Referat Barbu
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Barbu si de asemenea puteti face
Download Referat BarbuCiteste fragmente din Referat Barbu
BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA
1858, 11 aprilie S-a nascut Barbu Stefanescu Delavrancea din parintii
Stefan Tudor (Tudorica) Albu si "mama Iana", în satul Delea Noua, din
apropierea capitalei, devenit cu timpul o mahala a Bucurestiului.
1866-1869 Dupa ce ia primele lectii de scris si citit de la dascalul
Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala
sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala, "Barbu Stefanescu
Delavrancea") primele doua clase si la Scoala domneasca ultimile doua
clase.
1869-1877 Barbu Stefanescu este elev la liceele "Gh. Lazar", prima
clasa, si "Sf. Sava" celelalte sapte clase.
1877 debutul în literatura al lui Barbu Stefanescu, elev în ultima
clasa de liceu.
1878 Barbu Stefanescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti.
Tot în acest an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga,
semnat Barbu. ÃŽncepe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la
pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.
1880-1882 Barbu Stefanescu publica în ziarul "România Libera" mai
multe foiletoane semnate cu pseudonimul Argus.
1882 Barbu Stefanescu obtine diploma de licenta în drept cu teza
"Pedeapsa, natura si însusirile ei". Tot în acest an pleaca la
specializare la Paris.
1883 Barbu Stefanescu debuteaza ca nuvelist sub influenta lui Emil
Zola, cu Sultanica, în "România Libera".
1884 Din acest an Barbu Stefanescu va publica principalele sale opere
cu pseudonimul Delavrancea, ca un omagiu adus înaintasilor sai
vrânceni. Reîntors de la studii din Franta, devine redactor la ziarele
"România Libera" si "Epoca". Leaga o strânsa prietenie cu Al. Vlahuta
si I. L. Caragiale.
1885 Delavrancea publica volumul de nuvele Sultanica.
1887 Conduce pentru o scurta perioada revista "Lupta literara", în
care publica prima varianta a nuvelei Hagi-Tudose. Tot în acest an
Delavrancea publica volumul de nuvele Trubadurul.
1888 Delavrancea devine redactor la "Revista noua" condusa de B. P.
Hasdeu si colaborator al ziarelor liberale "Democratia" si "Vointa
nationala".
1889 Delavrancea începe sa publice o serie de articole în care
elogiaza picturile lui I. Andreescu si Nicolae Grigorescu.
1892-1893 Delavrancea publica volumul de nuvele Parazitii. Este numit
suplinitor la Facultatea de Litere din Bucuresti, în locul lui V. A.
Urechia, predând cursuri despre trasaturile specifice ale artei noastre
populare. Tot în anul 1893 îi apare volumul de povestiri Între vis si
viata. ÃŽncepe colaborarea la revista condusa de C. D. Gherea,
"Literatura si stiinta".
1899 Delavrancea este numit primar al capitalei.
1909 Are loc premiera piesei Apus de soare. Tot în acelasi an, spre
sfârsit, va avea loc premiera celei de a doua piese din Triologia
Moldovei: Viforul.
1910 Are loc premiera celei de a treia piese din Trilogia Moldovei:
Luceafarul. Delavrancea este numit ministru al Lucrarilor publice.
1911 Are loc premiera piesei Irinel.
1912 Delavrancea este ales membru al Academiei Române. Cu acest prilej
rosteste discursul "Din estetica poeziei populare". Tot în acest an are
loc premiera piesei Hagi-Tudose.
1914-1916 Delavrancea sustine mai multe discursuri patriotice,
îndeosebi pe tema unitatii nationale, pronuntându-se insistent pentru
intrarea României în razboi în vederea desavârsirii Marii Uniri.
1918, 29 aprilie Scriitorul moare la Iasi si este înmormântat la
Cimitirul "Eternitatea".
ì¥Â