Referat Iarna Demonstratie Pastel2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Iarna Demonstratie Pastel2 si de asemenea puteti face Download Referat Iarna demonstratie pastel2

Citeste fragmente din Referat Iarna Demonstratie Pastel2

Demonstraţie Pastelul Iarna de Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri este considerat ,,părintele pastelului’’ în literatura română, deoarece a fost primul scriitor român care a abordat această specie literară. Până la el au mai apărut descrieri de natură, dar numai în cadrul altor opere. Poetul a preluat termenul de pastel din artele plastice unde desemnează un desen în culori palide. El a scris un ciclu de 30 de poezii dedicate naturii Mirceştilor, anotimpurilor, anului, diferitelor momente ale zilei şi muncii câmpului. Pastelul este creaţia lirică în versuri, în care se prezintă un tablou din natură în strânsă legătură cu sentimentele autorului. Poezia ,,Iarna’’ este pastel pentru că are toate trăsăturile speciei. Ca orice pastel, şi această poezie este o creaţie lirică care exprimă un tablou din natură, sentimentele autorului faţă de elementele descrise. În primul tablou al poeziei, primele trei strofe, autorul prezintă o zi de iarnă, cu cer acoperit de nori, cu soarele care abia se zăreşte printre aceştia, cu ninsoare abundentă şi lipsă de mişcare. Abundenţa zăpezii trezeşte în sufletul autorului sentimente de nelinişte şi melancolie. În tabloul al doilea(ultima strofă) se prezintă o zi de iarnă însoţită de cer senin şi soare strălucitor, în care îşi face simţită prezenţa omul într-o sanie uşoară, însoţit de clinchetele vesele de zurgălăi. Sentimentele autorului sunt în conferdanţă cu tabloul descris, şi predomină veselia. O altă trăsătură specifică pastelului care se regăseşte şi în poezia ,,Iarna’’ este aceea că figurile de stil au un rol deosebit în prezentarea tabloului şi a sentimentelor. Poetul apelează la metafore precum: ,,lungi troiene călătoare’’, ,,zale argintie”, ,, oceanul de ninsoare”. Metafora ,,troiene călătoare” se referă la norii aducători de zăpadă, şi se bazează pe asemănarea acestora cu troienele formate prin spulberea zăpezii de vânt. Metafora ,,zale argintie” se referă la pătura de nea care acoperă pământul, protejândul împotriva îngheţului, aşa cum zalele protejau corpul soldaţilor. ,,Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară”. Metafora ,,oceanul de ninsoare” se referă la stratul de zăpadă care acoperă pământul şi se bazează pe asemănarea acestuia în dimensiune cu întinderea oceanului. Personificarea este o altă figură de stil la care apelează poetul pentru a realiza tabloul din natură: iarna este cumplită şi asemenea unui om, cerne norii de zăpadă. ,,Din văzduh cumplita iarnă, cerne norii de zăpadă”. Ţara se îmbracă în zăpadă. ,,Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară”, iar soarele, asemenea unui părinte iubitor ,,străluceşte şi dismeardă oceanul de ninsoare”. Comparaţia este o altă figură de stil folosită de poet pentru realizarea tabloului şi sugerarea stărilor sufleteşti. Fulgii care cad sunt asemănaţi cu nişte fluturi albi. ,,Fulgii zbor, plutesc în aer, ca un roi de fluturi albi”, iar soarele care abia se vede printre nori este comparat cu un vis de tinereţe. ,,Soarele rotund şi palid, se prevede printre nori,/Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.” Pentru realizarea tabloului autorul foloseşte o gamă largă de epitete simple, antepuse sau postpuse, cromatice sau personificatoare. Epitetele ,,troiene” călătoare, ,,fiori” de gheaţă, ,,zale” argintie, ,,întinderea” pustie, atribuie însuşiri deosebite unor elemente din natură, în timp ce epitetele personificatoare ,, cumplita iarnă”, ,,voios răsună”, atribuie însuşiri omeneşti elementelor naturii. Epitetele cromatice ,,fluturi” albi, ,,umeri” dalbi, ,,clăbuci” albi, ,,fantasme” albe sugerează culoarea predominantă a tabloului: alb. Tabloul se realizează şi cu ajutorul repetiţiilor. ,,Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară, fără urme fără drum” care sugerează abundenţa zăpezii şi absenţa omului. Atot puternicia iernii este sugerată de enumeraţia ,,tot e alb, pe câmp, pe dealuri, împrejur în depărtare.” Ca în orice pastel, şi în poezia ,,Iarna” un rol deosebit îl au imaginile vizuale, auditive, motorii. Primul tablou se realizează cu ajutorul imaginilor vizuale, care fixează dimensiunile spaţiale ale tabloului. ,,Din văzduh, fulgii zbor, tot e alb, ...ziua ninge,....”. Tabloul al doilea se realizează cu ajutorul imaginilor vizuale, audutive şi motorii. Ca în orice pastel, şi în poezia ,,Iarna” modul principal de expunere este descrierea cu ajutorul căreia poetul prezintă tabloul din natură şi stările sufleteşti. Având toate aceste trăsături, poezia ,,Iarna” de Vasile Alecsandri rămâne una dintre cele mai cunoscute pasteluri ale ,,Banului de la Mirceşti”. 쥁