Referat Romulus Si Remus

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Romulus Si Remus si de asemenea puteti face Download Referat Romulus si remus

Citeste fragmente din Referat Romulus Si Remus

Romulus si Remus  Sunt mai multi scriitori ce au narat povestea acestor doi gemeni: 1. Langa albia râului Tevere, intr-o coliba saracacioasa, traiau un batrân pastor cu sotia sa: Fàustulo si Laurenzia. Intr-o seara Fàustulo sedea obosit in poarta colibei, in timp ce Laurenzia, pregatea cina. Deodata, din padure, se auzi un fosnet, si acolo jos, la râu, o umbra aluneca pâna la mal... Fàustulo se gândi sa mearga sa vada ce era; îi spune sotiei sa îl astepte si înainta precaut înspre malul râului Tevere. Din cauza ploilor recente, râul crescuse si inundase câmpurile si terenul era presarat de mari balti. În una din aceste balti, la picioarele unui arbore, Fàustulo vede o lupoaica enorma, întinsa pe o parte si doi copii ce se nutreau cu laptele ei.    Credea ca viseaza. Se retrase încetisor, si se întoarse la coliba unde îi povesti sotiei tot ceea ce vazuse. Sotia nu l-a crezut pe Fàustulo iar acesta a fost nevoit sa o duca pe aceasta cu forta pana la locul cu pricina.    Putin dupa aceea, copiii se regaseau în coliba lui Fàustulo si Laurenziei, unde au crescut si în putini ani au devenit doi tineri puternici, putin salbatici, dar buni.    Fàustulo îi chemä Romulus si Remus; iar ei l-au respectat ca pe un tata, în fiecare zi departându-se tot mai mult de coliba în cautarea unor noi aventuri...Aceasta este povestea scriitorului Gustavo Brigante Colonna. 2. Legenda spune în schimb ca, odata crescuti, Romulus si Remus cunoscând povestea lor,  întorcându-se la Albalonga, l-au pedepsit pe crudul Amulio si l-au eliberat pe bunicul Numitore. Obtinând apoi permisul acestuia, au parasit Albalonga si au mers pe malul râului Tevere, unde crescusera, pantru a pune bazele unui nou oras. Dar cine din acestia doi i-a dat numele? Norocul cazu pe Romulus, care lua un plug si, pe Dealul Palatino, trase o brazda pentru a desemna orasul, care de atunci fu cunoscut sub numele de ROMA.    Era ziua de 21 aprilie 753 înainte de nasterea lui Iisus Hristos. Nasterea noului oras însemna, din nefericire, sfârsitul vietii lui Remus. A fost stabilit ca nimeni, pentru nici un motiv,nu putea sa treaca dincolo de "brazda"(limita) fara pemisiunea conducatorului. Dar Remus, invidios, sau dintr-o gluma, facu un salt peste limita si, exclama râzând:    - Uite cât este de usor! - Romulus, plin de mânie, se arunca asupra lui Remus si, împlântând spada, îl ucise spunând în acelasi timp, ca oricine va aduce ofense numelui Romei va trebui sa moara. Romulus, ramas singur, guverna orasul în mod întelept, si într-o zi, în timpul unei furtuni, el dispare, rapit la cer, de Zeul Marte. 3. Mitic fondator si primul rege al Romei, fiu, conform celei mai difuze legende, al lui Marte (Zeul razboiului) si al Reginei Silvia, descendent al lui Enea, Amulio, devenit rege în Alba Longa, dupa ce l-a inchis  pe fratele sau Numitore, pentru a evita nasterea altor legitimi mostenitori ce ar fi putut revendica tronul, constrânse fiica, Regina Silvia, sa devina Fecioara vestala. Dar regina Silvia, iubita de Marte, da nastere la doi gemeni, Romulus si Remus, care aruncati în Tevere, într-un cos, din ordinul unchiului, au fost purtati de curenti pâna la mal, sub un smochin, unde au fost alaptati de o lupoaica, pâna cand au fost gasiti si crescuti de pastorul Fausolo si de sotia sa Acca Laurenzia. Deveniti adulti si aflându-si accidental originile regale si, de uzurparea lui Amulio, l-au ucis urcând pe tron pe Numitore. Au decis sa fondeze un oras, unde Romulus delimita limitele pe Palatino, tragând brazdele corespondente viitoarelor ziduri înconjuratoare cu un plug tras de un bou alb si o vaca alba. Asa-zisa cearta asupra alegerii numelui orasului si asupra cui trebuia sa conduca, fu initiata de gestul provocator al lui Remus, care în gluma, facu un salt peste brazda(limita) , si astfel totul se conclude cu moartea lui Remus însusi, ucis de fratele lui (sau de locotenentul Celere). Ramas singur, Romulus se straduieste sa populeze noul oras, Roma, oferind azil fugarilor din tinuturile vecine si procurându-le  si sotii, prin rapirea femeilor Sabine în timpul unei sarbatori religioase. Rezolvase astfel si conflictul imediat urmator acestui act, primindu-i pe Sabini printre cetatenii Romei si asociind la tron pe regele lor, Tito Tazio. In final, dupa circa 40 de ani de domnie dedicata, elaborând principalele institutii publice, militare si religioase din Roma, Romulus dispare misterios în timpul unei furtuni, în timp ce inspecta armata, primit printre zei, sau pentru altii, ucis de unii nobili ce nu mai puteau suferi autoritatea sa. A fost oricum identificat cu Quirino si, sub acest nume, venerat ca si divinitate protectoare a Romei. Rapirea Sabinelor  Odata creat orasul, exista problema popularii lui: Romulus adunase pastorii din zonele inconjuratoare, dar lipseau femeile. Cum sa faca? Se gândi sa organizeze o petrecere unde sa invite si pe Sabini, cu sotii si fiice. In toiul petrecerii, la un semnal prestabilit, tinerii romani su rapit toate femeile Sabinilor, si înarmati cu pumnale, i-au pus pe fuga pe barbati. Acestia se reîntoarsera, la scurt timp dupa, condusi de Tito Tazio, regele tribului Sabina dei Curiti, cu intentia de a-si elibera femeile si de a se razbuna.O fecioara, Tarpea, le deschise portile orasului, dar plati imediat gestul necugetat cu o moarte atroce,fiind zdrobita de scuturile romanilor. Generatiile urmatoare au dat numele ei unei stanci (Stanca Tarpea), de unde erau aruncati condamnatii la moarte.    Odata intrati in Roma, Sabinii au tabarit pe romani; dar abia începuta batalia, femeile au intervenit pentru a obtine un armistitiu: multe dintre fecioare, de fapt, se îndragostisera  de sotii lor romani si nu puteau tolera sa vada batalia sangeroasa dintre parintii si sotii lor. Astfel au ajuns la o conluzie pacifista: Romulus si Tito Tazio au condus împreuna orasul: astfel Sabinii si Romanii au devenit un unic popor. De la numele tribului lui Tito Tazio, acela al Curitilor, deriva apoi la Romani apelativul Quiriti. 쥁