Referat Complementul

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Complementul si de asemenea puteti face Download Referat Complementul

Citeste fragmente din Referat Complementul

Complementul este partea secundară de propoziţie care determină un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjecţie. Complementele se clasifică în : complemente necircumstanţiale directe şi indirecte şi complemente circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de scop, de cauză, consecutiv, condiţional, instrumental. I) Complementul direct - arată obiectul asupra căruia se exercită direct acţiunea exprimată de verb. Întrebări : pe cine?,ce?, ultima dintre ele întâlnindu-se şi în cazul subiectului. Diferenţa se face astfel: dacă propoziţia are un subiect exprimat sau neexprimat, atunci partea de vorbire care răspunde la întrebarea “ce ?” este complement direct. Complementul direct se exprimă prin: substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate sau nu de prepoziţia pe. CD CD ex.: Am văzut-o pe eleva mea în parc. vb. pr. prep.+subst.Ac CD CD pe cine? Pe cei doi îi cunosc bine. prep. nr.card. pr. vb. b) verb la modurile infinitiv,supin sau gerunziu. PV ce? CD ex.: Aud cântând. vb. vb. gerunziu Obs.: dacă un verb acceptă CD atunci el este un verb tranzitiv. II) Complementul indirect - arată obiectul asupra căruia se răsfrânge indirect acţiunea exprimată de verb. Se clasifică în : complement indirect în dativ; complement indirect cu prepoziţie. Complementul indirect în dativ (cui?) se exprimă prin substantive, pronume sau numerale în cazul dativ. ex. : Dau copiilor câte o bomboană. vb. subst. CI Acestuia i s-a făcut foame. pr. dem.D vb. Complementul indirect cu prepoziţie (pe ce?, cu cine ?, cu ce ?, de cine ?, de ce ?, pentru cine ?, pentru ce ?, despre cine ?, despre ce ?) se exprimă prin : substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ cu prepoziţie ; ex. : Vorbeşte despre tine frumos. vb. prep.+pr.pers.Ac. verb la un mod nepersonal ; ex. : S-a plictisit de aşteptat. vb. vb.la supin adjectiv precedat de prepozitie ; ex. : Din gri s-a făcut alb. adj.Ac. Există un tip special de complement indirect în genitiv exprimat prin substantive, pronume sau numerale precedate de prepoziţii. ex.: Au complotat contra acestuia. vb. pron. dem.G. III) Complementele circumstanţiale – arată o circumstanţă (împrejurare) în care se petrece acţiunea. Pot fi: a). complement circumstanţial de loc; întrebări: unde?, de unde ?, până unde ?. Se exprimă prin: substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate de prepoziţie; ex.: Mergem la şcoală. prep.+subst.Ac CCL substantive, pronume sau numerale în cazul genitiv precedate de prepoziţiile: deasupra, de-a lungul, dedesubtul, de jur împrejurul, în stânga ; CCL ex.: Deasupra acestuia locuiesc eu. prep.+pr.dem.G. substantive in cazul dativ (D locativ); CCL ex.: Stai locului! pronume personal sau reflexiv în cazul dativ (posesiv); CCL ntindea o pădure. prep.+pr.D.posesiv adverbe si locuţiuni adverbiale de loc; CCL ex.: Aici nu mai avem ce face. adv.de loc b). complement circumstanţial de timp; întrebări : când?, de când ?, până când ?, de cât timp ?. Se exprimă prin : substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ cu sau fără prepoziţie; CCT ex.: Două zile a lipsit. subst.Ac. CCT După el a venit şi mama. prep.+pron.Ac. substantive, pronume sau numerale în cazul genitiv precedate de prepoziţie; CCT ex.: Nu mai bea apa înaintea mesei. prep.+subst.G. adjective cu prepoziţie; CCT ex.: De mic era neastâmpărat. adj.Ac. adverbe şi locuţiuni adverbiale de timp; CCT ex.: Ieri a început să plouă. adv.de timp verbe la un mod nepersonal; CCT ex.: Înainte de a scrie învaţă ! prep.+vb.la infinitiv c). complement circumstanţial de mod; întrebări: cum ?, în ce mod ?. Se exprimă prin : substantive pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate de prepoziţie; CCM ex.: Lucrează cu grijă. prep.+subst.Ac. substantive pronume sau numerale în cazul dativ precedate de prepoziţie; CCM ex.: Se poartă asemenea celor doi. prep.+nr.D. adverbe şi locuţiuni adverbiale de mod; CCM ex.: A învăţat bine astăzi. adv.de mod interjecţie; CCM ex.: Merge lipa-lipa. interj. verb la un mod nepersonal; CCM ex.: Vine alergând. vb.G. d). complement circumstantial de cauza;întrebări:din ce cauză?, din ce pricină?. Se exprimă prin: 1) substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate de pre- poziţie CCC ex.: A luat-o la goană de frică. prep.+subst.Ac. substantive, pronume sau numeral în cazul genitiv precedate de locu- ţiunile prepoziţionale “din cauza” sau “din pricina”. ccc ex.: Din cauza alor săi a întârziat la şcoală. loc.prep.+pron.pos. G adjectiv în cazul acuzativ CCC ex.: De leneşă ce este nici nu-şi spală vasele. adj. Ac. verb la un mod nepersonal CCC ex.: Alergând după tramvai a căzut. vb. ger. locuţiunile adverbiale de cauză: “pentru aceasta”, “de aceea”, “de-aia”. CCC ex.: De aceea a lipsit de la şcoală pentru că este bolnav. loc. adv. e). complement circumstanţial de scop;întrebări:cu ce scop?.Se exprimă prin: substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate de prepoziţie. CCS ex.: A cules flori toată ziua pentru cei doi. prep.+nr.Ac substantive, pronume sau numerale în cazul genitiv precedate de locu- ţiunile prepoziţionale “cu scopul”, “în scopul”. CCS ex.: În scopul obţinerii unor rezultate foarte bune munceşte din greu. loc.prep.+subst.G verb la un mod nepersonal. CCS ex.: A plecat la piaţă pentru a-şi cumpăra fructe. vb.inf. locuţiunile adverbale de scop:”de aceea”, “pentru aceea”, “de-asta”, “de-aia”. CCS ex.: De-aia nu a venit la mine, ca să nu ne certăm. loc.adv. 쥁