Referat Lucian Blaga - Izvorul Noptii -comentariu1

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Lucian Blaga - Izvorul Noptii -comentariu1 si de asemenea puteti face Download Referat Lucian Blaga - Izvorul noptii -comentariu1

Citeste fragmente din Referat Lucian Blaga - Izvorul Noptii -comentariu1

Izvorul nopţii De Lucian Blaga Frumoaso, ţi-s ochii-aşa de negri încât seara când stau culcat cu capu-n poala ta îmi pare că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste văi şi peste munţi şi peste şesuri, acoperind pământul c-o mare de-ntuneric. Aşa-s de negri ochii tăi, lumina mea. Argumentare Lucian Blaga (1895-1961), s-a remarcat în literatura română prin opere profunde, filozofice, ca şi “Izvorul nopţii”. Această poezie îi este dedicată unei iubite simbolice, o fiinţă perfectă, a cărei caracteristică dominantă ar fi ochii negri, pătrunzători, după cum sugerează titlul. Ea a apărut în volumul său de debut ca şi poet, “Poemele luminii”, structurat pe două mari teme prezente şi în creaţia eminesciană: natura şi dragostea, cea de-a doua reprezentând şi tema “Izvorului nopţii”. ␃愁Ĥᜀâncimea şi magia lor. Acest negru dă o notă de mister privirilor cu care ea îl învăluie, fermecându-l. El se pierde în ochii ei, intrând într-o transă unde nu mai poate fi el însuşi, unde domneşte o atmosferă tainică, de meditaţie, de linişte şi calm. Ca şi în orice operă lirică, eul liric îşi face şi aici puternic simţită prezenţa, prin modul direct de adresare către iubită şi verbele şi pronumele la persoana I. Poetul îi acordă iubitei gesturi tandre, dăruindu-i-se cu trup şi suflet, astfel cum sugerează versul “când stau culcat cu capu-n poala ta”. Ideea lichidului apare de mai multe ori în poezie, prin cuvintele “izvor”, “curge” şi “mare”. Bezna pare să curgă din universul privirii sale, cuprinzând întreaga lume sugerată de enumeraţia “peste văi şi peste munţi şi peste şesuri” şi transformând-o într-un tărâm pentru ei doi, plin de unicitate, mister şi pace sufletească. Construcţia poeziei este bazată pe un oximoron, aflat în ultimele două versuri, în care poetul alătură întunericului generat de ochii ei sintagma “lumina mea”, accentuând iubirea imensă ce o simte pentru ea. Deşi lungimea şi măsura versurilor diferă iar poetul apelează la versul alb, poezia dispune de o muzicalitate interioară deosebită, aceasta provenind din ritmul iambic şi asonanţa ce apare în versul “când stau culcat cu capu-n poala ta”. Bazându-ne pe toate argumentele de mai sus, putem afirma că “Izvorul nopţii” este o operă lirică şi una dintre cele mai reuşite poezii ale lui Lucian Blaga. PAGE 2 PAGE 1 쥁@