Referat Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni3

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni3 si de asemenea puteti face Download Referat Cel mai iubit dintre pamanteni3

Citeste fragmente din Referat Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni3

Marin Preda- CEL MAI IUBIT DINTRE PÄ‚MÂNTENI -povestirea subiectului romanului- Volumul I Partea întâi I.Autorul se gândeÅŸte la moarte. Aflăm că va fi condamnat la închisoare pe viaţă, prietenul său, fost judecător, îl sfătuise să scrie tot ce s-a întâmplat. Autorul se gândea la liberatate care era negată. Aflăm că tatăl său fusese monteur de avioane ÅŸi că fiul său avea ÅŸi o fetiţă(este impropriu să folosim termenul de „autor” deoarece autorul a intrat în pielea personajului Victor Petrini, naraÅ£iunea se face la persoana I, deci sunt relatate întâmplările lui Petrini chiar de el însuÅŸi). II.Personajul spune că fusese un adolescent turbulent, pentru duritatea sa fusese deseori pedepsit de părinÅ£i, fetele îl ocoleau. La ÅŸcoală avea deseori probleme, fiind dus de multe ori la cancelaria ÅŸcolii, mustrat de subdirector –LaÅ£cu-ÅŸi de părintele Dohe căci nu credea în existenÅ£a lui Dumnezeu. III.Personajul vorbeÅŸte de mama sa care acum murise, tatăl său peÅ£ise în casa unui funcÅ£ionar cu multe fete. Sora mai mică a mamei sale era îndrăgostită de tatăl său. Mama lui îî lăsa prea mare libertate tatălui său, acesta putea să facă ce vroia. Aflăm despre mama personajului că era foarte credincioasă, Acesta fiind prezent în toate gândurile ei. Personajul îşi aminteÅŸte de copilăria sa, când a băut cafea cu lapte dintr-o ceaÅŸcă din porÅ£elan cu flori roÅŸii ÅŸi albastre. IV.Mama sa nu a putut avea copii mulÅ£i ani de zile, dar se ducea regulat la biserică, până când a reuÅŸit să nască. O întâmplare i-a rămas autorului în minte, ÅŸi anume când era în liceu ÅŸi avea 14 ani, mama lui 38, iar tatăl său 40, s-au culcat în trei paturi. Tatăl s-a trezit ÅŸi s-a dus în patul mamei, nu a fost primit. I s-a părut foarte ciudat faptul că mama l-a numit pe tatăl său bătrân deÅŸi el era încă tânăr. V.La vârsta de 18 ani, a început să crească trufia personajului, nu credea în divinitate, o întreba pe mama lui ce era păcatul, din punctul său de vedere mama lui nu era o păcătoasă, pentru că nu încălca nici una din poruncile Domnului. VI.Când era tânăr, personajul nu prea era în ton cu ceilalÅ£i. Tienrii îl ocoleau, el se izola. O dată se îndrăgostise de o fată pe nume Paula, un an de zile se ducea la ea în cartier, cu un băţ pentru câini, dar dragostea nu-i era împărtăşită ÅŸi a renunÅ£at. Astfel se îndreaptă spre alte grupuri de tineri, intră în grupul unor băieÅ£i din clasa a opta: Asanache, Szekely, Pretorian(PuloÅŸ)-vedetă de fotbal. Aici apare pentru prima dată numele personajului, ÅŸi anume Victor Petrini. ÃŽmpreună cu ei a mers la un local de petrecere „Mama RăniÅ£ilor” unde au sărbătorit, au petrecut, au băut pentru intrarea lui Petrini în grupul nou de prieteni. La masa a venit ÅŸi domniÅŸoara Nineta Romulus, din clasa a ÅŸasea. Aceasta a fost prima iubire a lui Petrini, care o conduse la ea acasă unde a făcut pentru prima dată dragoste. VII.Aflăm că Nineta nu mai era elevă, trăia din economiile bunicii sale, ea provenea dintr-o familie foarte înstărită. Petrini petrecea multe seri cu ea, dar ceva nu mergea. Dragostea lor era simplă, Nineta avea „sufletul ca un izvor”, nu-l iubea pentru totdeauna, aÅŸa cum credea Petrini. Ea avusese ÅŸi alte legături cu alÅ£i bărbaÅ£i, la 14 ani chiar fusesse exmatriculată căci se încurcase cu un profesor. Petrini i-a spus că la anul va ajunge student la filozofie, căci îi plăcea această materie ÅŸi se va căsători cu ea, dar ea rămăsese indiferentă la spusele acestuia. Era o iubire ocazională pentru Nineta, în următoarea zi poate nu mai vroia să-l vadă. Au plecat amândoi la plimbare, dar până la urmă s-au despărÅ£it, el nu a vrut să apuce strada pe care ea a ales-o. Cu toate că o căutase după aceea, nu a mai găsit-o. VIII.PărinÅ£ii au aflat că nu la ceaiuri ÅŸi-a petrecut fiul lor timpul, ci cu o prostituată. Tatăl striga la el, zicând că va ajunge un dezaxat, că a făcut de râs toată familia. ÃŽn timpul acesta mama sa plângea, iar Petrini îi vorbea, zicând că nu a păcătuit că a iubit, ÅŸi că mama lui nu ÅŸi-a iubit soÅ£ul ci doar a vrut să se mărite. Tatăl i-a spus că-ÅŸi va găsi o amantă(ceea ce mai târziu s-a ÅŸi întâmplat), acesta l-a pălmuit, Petrini spunând că nimic nu se rezolvă cu bătaia. Petrini a luat bac-ul, a intrat la Facultatea de Litere ÅŸi Flisofie, dar pe Nineta nu a mai întâlnit-o. Ea plecase la BeiuÅŸ, s-a căsătorit cu 2 bărbaÅ£i, ÅŸi nu în ultimul rând ÅŸi-a părăsit ÅŸi copiii. ÃŽntr-o perioadă se vorbea că ar fi redactoare la un ziar, unde i se pieduse ÅŸi urma. IX.A mai încercat să de a de Nineta, mergând la soÅ£i ÅŸi la copii. Dar cu siguranţă se sinucisese cu acel tub de pastile de care spusese. Petrini revine la povestirea cu facultatea. Portretul lui Petrini:”Aveam figură frumoasă fizic, dar urâtă în expresie. Aveam sprâncene groase, de timpuriu bărbăteÅŸte, dar puternic ÅŸi armonios desenate, ochii mari ÅŸi negri, cu focarul mare parcă întunecat, ca o oglindă în care nu te puteai zări, dar totuÅŸi limpezi, deschiÅŸi, nu se fereau, nu alunecau când mă uitam la cineva[…], nasul ÅŸi bărbia prea voluntare, gura bine desenată, dar lipsită de cea mai vagă senzualitate, obrazul tras, laminat, ascetic”. O fată de la universitate, care semăna cu o căprioară, de o frumuseÅ£e deosebită, pe nume tot Căprioara(sau aÅŸa îi spunea el), îl privea insistent ÅŸi îi spuse că e un bărbat bine, nu urât cum credea el însuÅŸi despre el. Apoi s-a îndrăgostit de ea. X.Fata nu ÅŸtia materie, dar trecea la examene datorită frumuseÅ£ii sale. Aflăm că Petrini îi propuse să se căsătorească, că, el terminând anul acela, devenind profesor, putea să se întreÅ£ină ÅŸi ea să termine anul pe care îl mai avea. ÃŽn vacanţă, ea plecase la Å£ară, la părinÅ£i ÅŸi se întoarse la facultate de unde dispăruse. Anchetatorul a venit de la BucureÅŸti, ÅŸi l-a chestionat pe Petrini, care nu a spus adevărul, a declarat doar că a primit o scrisoare de la ea prin care ea spuse că între ei totul s-a terminat ÅŸi că era plecată din Å£ară. XI.Cât timp a fost la Å£ară, Căprioara l-a înÅŸelat cu un medicinist. Petrini s-a dus la facultate s-o întâlnească, ÅŸi a observat înstrăinarea. ÃŽncă o dată a fost lovit, iubea ÅŸi nu a fost iubit. L-a cunoscut pe doctor la un pahar de coniac ÅŸi i s-a părut simpatic. ÃŽl durea ruptura cu Căprioara, dar a început să uite, deoarece ÅŸi-a dat licenÅ£a ÅŸi a început să predea logica la o ÅŸcoală normală. XII.Căprioara l-a căutat la ÅŸcoală ÅŸi i-a spus că ÅŸi-a dat seama că doar pe el îl iubea, ÅŸi că l-a părăsit pe chirurg. Dar Petrini ÅŸi-a dat seama că doctorul o părăsise pe ea. O primise din nou în viaÅ£a lui, o iubea din nou ÅŸi ea pe el, îi propuse să se mute la el în apartament, dar ea era neliniÅŸtită. I-a spus adevărul că era însărcinată cu doctorul, dar acesta a vrut să o ia în căsătorie, cu toate că se iubeau. XIII.Au fost la un bal ÅŸi apoi să facă avortul la doctorul A., pentru că Petrini nu o putea accepta cu un copil al altuia, n-o iubea aÅŸa de mult. Au fost refuzaÅ£i ÅŸi a trebuit să meargă la doctorul B., care pentru o sumă mare de bani acceptase. Numai că fata a murit, doctorul fiind beat iar sarcina era înaintată. Sau fost implicaÅ£i în această crimă doctorul A. ÅŸi C., director al unui spital. B. A încercat să se sinucidă, dar nu a reuÅŸi ÅŸi a fost acuzat de crimă, primind câţiva ani de închisoare. Petrini a dezvăluit totul acnhetatorului din BucureÅŸti. El se simÅ£ise vinovat pentru această faptă, pentru că el a propus fetei să facă avortul. L-a mai văzut o dată pe chirurg care aproape că nu l-a băgat în seamă. Era de înÅ£eles faptul că amândpi erau vinovaÅ£i moral pentru cele întâmplate. Partea a doua I.Exact în anul în care se termina războiul, lui Petrini i se ceru să se prezinte la BucureÅŸti pentru o ÅŸcoală de ofiÅ£eri de artilerie. Cu toate că cel de-al doilea Război Mondial fusese cumplit, aducând răni grave, boli, secete, acest lucru nu l-a marcat pe Petrini. ÃŽnainte de a fi încorporat, ÅŸi-a cunoscut viitoarea soÅ£ie. II.Petrini s-a împrietenit cu un coleg de-al său, cu profesorul de limba ÅŸi literatura română, Petrică Nicolau, care scosese un volum de versuri. A fost ÅŸi el în frontul de vest ca ÅŸi ofiÅ£er de rezervă ÅŸi s-a întors nevătămat. Discuta cu Petrini situaÅ£ia războiului, despre Stalin ÅŸi Hilter. III.Petrică i-a spus că în curând comuniÅŸtii vor fi la putere ÅŸi toÅ£i românii vor adera la partidul lor, căci omul era tot timpul intersat de viaţă în primul rând ÅŸi apoi valorile morale. IV.Petrini i-a văzut soÅ£ia, i-a remarcat picioarele. SoÅ£ii nu s-au salutat când s-au întâlnit ÅŸi după felul cum vorbea Petrică despre ea, Petrini ÅŸi-a dat seama că ceva nu mergea bine în căsnicia lor. V.Petrică era de regulă pesimist, tocmai din cauza soÅ£iei lui. Aceasta îi împrumutase din cărÅ£i, cămăşi, pantaloni, lemne, prietenilor, nu făcea mâncare, doar stătea într-un fotoliu ÅŸi citea reviste de arhitectură(căci era arhitectă). Aceste lucruri îl deranjau pe Petrică. VI.Petrini a fost invitat de familia Nicolau la masă. A fost impresionat de bogăţia casei, o adevărată maiestuozitate. Matilda a întârziat, când totuÅŸi a sosit, Petrică s-a înmuiat, nu mai era revoltat, iar Petrini era de-a dreptul fascinat de Matilda, ÅŸi nu de biblioteca imensă a lui Petrică. VII.Au purtat o disuÅ£ie interesantă ÅŸi intelectuală, în care a intervenit Matilda, ÅŸi doar pentru a-l supăra pe Petrică. La plecare, Matilda l-a întrebat pe Petrini unde locuieÅŸte pentru a-l vizita, dar el nu iî spusese. VIII.Petrivcă era din nou supărat ÅŸi Petrini îi propuse să divorÅ£eze, singura soluÅ£ie ca Petrică scape de Matilda. Aceasta a venit în vizită la Petrini ÅŸi se plimbară prin zăpadă. IX.Petrini a încercat să-l convingă pe prietenul său să divorÅ£eze, dar acesta nu a fost la avocat. Petrică ÅŸtia de plimbarea lui Petrini cu soÅ£ia sa dar nu era gelos. Aflăm că Matilda este rusoaică, Dumitrivna, iar apartamentul în care locuia era al ei, căci i-l cumpărase primul soÅ£ al ei, un profesor universitar evreu. X.Petrini s-a dus la ei ]n vizită. A asistat la o ceartă grozavă dintre cei doi soÅ£i, în urma căreia, Petrică era sigur că se va despărÅ£i de ea. XI.Petrini o sunase pe Matilda, s-o întrebe de Petrică. Ea veni din nou la el ÅŸi discutară elevat, idei filosofice. BineînÅ£eles, Matilda era net inferioară lui Petrini, care a studiat atâta timp. Petrică a plecat de acasă, la părinÅ£i. XII.S-au despărÅ£it, cei doi. Matilda a venit la Petrini ÅŸi i-a povestit despre căsătoria cu Petrică. Petrică era băiatul lui tăticu’ ÅŸi când acesta a aflat că fiul lui s-a căsătorit, a avut un adevărat ÅŸoc, i-a cerut Matildei să pună apartamentul pe numele lui. Dar aceasta nu a vrut. Petrică a tot lăsat-o singură, chiar de sărbători, ÅŸi pleca la tăticul său unde stătea mult timp, până când ea venea să-l caute. Socrul i-a spus fetei că nu se va lăsa până nu-i vedea despărÅ£iÅ£i. Petrică se duse apoi la război, a a juns ÅŸi în munÅ£ii Tatra, dar războiul nu-l schimbase la suflet. După asta tot fugea la tăticu. Matilda se săturase de acestă situaÅ£ie. XIII.Petrini a plecat la ÅŸcoala de artilerie, unde a fost chemat, ÅŸi a corespondat prin scrisori cu Matilda, ÅŸi o întreba cÅ£nd va divorÅ£a, de ce nu o făcea mai repede, să încerce să-l uite pe Petrică. Petrini s-a îndrăgostit de Matilda, drept dovadă stăteau scrisorile trimise în care îi cere să-i divorÅ£eze. Numai că Petrică se întoarse acasă ÅŸi i-a spus că a descoperit scrisorile de la Petrini, dar nu e gelos. Matilda a mers la Petrini când acesta s-a întors acasă ÅŸi acesta o sărută. Ea l-a învitat într-o duminică la ei. Petrini o iubea pe Matilda, dar nu era sigur că ÅŸi aceasta îl iubea. XIV.în acea duminică au plecat în excursie prin pădure. SoÅ£ii erau foarte liniÅŸtiÅ£i, lucru ce l-a nelămurit pe Petrini. Petrică nu părea supărat, chiar îi spuse că ÅŸtia că Matilda îl iubea, dar îl prevenise că relaÅ£ia între ei nu va merge, între ei fiind o dieferenţă de 5 ani-ea fiind mai mare. Până când totul a explodat, Petrică a citit una dintre scrisorile trimise de Petrini, ÅŸi a început să-l critice. Petrini ÅŸi-a dat seama că totul a fost o farsă, plănuită de la început, ÅŸi se gândea că poate Petrică se întorsese la soÅ£ia lui doar pentru apartamentul luxos pe care ea îl deÅ£inea. Petrică s-a retras, mergând spre casă s-a urcat într-un copac ÅŸi a urlat cu toate puterile sale, Petrini crezând că acesta a înnebunit. Matildei i se păruse totul normal, în acest moment Petrini s-a gândit să o rupă cu ea. XV. dar nu s-au despărÅ£it, ea a venit la Petrini ÅŸi au făcut dragoste. S-au căsătorit peste 2 ani, când a reuÅŸit să divorÅ£eze de Petrică, ÅŸi în toamna anului 1948, el s-a mutat în apartamentul cel luxos. Partea a treia I.S-a mutat la ea, Petrini nu a avut prea multe lucruri. Matilda i-a spus că în Å£ară are loc epurarea bibliotecilor de cărÅ£ile rasiste ÅŸi naziste. Ea intrase în partidul comunist ÅŸi Petrini a devenit asistent universitar la catedra de filosofie ÅŸi litere. II.La masă, au vorbit de primarul Calean, care înainte a fost plăcintar, ÅŸi acum ordine Matildei. Aflăm că Petrică ÅŸi-a găsit o altă femeie. Când se întâlnise Petrini cu el, înainte de căsătorie ÅŸi de a se pronunÅ£a divorÅ£ul, Petrică i-a spus că se va aÅŸtepta de la el să-ÅŸi dea seama că nu o iubea pe Matilda. Dar căsnicia lor mergea cât de cât. III.De 7 noiembrie erau manifestaÅ£iile comuniste. Petrini a fost nevoit să se ducă ÅŸi el căci altfel ar fi fost notat absent ÅŸi acest lucru nu era deloc bun. ÃŽn timpul manifestaÅ£ie, colegul său, CubleÅŸ, strigase lozinci antimaghiare ÅŸi pro Ardeal ÅŸi a fost ridicat de 2 securiÅŸti. CubleÅŸ era îngrozit. ÃŽn faţă erau manifestanÅ£ii maghiari care au început să strige trecerea Ardealului la Ungaria, după care s-u liniÅŸtit. IV.Când s-a întors acasă Petrini a fost primit cu răceală. Apoi a ieÅŸit la o plimbare, după care se întoarse ÅŸi nu a găsit nimic de mâncare acasă. S-a gândit că o va lua pe urmele lui Petrică, care a păţit-o la fel. S-a hotărât să lucreze. Telefonul a sunat ÅŸi Matilda l-a certat, spunându-i că trebuie să fie la Tasia, unde se sărbătorea căsătoria lor. S-a dus. V.Acasă la Tasia a fost primit cu răceală, aproape nu a fost băgat în seamă. A cunoscut-o pe Tamara Artimon ÅŸi pe fratele roÅŸcovan al Matildei, Petea. Acesta s-a îmbătat ÅŸi l-a sărutat pe gât, acesta nu*l suportase ÅŸi l-a împins la perete. Petrini nu se simÅ£ea deloc bine în jurul rudelor sale din partea soÅ£iei. VI.ÃŽl cunoscu mai bine pe Vasile Lemnaru(Vasia) ÅŸi pe Tasia(Nastasia), soÅ£ia acestuia. Petrini îi spuse bancuri la ureche, Tamarei, ÅŸi apoi se ridică ÅŸi a plecat cu Matilda acasă. VII.Pe stradă nu au vorbit nimic, ea doar l-a întrebat ce a avut cu Petea, la care ea Å£inea aÅŸa de mult, ÅŸi de ce a devenit aÅŸa de posomorât. Petrini nu prea îşi înÅ£elegea nevasta. Nu mai era cea dinainte cu care trăise 2 ani, înainte să se căsătorească. VIII.Nu mai ieÅŸeau aproape niciunde împreună. Uneori era nepăsătoare în dragoste, alteori era prea sufocantă. Petrini se săturase să o tot analizeze ÅŸi să-i urmărească stările prin care trecea. IX.ÃŽntr-o zi, Petrini se pomeni la facultate cu dentistul Vaintrub, care devenea noul decan.ÅŸeful de catedră, un mare poet-cred că e vorba de Lucian Blaga-, a fost dat afară din acest post pentru că a spus ce nu trebuia. Petrini a vrut să-l viziteze. X.Petrni se duse totuÅŸi să discute cu fostul ÅŸef de catedră, au discutat îndelung ÅŸi i-a cerut aceastuia să se întoarcă înapoi la catedră. Nu de el depindea acest lucru. XI.Petrini l-a sunat pe unul dintre prietenii pe care ÅŸi i-a făcut, Ion Micu, asistent la litere, interesat de presă. Era căsătorit cu Ivona, o femeie ce nu-l iubea. Petrini i-a spus despre marele poet care a fost dat afară din cauză că nu a acceptat să deschidă cursurile cu o prelucrare a unor discursuri ale lui Jdanov, în locul lui fiind numit RoÅŸu Decebal.micu îi spuse că nu mai putea face nimic cu marele poet. Au plecat la o braserie a hotelului Royal unde au băut cafea ÅŸi bere. XII.A pornit o discuÅ£ie intelectuală, Petrini i-a venit ideea cu Era TicăloÅŸilor, un titlu de eseu la care lucrează ÅŸi-l va termina mai târziu. XIII.DiscuÅ£ia continua, despre politică, războaie. Petrini regreta faptul că marele poet a fost dat afară din postul său, ÅŸi nu putea să facă nimic să-l ajute. XIV.După ce au mâncat ceva, discuÅ£ia a continuat. Petrini se uita în jur să vadă cine frecventa acel hotel, îi era frică, că aÅŸa cum erau vremurile să nu ajungă să predea abc-darul. ÃŽntr-un târziu au plecat înainte a sunat-o pe Matilda să-i spună să nu-l aÅŸtepte. Aflăm că cei doi s-au înstrăinat aproape complet de un timp. XV.ÃŽntorcându-se acasă a văzut lumină în dormitor, Matilda îl aÅŸtepta. A sunat la uşă ÅŸi ea nu venise să-i deschidă. Supărat, Petrini a mers în bibliotecă să-ÅŸi ia caietele, în care îşi nota lucrările, ideile, ÅŸi a găsit uÅŸa de la birou cu lacătul spart ÅŸi caietele răsfoite. S-a înfuriat ÅŸi a plesnit-o pe Matilda, după care i-a reproÅŸat că mariajul ei cu Petrică nu a mers din cauza ei, căci ea se comporta la fel ÅŸi cu fostul ei soÅ£. Ea plângea ÅŸi i-a spus că a aÅŸteptat toată seara să-i spună vestea că va aÅŸtepta un copil de la el. XVI.Ea îi explică că o deranja faptul că el se ascundea de ea, închizând caietele, el tocmai de aceea o făcea ca ea să nu râdă de el, aÅŸa cum a râs de poeziile lui Petrică. El îi spuse că ea era de vină, căci după căsătorie se schimbase radical, nu-l mai suna la facultate, nu-l aÅŸtepta zâmbind, se culca devreme, nu mai comunicau, nu se mai plimbau împreună. Ea puse vina pe el. petrini spuse degajat că puteau să se despartă, iar ea putea face avort. Ea se culcase în cameră, iar Petrini a plecat la o plimbare, trebuia să ia aer curat. Nu vroia să renunÅ£e la ea pentru că o iubea foarte mult. Åži apoi mai era ÅŸi copilul care nu se putea naÅŸte nelegitim. Partea a patra I.Ion Micu a fost amenninÅ£at cu concedierea din postul său de profesor, dacă nu ar fi Å£inut o conferinţă despre opera AmăicăluÅ£ului, pe care înainte îl criticase. Micu, care înainte a făcut închisoare pentru părerile lui, trebuia să se supună, lucru ce-l indignă foarte tare pe Petrini. ÃŽntre timp îl cunoscuse pe Åžtefan Pop(Ciceo), care devenise judecător. II.Pe Åžtefan l-a cunoscut într-un parc. Era de-o vârstă cu Petrini ÅŸi tocmai demisionase din funcÅ£ia de judecător, fiind în prezent, avocat. ÃŽi povestise lui Petrini cazurile pe care le-a avut, ultimul fiind pentru el finalul carierei de judecător. O femeie declarase că fusese violată de 2 indivizi, răpită cu forÅ£a, numai că ÅŸoferul taxiului ÅŸi chelnerul nu nu au declarat aÅŸa ceva, fiind clar că era un caz de prostituÅ£ie. Judecătorul a primit un telefon sinistru în care î se cere să-i acuze pe cei 2 indivizi la câţiva ani de închisoare. Cum Åžtefan nu se lăsase intimidat, i se luase cazul. Nu putea suporta nedreptatea, căci cei 2 tipi ÅŸi chiar ÅŸi ÅŸoferul taxiului au fost condamnaÅ£i. Devenind avocat, l-a ajutat pe ÅŸoferul taxiului, ÅŸi a reuÅŸit să-i micÅŸoreze pedeapsa de la 5 ani la 2 ani de închisoare. Petreceau împreună sâmbetele acasă la Åžtefan, urmăreau serialul Sfântul cu Simon Templar. Beau vin ÅŸi mâncau sanviÅŸuri(el ÅŸi cu Petrini). III.ÃŽn acest capitol se revine la prezent, adică în celula lui Petrini, care-ÅŸi scrie memoriile. Vine Ciceo la el, îi aduce de mâncare ÅŸi un flacon(probabil otravă). Dacă va fi condamnat la 20 de ani de închisoare, Petrini nu mai vroia să trăiască. De fapt singurul lucru pe care-l mai doreÅŸte e să-ÅŸi termine cartea. L-a întrebat pe Ciceo de Matilda, acesta i-a spus că mai bine nu ar ÅŸti. IV.Se revine în trecut, la povestirea lui Petrini. Cu toate că Matilda îi ceruse să plece, Petrini refuză. Se înstrăinaseră complet. Petrini nu putea uita cei doi ani petrecuÅ£i împreună, înainte de a se căsători cu ea. Iubirea lor trecea prin mai multe ipostaze, dar numai Matilda se schimba, el era la fel. V.Petrini a încercat să se apropie de ea, îi spuse că o iubeÅŸte, dar ea l-a făcut mincinos. Petrini nu-ÅŸi înÅ£elegea soÅ£ia, nu ÅŸtia cum să se comporte, singurul lucru de care era sigur e că o iubea la disperare. VI.S-a realizat reforma învăţământului, mulÅ£i oameni au fost daÅ£i afară din facultate, Petrini ÅŸi ion Micu au rămas. Petrini l-a cunoscut în această perioadă pe Ben Alexandrescu, un nou coleg marxsist, care i-a propus să intre în partid. VII.Cum într-o zi Petrini a întârziat la masă, fiind cu Micu, Matilda se simÅ£i neglijată ÅŸi i-a propus soÅ£ului ei să-l invite pe Micu la masă, împreună cu soÅ£ia lui Clara. AceÅŸtia au venit, iar Petrini a fost impresionat de acest cuplu care arăta atât de clar că se iubeau. Matilda a discutat cu Micu despre feminitate, despre revoluÅ£ionarea femei. Oricum, vizita a fost penibilă de-a dreptul. VIII.După plecarea musafirilor, Matilda a înÅ£eles foarte bine că nu a fost agreată de ei, ÅŸi a devenit geloasă pe Clara. Apoi i-a spus lui Petrini că Petrică era foarte bolnav, i se agravase boala Parkinson, pe care el o avea încă de pe vremea când erau împreună. Petrini s-a dus să-l viziteze, dar nu ieÅŸi mare lucru din această vizită. IX,X.Petrini avea atât de multă nevoie de dragostea ei, căuta să fie aproape de ea, până când schimba tactica. Devenea nepăsătormse gândea că după ce va naÅŸte o va pedepsi el. Ea îl ura, sau cel puÅ£in aÅŸa credea el. în luna a opta, ea a vrut să plece, ÅŸi-a făcut bagajele, dar furios, Petrini i-a împrăştiat hainele ÅŸi nu a lăsat-o să plece. XI.Matilda a născut o fetiţă pe care o numiră Silvia, după mama lui Petrini.săţia îi povesti tot ce s-a întâmplat la spital, căci fusese acolo 2 săptămâni. ÃŽÅŸi iubea fetiÅ£a foarte mult ÅŸi-l alunga pe Petrini de lângă ea. XII.La botez au invitat familia Matildei, colegii ei, Ion Micu cu Clara, Beni Alexandrescu, doctorul Vaintrub ÅŸi ginecologul SalanÅ£iu, cel care o asistase pe Matilda la naÅŸtere. BineînÅ£eles că Matilda stătea de o parte cu familia ei, fapt ce l-a deranjat la culme pe Petrini care se retrase cu prietenii în bibliotecă. XIII..Doar mama lui a înÅ£eles că băiatul ei nu era fericit. Chiar i-a spus lui Petrini că a mai slăbit ÅŸi că nu mai era aÅŸa de fericit. Dar el o liniÅŸtea. ÃŽn bilbiotecă, prietenii săi au vorbit de o altă reformă de învăţământ ÅŸi acest lucru l-a cam speriat pe Petrini, în rest totul era normal, sărbătoarea a continuat nestingherită. XIV.Petrini l-a condus pe Micu care-i spuse că va pleca din facultate, să scrie articole la o revistă, „Luceafărul Literar”, pentru a-i combate pe cei care erau atunci la putere. ÃŽi spuse că dacă va fi o a doua reformă de învăţământ, catedra de filozofie ar putea dispărea. Petrini se gândea ce ar putea face în acest caz, pentru că nu vroia să părăsească studenÅ£ii ÅŸi pasiunea lui pentru filosofi, el scriind o carte despre gnostici. XV.La întoarcere, de faţă cu rudele, Matilda i-a făcut scandal monstru. S-au bătut, ea cu o ură nempsurată începuse să zică celor prezenÅ£i cum era soÅ£ul ei, ce iubite ÅŸi câte a avut, că nu ÅŸtie cum să se poarte cu rudele ei, că i-a spus că va omorî copilul. După ce se liniÅŸti, rudele au plecat, iar mama îi spuse lui Petrini să se despartă de femeia asta, căci îi făcea doar rău căsnicia. E adevărat că ÅŸi o ÅŸtia, era cert că el nu a mai putut să o ierte pentru scena prestată. Avea în gând sî o termine cu ea. XVI. Petrini a fost luat de 3 ofiÅ£eri, arestat chiar în propria lui casă. A fost dus la securitate ÅŸi i s-a cerut să scrie tot ce ÅŸtia despre organizaÅ£ia „Salamandrele Negre”, care după eliberarea Ardealului, omorau ÅŸi făceau singuri dreptate. Petrini nu înÅ£elegea până nu i s-a arătat o scrisoare pe care trebuia să o primească de la un foast coleg de studenÅ£ie, Iustin Comănescu, care a fost implicat în operaÅ£iunile bandei respective. El îşi termina scrisoarea cu formula: „aÅŸteptăm ordonanÅ£ele dumneavoastră”, ofiÅ£erul înÅ£elegând că Iustin îi aÅŸteaptă ordinele lui Petrini. Petrini a insistat să vorbească cu un general de naÅ£ionalitate română, ÅŸi i-a explicat că „ordonanÅ£e” nu însemnau ordine, dar a fost trimis în celulă. Volumul II Partea a cincea I.Trezindu-se a doua zi, lui Petrini nu realiza unde este. Peste câteva clipe s-a sezmeticit ÅŸi s-a gândit că n-ar putea să stea la închisoare. Asta se întâmpla în anul 1950. II.A fost chemat la ora 8 în faÅ£a unui general aÅŸa cum ceruse, dar tot degeaba. Era tot acuzat, îi spunea că se va face proces. Petrini l-a întrebat cu ce probe îl vor învinovăţi, căci el din 1945 nu l-a mai văzut pe Iustin, era fugit din Å£ară.practic nu existau probe, dar el tot arestat rămânea. III.I se luară ÅŸi caietele lui Petrini, în care acesta ÅŸi-a scris idelie despre regim, dar nimei nu le-a investigat. Trei luni a stat în beciurile securităţii, în care a fost interogat în fiecare zi, trebuia să povestească tot. După aceea,a avut loc procesul ÅŸi a fost condamnat la 3 ani de muncă forÅ£ată la minele de plumb din Baia Sprie. IV.Petrini nu avea aÅŸa multe amintiri de la mină. Doar că fusese împreună cu un poet pe care l-a cunoscut în închisoare, ÅŸi care acolo a ÅŸi murit. Munca îi istovea pe toÅ£i. Acolo a omorât pe un jandarm care îi supraveghea, aruncându-l în mină, de la o înălÅ£ime mare. V.Ajungând acasă, găsise totul cum era. Merse glonÅ£ la fetiÅ£a sa, acum în vârstă de 3 ani, care s-a speriat când l-a văzut aÅŸa de murdar ÅŸi urât. Matilda l-a spălat, ÅŸi i-a spus că putea să primească 7 ani dacă ea nu a intervenit la timp ÅŸi cu ajutorul lui Vaintrub ÅŸi a unei colege a reuÅŸit să pună mâna pe acele caiete compromiţătoare. VI.Matilda i-a spus că că ar fi putut pierde casa, dar primul secretar al judeÅ£ului, prieten cu Gheorghiu-Dej, Mircea, o ajutase, ÅŸi l-a interesat ÅŸi de soÅ£ul ei în închisoare. Era mai în vârstă decât ea ÅŸi de obicei vprbeau la o cafea toate necazurile ei. Un lucru rău e că Petrini nu s-a înscris în partid. VII.Petrini merse ÅŸi el la Mircea să-i găsească ceva de lucru, căci la facultate a fost dat afară. ÃŽn acele caiete el făcea propagandă religoasă ÅŸi-i îndepărta pe studenÅ£i de marxism. Nu a găsit un loc la bibliotecă, dar îi spuse să sune din când în când. ÃŽn învăţământ nu mai putea intra pentru o perioadă. VIII.Matilda îi spuse că ÅŸi a avut probleme, era să o excludă din partid, să fie dată afară din postul de arhitectă, a trebuit să declare că nu a ÅŸtiut nimic din ceea ce făcuese soÅ£ul ei, astfel a scăpat. Petrini a încercat să dea de prietenii lui, dar a fost primit cu răceală. IX.Matilda îl iubea ca înainte să se căsătorească, dar experienÅ£a închisorii a fost prea ÅŸocantă pentru Petrini, ca acesta să se mai gândească la dragoste. ÃŽÅŸi amintise cum era la masă, cum îi Å£inea nemâncaÅ£i, îi scula noaptea, cum îi Å£inea la carceră, cum l-a omorât pe gardianul(jandarm). X.Petrini ÅŸi-a ascuns caietele în pivniÅ£a bunicului său. Matilda s-a certat cu el, căci a trecut atâtea luni ÅŸi el nu făcea nimic. Cum Mircea a fost transferat la centru, devenind secretar acolo, nu-l mai ajuta, aÅŸa că trebuia să se descurce singur. Matilda i-a spus să scrie o carte sau ceva, să nu piardă vremea. XI.Petrini se duse la BraÅ£ele de Muncă ÅŸi după trei zile a primit meseria de la deratizare. La început nu a vrut să accepte postul, dar totuÅŸi trebuia să facă ceva, aÅŸa că a luat postul în primire. XII.Este numit ÅŸef al echipei de deratizare, de către Istrate, ÅŸeful lui. ÃŽi cunoaÅŸte ÅŸi pe ceilalÅ£i din echipă: Vintilă, Calistrat, Bacaloglu, ÅŸi au plecat la muncă. XIII.Vintilă i-a povestit la cârciuma „Tâmpa” despre fiecare dintre angajaÅ£i, fiecare avea istoria lui, toÅ£i oameni săraci. XIV.Le-a făcut cinste la cârciumă, dar el nu era obiÅŸnuit cu mahalaua, s-a luat la bătaie cu Å£iganul din echipă căci i-a vărsat vin pe pantaloni. XV.ÃŽntors de la muncă, Petrini i-a spus Matildei unde a ajuns să lucreze. Ea spuse să renunÅ£e la acestă meserie, dar el nu vroia. Åžtia acum, că în această situaÅ£ie nu vpr mai fi împreun, pentru că Matilda Å£inea foarte mult la poziÅ£ia socială, care putea fi periclitată dacă se afla că soÅ£ul ei lucrează la deratizare. XVI.Au fost la uzina de tractoare ca să omoare ÅŸobolanii. Tatăl l-a sunat pe Petrini ÅŸi i-a spus că va încerca să facă ceva pentru el, pentru că nu se putea să ajungă în halul acesta după ce a făcut atâta ÅŸcoală. XVII.Tatăl a vorbit cu directorul general al uzinei ÅŸi acesta nu a putut pe moment să-i găsească ceva de lucru. Matilda nu mai supoert să-ÅŸi vadă soÅ£ul aÅŸa de decăzut, vroia să se despartă de el. îi spunea că nu a iubit-o aÅŸa cum pretindea el. Singura lui bucurie a mai rămas fetiÅ£a cu care ieÅŸea adesea la plimbare. Doar atunci se simÅ£ea fericit. XVIII.SoÅ£ia i-a reproÅŸat că atunci când a cunoscut-o pentru prima dată, s-a uitat la ea ca la o târfă. AÅŸa a ÅŸi iubit-o. Dar de fapt ea nu a reuÅŸit să-l cunoască pe el, în acei 2 ani, ei poate că nici nu s-au cunoscut deloc. Acum totul s-a stins, iubirea lor a dispărut. XIX.Petrini a mers cu Vintilă la vopsit cu var copacii. Vintilă i-a povestit despre femei, căci el era expert în aÅŸa ceva. Ion Micu a trecut pe stradă ÅŸi l-a văzut pe Petrini, a spus că poate îi va găsi ceva de lucru la ziarul lui, dar Petrini s-a făcut că nu-l cunoaÅŸte, nu mai avea nevoie de astfel de prieteni. . 0 N P T d * , N sători cu un alt bărbat, ÅŸi fetiÅ£a lui va creÅŸte alături de un tată străin, iar el o va putea vedea doar foarte rar. FetiÅ£a semăna leit cu el. XXI.Se îndreaptă spre braseria obiÅŸnuită, ÅŸi i-a văzut pe Micu ÅŸi pe Clara. S-a aÅŸezat la masă ÅŸi a vorbit cu ei. XXII.Micu i-a spus că a observat că nu mai Å£inea aÅŸa de mult la el, Petrini nu a putut uita ziua în care el a sunat, ÅŸi Micu a fost mirat să-l audă. Vroiau să fie iar prieteni. XXIII.Matilda a plecat la BucureÅŸti fără să-i spună lui Petrini. El a rămas cu fetiÅ£a, dar Tasia a venit s-o ia. Cei doi soÅ£i erau deciÅŸi să divorÅ£eze. XXIV.Petrecea cu fetiÅ£a mult timp, o ducea în parc ÅŸi apoi la cizmar unde îi plăcea foarte mutl. XXV.Petrini a dus-o pe fetişă în parc, el citea revista lui Ion Micu, care nu-l prea impresionă, s-a decis să nu meargă la redacÅ£ia revistei, se simÅ£ea mai bine în compania prietenilor de la deratizare. XXVI.Matilda s-a întors acasă ÅŸi i-a spus lui Petrini că vor divorÅ£a în 2 săptămâni, după care ea se va duce la BucureÅŸti, unde urma să se căsătorească cu Mircea. Petrini ÅŸi-a dat seama că a fost ănÅŸelat cât timp a stat la închisoare, chiar cu Mircea, omul care l-a ajutat să i se reducă pedeapsa. Petrini s-a simÅ£it umilit că amantul i-a făcut un favor. XXVII.S-au certat din nou, ea i-a reproÅŸat multe lucruri: că era abject, că ÅŸi-a bătut joc de Petrică, că-i era greaţă de el. S-au bătut, ca de obicei, a devenit o combinaÅ£ie între căsnicia lui Vintilă(care după ce îşi bătea nevasta lua găleata ÅŸi o stropea) ÅŸi cuplul AcojocăriÅ£ei, (care după ce se băteau se împăcau). Doar că la ei împăcarea nu-ÅŸi mai avea rostul. Totul s-a terminat. XXVIII.Petrini s-a internat la spital, pe motiv că avea o infecÅ£ie sau chiar cancer la gât, el răguÅŸise, deci avea probleme mari. ÃŽn primele zile nu l-a vizitat nimeni. XXIX.A venit Matilda ÅŸi i-a cerut cheile de la casă. ÃŽn 2 săptămâni au divorÅ£at ÅŸi ea s-a căsătorit cu Mircea. Mama lui Petrini venise ÅŸi ea la spital, ÅŸi i-a povestit că Matilda i-a trimis toate lucrurile acasă, că Tasia a venit ÅŸi le-a spus adevărul(că se va căsători cu Mircea). Singurul lucru bun era că Matilda nu se opunea, sau cel puÅ£in aÅŸa promitea, vizitelor Silviei la BucureÅŸti. Partea a ÅŸasea I.Ion Micu ÅŸi Clara l-au vizitat pe Petrini. Ion micu îi povestea despre întâlnirea uniunii scriitorilor, la care a fost prezent ÅŸi I.C., secretarul general al uniunii. Se încerca înlăturarea lui I.C. din funcÅ£ie ÅŸi aducerea AmăicăluÅ£ului, un poet submediocru. II.Micu i-a povestit ce s-a discutat la acea ÅŸedinţă, că a fost atacat D.D. Dolj, un secretar, că s-a împăcat cu AmăcăluÅ£ului, care ÅŸi va prelua revista, căci el fiind numit secretar va pleca la BucureÅŸti. Micu i-a propus lui Petrini să-i găsească ceva la o revistă, acum că el avea multe relaÅ£ii.Petrini nu a avut cancer, ci doar oboseala acumulată în 3 ani de închisoare. III.ÃŽn spital Petrini a aflat că Petrică s-a sinucis. Când a fost externat, a plecat la casa părinÅ£ilor, tatăl i-a spus să meargă la directorul lui în ÅŸedinţă(Bularca). IV.Se duse la director, care i-a promis că va ajunge bilbiotecar la uzină, dar momentan postul era ocupat, putea să aleagă doar un post de strungar, apoi pe parcurs va fi promovat. V.Munca la strung era grea, dar Petrini a învăţat repede. Tatăl său îl ironiza acasă, iar el nu mai suprta. Mama i-a destăinuit că, de când soÅ£ul ei a sărutat-o pe sora ei de faţă cu ea, ea nu-l mai iubea. Petrini ÅŸtia acest lucru ÅŸi că tatăl său avea o altă femeie. Mama trăia doar pentru el, care avea acum 30 de ani. VI.Petrini a ajuns repede să fie apreciat ÅŸi a început să muncească peste program, fără să fie plătit. Acest lucru nu-i convenea deloc, dar nu putea sp facă nimic. A fost chemat de tovarăşul Olaru(de la resurse umane). VII.Când l-a văzut, Petrini avea impresia că-l cunoÅŸtea de o viaţă. Acesta l-a ironizat, că era filosof, ÅŸi i-a spus că era intrigant, ÅŸi că urmărea să ajungă bibliotecar, căci tatăl lui Petrini povestea pe acolo. Dar acest lucru nu se întâmpla, el va rămâne strungar. I-a explicat că nu avea intenÅ£ia să devină bilbiotecar, ci doar să fie bine plătit, pentru a-ÅŸi lua o casă ÅŸi pentru a se întoarce la universitate. VIII.Cu banii câştigaÅ£i, Petrini aluat în chirie 2 odăi ale unui inginer. ÃŽntre timp luase ÅŸi caietele din beciul bunicului ÅŸi le aduse cu el. Fata gazdei le-a luat să le citească, dar nu a înÅ£eles mare lucru din ele. Petrini s-a speriat, crezând că va fi turnat pentru concepÅ£iile sale antiregim. IX.La o adunare sindicală, Petrini a văzut-o pe Nineta, acum Bolangiu. Ea ocupa postul de bilbiotecar al uzinei, din cauza ei nu putea să pună mâna pe locul de muncă. I-a povestit despre viaÅ£a ei, cum se căsătorise cu un maior, apoi cu negustorul cu care a făcut ÅŸi cei 2 copii. I-a spus că l-a iubit mult, dar l-a părăsit pentru că nu vroia să-i stea în cale, să devină un mare filosof. Povestea de iubire s-a reluat, se întâlneau la el acasă, dar ea nu mai era aceaÅŸi. Petrini chia s-a gândit să-ÅŸi refacă viaÅ£a cu ea. Primise vestea de la Nineta că trebuia să părăsească urgent uzina, deoarece Olaru a aflat de aventura lor, Petrini crede că Nineta era implicată ÅŸi în Securitate. Åži-a dat demisia din uzină ÅŸi a devenit contabil. Partea a ÅŸaptea I.Petrini ÅŸi-a găsit slujba de contabil la o organizaÅ£ie de achiziÅŸionare a cărnii.(ORACA). ÃŽntre timp scrise un articol despre Giordano Bruno, pe care l-a trimis AmăcăluÅ£ului, dar a fost avertizat că lucrarea nu a fost bine primită ÅŸi sp renunÅ£e la publicarea ei. TotuÅŸi Petrini nu se lăsa, scria ăn constinuare articolele sale. II.Petrini l-a sunat pe Vintilă ÅŸi se întâlniră. I-a povestit că a ajuns ÅŸeful unui aprozar, Pantelimonscu a devenit învăţător, Bocaloglu era ÅŸeful deratizării, Calistrat a luat Premiul de Stat pentru o invenÅ£ie, un strung pe care l-a construit ăn realitate.(ÃŽn realitate el i-a chemat să sărbătorească). III.Astfel s-au întâlnit toÅ£i, Pantelimonescu i-a povestit lui Petrini prin ce mai trecuse, că a fost la închiosare, 6 luni din cauza idelior pe care le avea. Au sosit ÅŸi târfele care încercau să-i înveselească pe invitaÅ£i. IV.Bocaloglu se plânse că a iubit tare mult femeia care-l înÅŸelase. Petrini se leagă de una dintre târfe, ÅŸi a avut o altercaÅ£ie cu Calistrat, pe care la ÅŸi bătut. Calistrat era foarte beat ÅŸi-i strigă în faţă că nu-l invitase. Petrini s-a enervat ÅŸi a plecat de la această petrecere nereuÅŸită. V.Acum Petrini petrecea mult timp în compania familiei Pop. Ciceo a citit prima lui carte, “Era”, iar Petrini se ocupa de a doua, “Gnoza”. I se povestise că Åžtefan ÅŸi Lavinia s-au cunoscut la un proces iar după un an s-au căsătorit. Petrini era fascinat de acel cuplu, soÅ£ii se înÅ£elegeau foarte bine, erau tot timpul bine dispuÅŸi. VI.Seri în ÅŸir discutau cu Petrini despre tot, temă principală era filosofia. Lui Petrini îi plăcea foarte mult compania acestor soÅ£i. VII.Petrini îşi vizita fetiÅ£a care acum avea 6 ani, în fiecare duminică. Află de la Silvia că Matilda nu se înÅ£elegea prea bine cu Mircea, dar cu ea se comporta frumos. Voia s-o trimită când va fi mare la studii în Anglia, unde erau ÅŸi copiii lui Mircea. Matilda se plimbă cu el ÅŸi l-a întrebat dacă o mai iubea, apoi dacă vrea să accepte ajutorul lui Mircea ca să intre la universitate. Petrini nu a fost de acord, să fie umilit încă o dată, vroia să se întoarcă să predea, dar numai prin forÅ£ele lui proprii. După această discuÅ£ie, Petrini nu-ÅŸi mai putea vedea fetiÅ£a mult timp, ÅŸi aÅŸa aceasta s-a îndepărtat foarte mult de el. Petrini nu mai vroia să se însoare, îi lăsa o mică portiţă Matildei, dacă ea ar fi vrut să se întoarcă la el, ar mai fi primit-o în viaÅ£a lui, chiar dacă l-a umilit de atâtea ori. VIII.Petrini le povesti soÅ£ilor Pop cum încerca să o vadă pe Silvia. Căci s-a împrietenit cu servitoarea casei, Florica, care îi spunea ce se petrecea în casă, că fetiÅ£a fusese bolnavă de hepatită, ÅŸi Matilda a plecat la mare fără să-i pese, punând vina pe servitoare. Petrini îşi mai vedea fata când ieÅŸea de la ÅŸcoală ÅŸi atunci foarte puÅ£in. IÅŸi iubea mult fetiÅ£a. IX.Petrini luase fetiÅ£a la el 3 zile. O duse să-ÅŸi vadă bunica care era grav bolnavă. Veni Matilda după ea ÅŸi-i povestise că odată Silvia era să moară, i-a căzut în cap un bec. Matilda i-a amintit că oricând se putea rezolva să vină să predea la BucureÅŸti, să fie mai aproape de Silvia. X.Petrini îşi îngrijea mama, care era pe moarte. Ea le spunea vorbe grele, atât tatălui său, care o înÅŸelase chiar cu sora ei, cât ÅŸi lui Petrini, care nu făcuse nimic pentru a obÅ£ine custodia fetiÅ£ei. ÃŽi spuse că Sibila, o vecină de-a lor, se îndrpgostise de el dintotdeauna ÅŸi s-o caute pe fata aceea. Mama era supărată căci îşi vedea fiul ei încă mai iubind-o pe Matilda. XI.Tatăl ei plecase de-acasă, nu mai suportase să o vadă aÅŸa. Petrini a luat concediul ÅŸi a avut grijă de ea, stând la căpătâiul ei. Sibila avea ÅŸi ea grijă de ea. Mama lui murise liniÅŸtită, lăsându-l pe Petrini mai singur de cât era. IÅŸi aducea aminte că nu i-a făcut mamei sale nici o bucurie, la nuntă nu a invitat-o, de ziua ei nu-ÅŸi aducea aminte de cadouri, ÅŸi când s-a căsătorit, se vedea pe faÅ£a ei multă tristeÅ£e. Petrini a izbucnit în plâns. XII.Petrini a fost mult timp marcat de moartea mamei sale,, care a fost pentru el una din fiinÅ£ele cele mai dragi. Intr-o zi a găsit pe biroul său o floare, pe când era deja contabil ÅŸef. Volumul III Partea a opta I.Petrini a încercat să afle cine i-a pus aceea floare pe masă. A fost o casieră, o femeie care nu-i atrase atenÅ£ia în mod deosebit. II.De atunci, pe biroul său exista o vază în care în fiecare zi erau puse flori, de către casieră. De ziua lui, Petrini a fost felicitat prin telefon de casieră, care era la mare. Petrini a fost surprins, că acea femeie s-a interesat de el. Åži-a petrecut câteva zile la bunici, lui Petrini îi plăcea acolo, îi iubea mult, în special pe bunic, care era un pic bolnav, i-au căzut măselele, dar îşi ocupa timpul avÅ£nd grijă de stupi. Petrini l-a ajutat să prindă albinele dintr-un salcâm. III.Bunica lui a fost dactilografă, iar bunicul funcÅ£ionar în starea civilă. Au improvizat un mic picnic, în curtea casei. Li se alătură ÅŸi vecinii cu care au băut ceva vin. IV.Petrini s-a plimbat cu casiera prin oraÅŸ, după ce au plecat de la petrecerea dată de ziua economistului. Petrini nici măcar nu ÅŸtia cum o chema, doar semnătura : S. Culala. V.El a invitat-o la vechea braserie, unde au luat masa împreună. Au fost serviÅ£i de vechiul Jenică, chelnerul ce îi servea când venea cu Micu. Casiera îşi permitea cam multe cu Petrini, a luat o roÅŸie din farfuria lui, i-a dat să bea oranjadă din paharul ei. Apoi i-a spus că îl cunoÅŸte pe Petrini ÅŸi pe Micu, a cărui elevă fusese, ÅŸi ÅŸtia bine că frecventa această braserie. De asemenea ÅŸtia de telefoanele pe care el le dăduse Matildei, când erau la începutul relaÅ£iei. Petrini era stăpânit de o curiozitate rară. VI.Suzy l-a dus la fosta ei casă, care după ÅŸegea naÅ£ionalizării devenise casa de oaspeÅ£i ai partidului comunist. Ii arăta camerele, ÅŸi îi povestea despre părinÅ£ii ei, care o iubeau mult. Tatăl ei a fost patronul unei fabrici de creioane, gume, stilouri, cea mai mare din Å£ară. Fără jenă a dezbrăcat-o să-i vadă trupul, pe care îl considera perfect. VII.După ce se iubiră, adormiră unul în braÅ£ele celuilalt, trezindu-se pe la ora 12. El a vrut să plece, dar a mai stat, era fermecat de ea. VIII.Suzy îi povestise de tatăl ei, cum i se închise fabrica, cum i s-a luat aurul, dar a reuÅŸit să vândă tablourile. Spre surpriza lui Petrini, Suzy îl ÅŸtia pe Calistrat, iar Petrini i-a spus că acela a fost la închisoare pentru că violase o târfă. IX.Suzy a continuat povestea cu tatăl său, acesta a fost arestat pe motiv că a împrumutat bani de la banca NaÅ£ională pentru fabrică, ÅŸi ÅŸi-a însuÅŸit banii. Au vrut să facă recurs la proces, dar nu era voie, pentru că dosarul tatălui ei era la Securitate ÅŸi era clar că de acolo nimeni nu mai scapă. Au venit să-l ridice pe domnul Culala. X.Tatăl ei însă fugise, ÅŸi Suzy începuse să fie persecutată. La facultate fusese ameninÅ£ată de ÅŸeful de cadre, Mâţa, cu exmatricularea, dacă nu va dezvălui unde se ascundea tatăl ei. Ea a rezistat, dar nu pentru mult timp, ÅŸi astfel a fost exmatriculată, era în anul III. Nu a vrut să se mai întoarcă la facultate, cu toate că învăţa bine. A lucrat pe ÅŸantier, apoi a urmat cursuri de contabilitate, ÅŸi a ajuns casieră. ÃŽntre timp tatăl ei s-a întors, să-ÅŸi scape fata, dar ÅŸi el ÅŸi soÅ£ia lui au fost arestaÅ£i ÅŸi condamnaÅ£i la 3 ani de închisoare. XI.Era timpul când din facultate erau exmatriculaÅ£i fii de chiaburi ÅŸi fii de origine nesănătoasă, cum era Suzy, căci îi considerau aÅŸa din senin pe tatăl ei, criminal de război. S-a făcut întrunire, la care o bănăţeancă, considerată fiică de chiabur, a fost maltratată în faÅ£a întregii facultăţi, ÅŸi care nemaisuportând privirile colegilor, s-a sinucis. Suzy a trecut greu peste acestea, mai ales că ÅŸi ea era vizată. Spre dimineaţă Petrini a plecat, după ce Suzy l-a rugat să o ănvoiască de la serviciu ziua aceea. XII.Petrini ÅŸi-a luat concediu, într-o zi Suzy a venit la ea acsă, fapt ce l-a înbucurat pe acesta. XIII.S-au plimbat, au mers la cinema, ea povesti despre primul ei iubit. Vorbea mult ÅŸi era pasionată de case. Petrini a observat la ea personalitatea puternică ÅŸi faptul că era foarte vorbăreaţă. Apoi l-a dus la ea acasă, unde locuia cu părinÅ£ii. XIV.I-a cunoscut pe părinÅ£i, cu care nu a putut vorbi aÅŸa de mult. Mama fetei i-a arătat un album foto. Petrini s-a ales cu o răceală, iar Suzy l-a sunat să-i spună să bea ceai ÅŸi o aspirină. Petrini a fost marcat de fotografia pe care o văzuse, Suzy avea 16 ani, ÅŸi arăta oribil. XV.De asemenea l-a deranjat o altă fotografie în care se pozase cu 8 bărbaÅ£i, colegi de pe ÅŸantier. Era gelos la gândul că ÅŸi-a pus-o cu toÅ£i 8. s-au întâlnit la serviciu unde el aproape că-i porunci să pună pe foc acea fotografie. Ea îi explică că aceÅŸti bărbaÅ£i au fost cu soÅ£iile lor, iar ea le preda engleza ÅŸi au vrut să aibă o fotografie cu profesoara lor de engleză. Suzy l-a întrebat de fosta lui soÅ£ie, a vut ÅŸi o discuÅ£ie cu mama ei despre el, semna clar că fata era interesată de el. se întâmpla ceva, mai mult decât o aventură. După orele de serviciu au plecat la cârciumioara din cartierul lui. Partea a noua I.Petrecea într-adevăr mult timp cu ea. Ajunse să se îndrăgostească de această femeie, cum niciodată nu credea că se va întâmpla. Vroia să pătrundă cât mai adÃ