Referat Revedere- Rezumat
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Revedere- Rezumat si de asemenea puteti face
Download Referat Revedere- rezumatCiteste fragmente din Referat Revedere- Rezumat
Revedere
La baza poeziei stau unele doine populare cunoscute de poet, ale caror
versuri Eminescu le stilizeaza iarlirismul este aprofundat. Unificand
motivele folclorice, poetul creaza un cantec nou, in tonalitate de
doina. Poezia devine o elegie filozofica pe tema vremelniciei si al
caracterului perisabil al omului in contrast cu perenitatea naturii,
simbolizata de codrul vesnic.
Compozitional, Revedere este structurata in doua planuri distincte,
marcate prin dialog si desfasurate in patru secvente. Din perspectiva
ideilor filozofice cuprinse in vesmant poetic, se poate observa ca in
primele doua secvente teza despre scurgerea treptata a timpului este
sugerata prin succesiunea anotimpurilor; iar in celelalte doua unitati
semantice sunt puse in antiteza doua concepte filozofice: omul trecator
- codrul etern. Timpul este elementul de referinta al intregii poezii,
caci toate datele planului natural si ale celui uman stau sub cupola
lui. Repetarea unor cuvinte si sintagme ce cuprind notiunea de timp ( Ca
de cand nu ne-am vazut / Multa vreme a trecut / Si de cand m-am departat
/ Multa lume am imblat ), sugestiile oferite prin titlul poeziei si prin
frecventa unor cuvinte-cheie ( vreme trece, vreme vine ) potenteaza
caracterul filozofic si tonalitatea elegiaca a versului eminescian. Daca
in primele secvente perceptia timpului se face cu detasare si
obiectivitate, punandu-se accentul pe comuniunea om-natura, in partea a
doua a poeziei, atat intrebarea cat si raspunsul codrului dezvaluie
miscarea spatiului din afara spre vibratia dinauntru si transferul
notiunii obiective in substanta de suflet.
Stilul metaforic din ultima strofa evidentiaza capacitatea poetului de a
concentra ideile filozofice in formele artistice specifice creatiei
populare. In aceste versuri se creaza un tablou dinamic, prin alternanta
planului terestru cu cosmicul, si a spatiului naturii cu orizontul uman.
Tendinta de abstractizare si generalizare a ideilor este sustinuta
artistic prin enumerarea si cuplarea substantivelor cu valoare de simbol
pentru planul terestru si cosmic ( Marea si cu raurile / Lumea cu
pustiurile / Luna si cu soarele / Codrul cu izvoarele ).
Urmarind elementele ce sustin sursa folclorica (relatia om-natura,
adresarea directa, aspecte ale oralitatii stilului, folosirea formelor
diminutivale, repetarea conjunctiei si , rolul pronumelui personal la
persoanele I si a II-a, etc.) putem observa fuziunea perfecta intre
sursele populare si lirismul poetic eminescian.
ì¥Â