Referat Zamolxe

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Zamolxe si de asemenea puteti face Download Referat Zamolxe

Citeste fragmente din Referat Zamolxe

ZAMOLXE SI KOGAIONUL Riscul secundar al vârfului Gugu - Cracul Pesterii - este alcãtuit din blocuri de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prãvãlite de climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. Cu toatã inaccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor, "pestera" sugereazã o muncã titanicã de amenajare, intrarea amintind de o poartã megaliticã. realizarea constructiei subpãmântene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea decât o motivatie - o credintã intensã, capabilã sã mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel.. În afarã de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia sã mai continã si unele simboluri ale marelui preot, cum ar fi tringhiul dreptunghic format de cele trei vârfuri, posibile elemente de triangulatie pentru mãsurãtori ceresti. Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis întrupează geniul religios al daco-geţilor, pentru că, în ultimă instanţă el reprezintă spiritualitatea autohtonilor, a acelor strămoşi aproape mitici învinşi de romani. Literatura îi atribuie sensuri simbolice, de figură aurorală a spaţiului mitic românesc. În poemul Memento mori, Eminescu îl prezintă în ipostaza de zeu războinic: Şi Zamolxe, cu uraganul cel bătrân, prin drum de nouri Mişcă caii lui de fulger şi-a lui car. Înveşmântat cu hlamidă albă, Zamolxe conduce oştirea dacă împotriva romanilor; portretul său este realizat în replică la cel al lui Zeus : Ca o negur-argintie barba lui flutură-n soare, Pletele-n furtună-nflate albe ard ca o ninsoare, Colţuroasa lui coroană e ca fulger împietrit, Împletit cu stele albastre. Răsturnat în car cu rune, Cu-a lui mână arată drumul la oştirile-i bătrâne Şi de dor de bătălie crunt e ochiul strălucit. În poemul Gemenii apare ca zeu al armoniei, însoţit de lună şi soare: În capul mesei şade Zamolxe, zeul getic, Ce lesne urcă lumea cu umăru-i atletic. În dreapta lui sub vălul de ceaţă mândrul soare, În stânga-i şade luna sfioasă, zâmbitoare.... Tot ca zeu suprem, capabil să readucă viaţa în trupul îngheţat de moarte este înfăţişat şi în poemul Strigoii. Lucian Blaga scrie o dramă întitulată Zamolxe, în care abordează problema naşterii religiilor; subintitulată mit păgân, scrierea sa îl prezintă pe Zamolxe ca profet izgonit din cetate pentru că propăvăduieşte credinţa în Marele Orb; timp de şapte ani trăieşte într-o peşteră din mijlocul pădurii. Între timp, ideile lui se răspândesc în cetate. Simţindu-se ameninţat de noua religie, marele mag al dacilor hotărăşte să-l transforme pe Zamolxe în zeu. Îi comandă o statuie, iar când profetul se reântoarce în postura de străin sălbăticit găseşte lumea adunată la templu pentru a-i înălţa statuia. Magul îi explică acest demers: Poporul se răzbună fără să vrea fără să ştie. Ai încercat să-l scapi de zei şi azi îţi ai şi tu un chip de piatră printre ei! Furios pe manevra preotului, îşi distruge statuia stârnind revolta mulţimii care îl ucide cu bucăţi din statuie. În final, lumea recunoaşte în cel mort pe Zamolxe şi realizează că prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugerează discret că înstituirea unei ordini religioase are nevoie de o jertfă; de altfel, în singurătatea peşterii sale Zamolxe primeşte mai multe semne care îi vestesc sacrificiul. Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poate deduce ,cu minima incertitudine,ca Zamolxe a fost un erou national,unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati,ceea ce se intimpla de obicei in epoca de formarea miturilor,cind ,dupa disparitia sa ,eroul,care a fost invatator si judecator al poporului sau ,a fost transformat in zeu. Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get,numit Zamolxe,a fost sclavul lui Pitagora.De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti,in timpul peregrinarii sale in Egipt.Intors in patrie,Zamolxe a dobindit respectul cirmuitorilor si pe al poporului,ca talmacitor al fenomenelor ceresti.In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat ,ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor.La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor ,iar apoi l-au proclamat zeu pe el insusi.Zamolxe si-a ales o anume pestera ,inaccesibila tuturor celorlalti,si acolo isi petrecea viata,intilnindu-se rar cu oamenii,afara de rege si de dregatorii lui.Regele ,cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte,ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor,i-a dat tot sprijinul.Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra;dupa datina,mereu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui,iar la geti acest om era chiar numit zeu.Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc.Numele lui este Kogaionon,la fel ca al riului care cuege pe linga el.Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista,impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie,aceasta cinste o tinea Deceneu.Iar practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca data de Zamolxe" (Strabon,Geografia,VII ,3,5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont,ca acest Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora,fiul lui Mnesachos.Dobindind ,dupa aceea libertate,ar fi strins multa bogatie si astfel,cu averea cistigata,s-ar fi intors,printre ai sai,bogat.Deoarece tracii traiau in cumplita saracie si erau lipsiti de invatatura ,acest Zamolxe,intru-cit traise printre eleni,indeosebi in preajma lui Pitagora,omul cel mai intelept al Helladei,cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia,a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete, cetatenilor de vaza; in timpul ospetelor,ii invata ca nici el ,nici oaspetii sai,nici urmasii lor,nu vor muri vreodata,ci numai se vor muta intr-un loc unde,traind de-a pururi ,vor avea parte de toate bunatatile.In tot acest rastimp ,cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel,poruncise sa i se faca o locuinta subterana.Cind locuinta a fost gata,el a disparut dintre traci,coborind in adincimea incaperilor subterane,unde a stat ascuns trei ani.Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort.Dar in al patrulea an,a aparut iarasi dinaintea tracilor,facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea.Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut.Intrucit il priveste pe Zamolxe,ca si locuinta lui de sub pamint,eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus,nici nu le cred insa prea mult.Cred totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora.Dar de nu va fi fost Zamolxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei,il parasesc" (Herodot,Istorii,IV,95—96) "La fel este si acum cu descintecul nostru.L-am invatat acolo,inarmata,de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe,despre care se spune ca ii fac pe oameni nemuritori.Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hellada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri.Dar,a adaugat el,Zamolxe,care e regele nostru,dovedeste,ca un zeu ce este,ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul,nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup,cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul ; pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul,pe care ar trebui sa-l ingrijeasca,iar daca acestui intreg nu-i merge bine,nu poate sa-i mearga bine nici partii." (Platon,Charmides,156 d—e)—Socrate intr-un dialog platonician.— "Zamolxe—pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius, de Lucian din Samosata,de Enea din Gaza ,Origene(Contra Celsum,III,54),Porphirius (232-304),Iamblichos, Iulian Apostatul,Hesychios din Alexandria, Clement Alexandrinul(Stromateis,V,213),Iordanes(Getica,V,40) In plus ,Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris ,socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamolxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiatice(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic ,si de asemenea cu trimiterea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subliniaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice.Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la templele dacice,zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion), de ritualul funerar(incinerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritualul trimiterii solului la Zamolxe,care soli,aruncati fiind in sus ca sa cada in sulite,se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trupul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an, ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol,tras la sorti,cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care ,de fiecare data, au nevoie.Iata cum il trimit pe sol.Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus),iar altii,apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite.Daca—strapuns de sulite---acesta moare,getii socot ca zeul le este binevoitor.Iar daca nu moare,aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si,dupa invinuirile aduse,trimit pe altul,caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Aceiasi traci,cind tuna si fulgera,trag cu sagetile in sus,spre cer,si ameninta divinitatea(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot ,Istorii,IV,94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic,astfel Zamolxe a fost : DAIMON GETIC(Herodot),INITIAT(Strabon,Iordanes,Herodot),MEDIC PSIHOTERAPEUT(Platon), LEGISLATOR(Diodor din Sicilia),PROFET(Strabon),MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot,Iordanes,Strabon),ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(Al.Busuioceanu),ZEU TOTEMIC URS(R.Vulcanescu),ZEUL-MOS (N.Densusianu) In linii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(Herodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza);vindecarea prin c牯汥瑡慩琠畲⵰灳物瑩挠敥⁡散椠摮捩⁡浯汵椠瑮来