Referat George Bacovia - Lacustra2
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat George Bacovia - Lacustra2 si de asemenea puteti face
Download Referat George bacovia - lacustra2Citeste fragmente din Referat George Bacovia - Lacustra2
Lacustra
Publicata in primul volum de versuri, aparut in 1916, sub titlul
simbolic “Plumbâ€Â, poezia “Lacustra†este o emblema a viziunii
artistice bacoviene, exprimand o stare de spirit, intr-o atmosfera
specifica unei realitati poetice originale. Raportul natura-om, frecvent
in creatiile romanticilor, este perceput, in poezia simbolista, dintr-o
noua perspectiva, caci planul exterior (al naturii si al lumii
materiale) parin sugestii multiple, pare a fi determinantul vietii
psihice, prelungind sentimentul terorizant al trairii intr-o relitate
ostila.
Cele patru catrene ale poeziei, structurate intr-o simetrie perfecta,
concentreaza motive si teme specifice viziunii simboliste: al ploii, al
golului sufletesc, al singuratatii si al nevrozei. Pe fundalul adanc si
larg dimensionat al timpului si spatiului, este proiectat motivul
insingurarii totale a poetului, si al terorii de “umedâ€Â, ca simbol
al dezagregarii universului, si al mortii iminente.
Din perspectiva categoriilor de spatiu si timp, se poate observa in
poezie, conjugarea planului existential cu planul evocativ, al
realitatii cu visul (prima si ultima strofa). Cele doua calitati se
contopesc, sugerand dimensiunea infinitului, in spatiu si timp, si a
monotoniei, la nivelul starii sufletesti. Ideea este sustinuta din punct
de vedere artistic, prin senzatia auditiva, creata in prima strofa de
obsesia ploii (repetitia verbului “a auziâ€Â) si de metafora, cu o
extraordinara forta sugestiva “Aud materia plangandâ€Â. Dealtfel,
sentimentul care se degaja dinintreaga poezie este acela al
instabilitatii funciare a fiintei, al precaritatii ei, cauzat de
spectacolul unei materii aflate in dezagregare continua, apa fiind un
simbol al eroziunii si al instabilitatii. Sentimentul de monotonie
exasperanta, sugerat si prin muzialitatea interioara a verbelor la
gerunziu (“ploundâ€Â, “plangandâ€Â), de teroare sub amenintarea
descompunerii universale, se adanceste treptat, atingand momentul
culminant, al crizei singuratatii si al neantului. In acest sens, se
revine in finalul poeziei la prima strofa, care se repeta,
modificandu-se doar versul al doilea, si convertind astfel realitatea
materiala in viata sufleteasca. Prin structurile gramaticale si lexicale
ingenios construite (elemente care dezvaluie motivul ploii: plangand,
lacustre, unde, val, mal, pilotii; simboluri ale insingurarii: folosirea
in exclusivitate a persoanei I, evidenta la nivel verbal si pronominal,
precum si al timpului prezent al verbului) sunt potentate trairile
afective. Pentru a sublinia sentimentul de solitudine, de “gol
istoricâ€Â, timpul realitatii prezente este transferat in alte timpuri,
in anistorie. Prezenta locuintei lacustre generalizeaza impresia de
intoarcere in timp. Podul ramas la mal, in contextul existentei
primitive, inseamna un pericol. Intreaga stare sufleteasca a poetului
este redata acum prin intermediul senzatiilor. De la planul oarecum
concret, de enumerare a senzatiilor organice, din strofa a doua, se
trece la un nivel abstract, meditativ si simbolic, in strofa a treia.
Metaforele: “Un gol istoric se intinde / (…) / Si simt cum de atata
ploaie / Pilotii grei se prabusescâ€Â, sustinute prin sintagme-cheie,
sugereaza teama de neant, apasarea sufleteasca, suferinta si infrangerea
poetului, damnat prin conditia lui sociala.
ì¥Â