cu o trasura spre Hotelul International. Dupa ce lua masa alaturi de doamna Auda, Phileas Fogg pleca sa-si vizeze pasaportul la consulatul englez timp in care Passepartout se gandise sa cumpere niste revolvere Colt ca precautie. La consulat domnul Fog se intalni sinou cu inspectorul Fix, dupa care mersera prin orasul aglomerat datorita unui miting. Mersera apoi la un negustor de haine dupa carese intoarsera la hotel. Passepartout astepta in fata hotelului. Vazandu-si stapanul se insenina la fata. Pornira astfel spre gara ajungad la sase fara un sfert. Capitolul XXVI Trenul pleca la ora sase din gara avand de parcurs o distanta de trei mii sapte sute opt zei si sase de mile pana in New York. Domnul Fogg spera sa ajunga in New York pana pe 11 decembrie, daca nu s-ar fi ivit vreo piedica. La ora opt se dadu ora stingerii vagonul fiind un vagon de dormit. Pe la ora sapte dimineata trenul ajunse in statia Cisco dupa ce trecuse prin statiile Junction, Roclin, Auburn si Colfax si trecu prin muntii Sierra Nevada. Dupa o ora dormitorul se preschimba dinou in vagon. Pe la ora noua trenul trecu prin Valea Carson in Nevada. La amiaza trenul pleca din Remo, unde se opri timp de douazeci de minute pentru dejun. Pe la trei dupa amiaza o turma de boi opri calea trenului. Desi Phileas Fogg era cel mai grabit calator nu parea deloc ingrijorat. Capitolul XXVII In noaptea de 5 spre 6 decembrie trenul parcurse aproximativ o suta de mile. A doua zi Passepartout afla despre o conferinta a unui preot mormon ce se tinea la ora unsprezece in alta vagon. Din curiozitate servitorul merse si el insa nu ramase deloc impresionat de predica misionarului mormon. La ora doua calatorii coboraradin tren la Odgen, trenul urmand sa-si continuie drumul abia de la ora sase. Domnul Fogg si Auda se dadura jos din tren si vizitara orasul,abia dupa cateva ore trenul isi reluandu-si mersul. Capitolul XXVIII Trenul pleca din statia Odgen si merse timp de o ora spre nord. A doua zi pe 7 decembrie trenul facu o oprire de un sfert de ora in statia Green River. Acolo doamna Auda il vazu pe colonelul Stamp Proctor care il insultase pe Phileas Fogg in timpul mitingului din San Francisco. Domnul Fogg ii promisese razbunare si de aceea doamnei Auda, inspectorului Fix si lui Passepartout ii era frica de ce s-ar fi putut intampla daca Fogg il intalnea pe Proctor. Asa ca Fix se gandise la un mod in care sa-l tina pe domnul Fogg in compartiment. De aceea ii propuse un joc de whist, jocul lui preferat. La un moment dat trenul se opri intrucat treuiasa treaca un pod. Podul Medicine Bow care din pacate era prea subred pentru a suporta greutatea trenului. Auzind astea colonelul Proctor fu foarte revoltat aruncand o ploaie de injuraturi. Insa mecanicul gasi o solutie. Urca toti calatorii care coborasera in tren si dadu trenul cu o mila inapoi. Apoi porni cu o viteza foarte mare si trecu trenul intr-o clipa. In urma lor podul se prabusi dar macar reusisera sa il traverseze. Capitolul XXIX Pana acum parcursera o mie trei sute optzeci si doua de mile de la San Francisco in trei zile. La ora opt dimineata trecusera de fortul Mac Pherson. Mai erau trei sute cincizeci si sapte de mile de parcurs pana la Omaha. Phileas Fogg si partenerii sai de whist reluara jocul, cand in spatele sa u se ivi clonelul Stamp Proctor, care il provoca la duel pe domnul Fogg. Urma ca cei doi sa coboare la Plum Creek insa, trenul avand o intarziere de douazeci de minute, se sari peste acea oprire. Pana la urma duelul avea sa aiba loc intr-un vagon de tren. Proctor si Fogg primeau fiecare cate un revolver cu cate 6 gloante iar dupa doua minute, ceilalti urmmau sa intre in vagon sa vada ce a mai ramas din cei doi gentlemani. Cei doi asteptau fluieratul trenului pentru a incepe duelul insa in loc de fluieratul trenului se auzira impuscaturi, dovada ca trenul fusese atacat. In timpul luptei conductorul trenului fu impuscat, atunci Passepartout iesi afara fara a fi vazut de indieni si se baga sub vagoane tinandu-se de lanturi si ajungand astfel pana la locomotiva. Acolo Passepertout desfacu lanturile de siguranta insa nu putu sa defaca parghia de imperechere din pricina tractiunii. Insa o smuncitura a trenului reusi sa o rupa locomotiva luand-orepede inaintea vagoanelor. Trenul ajunse in gara unde soldatii fortului ii gonira pe indienii care atacasera trenul. Capitolul XXX Multi calatori au fost raniti, si cativa impreuna cu Passepartout erau morti sau disparuti. Domnul Fogg stia ca trebuia sa-l caute credinciosul sau servitor. Il lua cu el pe insectorul Fix si impreuna cu treizeci de soldati pornira in cautarea celor trei disparuti printre care si servitorul sau. Intre timp condcutorul aseza locomotiva in capul vagoanelor pentru a continua drumul. Calatorii isi reocupasera locul in vagoane si trnul pleca mai departe. Domnul Fogg impreuna cu cei treizeci de soldati ii gasira in cele din urma pe Passepartout si pe calatorii disparuti. Phileas Fogg imparti premiul promis celor treizeci de soldati daca il vor gasi pe Passepartout. Insa trenul plecase deja din gara. Capitolul XXXI Avand o intarziere de douazeci de ore Phileas Fogg gasi un mijloc prin care putea sa ajunga in New York inainte de 11 decembrie. Cu ajutorul domnului Fix el lua o sanie cu panze grabinduse pentru a recupera timpul pierdut. Asa ca au plecat cu sania cu panze a lui Mudge, un american care ii ajuta pe acestia. Domnul Mudge mergea foarte repede fiindca Fogg ii promisese si acestuia un premiu foarte mare si dupa cateva ore ajunse in Omaha. De aici Phileas Fogg si tovarasii sai de drum au luat trenul spre New York. Capitolul XXXII Ultima speranta a domnului Fogg era vaporul China care pleaca pe 14 decembrie. Phileas Fogg, Fix, doamna Auda si Passepartout au atrabatut orasul Hudson cu feribotul, si urcara intru brija care ia dus la hotelul Sfantul Nicolae. Phileas Fogg stia ca exista o solutie, si de aceeea merse in port pentru a gasi un vas care sa-l duca la Liverpool. Urca pe un vas numit Henriette, vorbi cu capitanul insa acesta nu vru sa-I duca la Liverpool. Domnul Fogg incerca sa negocieze insa banii nu aveau sa rezolve problema de aceasta data. Atunci Phileas Fogg ii propune capitanului vasului o suma impresionanta de opt mii de lire pentru al duce la Bordeaux, locul in care trebuia sa mearga vasul.La ora noua flegmaticul gentleman si partenerii sai de calatorie se imbarcasera pe Henriette. Capitolul XXXIII Pe data de 13 decembrie la amiaza, un om urca pe punte. Acesta era Phileas Fogg, noul capitan al vasului.El il inchise pe capitanul Speedy in cabina si preluase controlul asupra vasului intrucat vroia sa ajunga la Liverpool cu orice pret. Calatoria cu Henriette a decurs bine datorita conditiilor favorabile. Insa pe 16 decembrie, in cea de-a saptezeci si cincea zi a calatoriei sale Phileas Fogg afla de la mecanicul vasului ca nu aveau destui carbuni pentru a ajunge la Liverpool. Insa domnul Fogg nu se ingrijora nici de aceasta data. Mai ingrijorat fiind Passepartout care auzise discutia dintre stapanul sau si mecanic. In ziua de 18 decembrie mecanicul anunta ca nu mai au combustibil.Atunci domnul Fogg il trimise pe Passepartout sa-l aduca pe capitanul vasului. Phileas Fogg ii explica furosului capitan Speedy ca are de gand sa-I foloseasca nava drept combustibil.Acesta nu avrut sa accepte pana cand ii fu oferita uriasa suma de saizeci de mii de dolari, suma care il reduse la tacere. A doua zi, pe 19 decembrie Passepartout taie catrgele si le folosi pentru motoarele navei, insa se pare ca acestea nu erau de ajuns pentru a parcurce destul de repede drumul pana la Liverpool avnd in vedere ca Phileas Fogg mai avea doar douazeci si patru de ore ca sa ajunga la Londra. In cele din urma pe data de 21 decembrie Phileas Fogg ajunge in porul din Liverpool fiind la doar sase ore departare de Londra. Insa in momentul acela Fix isi intra in rolul de politist si il aresta pe Fogg, avand in sfarsit mandatul de arestare. Capitolul XXXIV Phileas Foog fu intemnitat la Custom House in Liverpool urmand sa fie dus abia a doua zi in Londra. Domnul Fogg statea in celula sa imperturbabil, sosind in Liverpool pe 21 decembrie ora doisprezece mai avea doar opt ore sa ajunga la Reform Clubul din Londra. La ora doua si treizeci si trei de minute afara se auzi galagie si vocile lui Passepartout si a lui Fix. Usa temnitei se deschise si doamna Auda, Passepartout si Fix se napustira in celula. Fix isi ceru mii de scuze domnului Fogg care fusese confundat cu hotul de la banca ce a fost prins cu trei zile in urma. Dupa ce il lovi cu un pumn pe inspectorul Fix, de altfel singura miscare brusca pe care o facuse Fogg pana atunci chema un tren special , fagaduindu-i mecanicului ca de obicei un premiu daca ajunge mai repede. Trenul ajunse in Londra in cinci ore si jumatate. Toate ceasurile din Londra aratau nou fara zece. Facuse ocolul lumii in 80 de zile si cinci minute.Pierduse. Capitolul XXXV Phileas Fogg ramase acuma sa rac fiindca isi cheltuise cea mai mare parte a averii sale in calatoria sa in jurul lumii. Era ruinat fiindca o aduse pe Auda in Anglia si acum nu-I mai putea oferi nimic fiind un om sarac. Dar Auda il iubea pe ciudatul Phileas Fogg si de aceea se hotaraste sa se casatoreasca cu el chiar daca nu mai avea nimic. Capitolul XXXVI Cu cat ziua sosirii lui Phileas Fogg se aropia, ziarele incepura dinou sa scrie depre pariurile, facute.In ziua cand trebuia saajunga prietenii lu del Reform-Club se adunasera sa joace whist.Era opt si doua zeci si cinci de minute. Mai erau douazeci de minute iar domnul Fogg nu aparuse.Toti credeau ca va aparea in ultima secunda si urmareau ceasul, vazand timpul cum se scurge secunda cu secunda.Insa domnul Fogg nu aparu. Capitolul XXXVII Intra timp Passepartout fu trimis la cuviosia sa Samuel Wilson pentru al anunta de casatoria domnului Fogg cu doamna Auda ce avea sa aiba loc luni. Insa afla ca maine ar fi fost de fapt duminica si nu luni cum credea domnul Fogg. Era inca oraopt si treizeci si cinci de minute. Mai erau zece minute pentru a ajunge la Reform-Club. Phileas Fogg gresise la numararea zilelor fiindca la fiecare gradziua se micsora cu patru minute si avand in vedere ca sunt trei sute saizeci de grade ei castigasera douazeci si patru de ore adica o zi. Si de aceea astazi colegii sai trebuiau sa-l astepte la Reform Club ,21 decembrie. Pana la urma Phileas Fogg isi lua cele douazeci de mii de lire pe care le castigase si le imparti cu Passepartout, iar casatoria cu Auda urma sa se faca peste patruzeci si opt de ore. A doua zi in zori, Passepartout batu in usa domnului Fogg, anuntandu-l numaidecat ca se poate face ocolul lumii in saizeci si sase de zile. Ca de obicei domnul Fogg ii raspunse foarte sigur pe el ca ar fi fost posibil daca nu strabateau India, inchizand usa. 쥁@