Referat Joc Secund

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Joc Secund si de asemenea puteti face Download Referat joc secund

Citeste fragmente din Referat Joc Secund

Ion Barbu Data naşterii HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/18_martie" o "18 martie" 18 martie HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1895" o "1895" 1895 Locul naşterii HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpulung-Muscel" o "Câmpulung-Muscel" Câmpulung-Muscel Data decesului HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/11_august" o "11 august" 11 august HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1961" o "1961" 1961 Locul decesului Bucureşti Ocupaţie poet, matematician Căsătorie cu HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Helga_Barbu&action=edit" o "Helga Barbu" Helga Barbu Părinţi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Barbillian&action= edit" o "Constantin Barbillian" Constantin Barbillian , Smaranda, născută Şoiculescu HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Fti" o "Bucureşti" Bucureşti ). Este pseudonimul sub care a devenit cunoscut ca unul din cei mai importanţi poeţi români din secolul trecut, „dacă nu cumva cel mai mare”, scrie HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Cioranescu" o "Alexandru Cioranescu" Alexandru Cioranescu în volumul său publicat în 1981 la Twayne Publishers şi tradus în limba română în 1996). Dan Barbilian era fiul judecătorului HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Barbillian&action= edit" o "Constantin Barbillian" Constantin Barbillian (care şi-a latinizat numele iniţial Barbu) şi Smaranda, născută Şoiculescu. Matematicianul Talentul său matematic se manifestă încă din timpul liceului, elevul Barbilian publică remarcabile contribuţii în revista Gazeta matematică. Tot în acest timp, Barbilian îşi dezvoltă şi pasiunea pentru poezie. Între anii HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1914" o "1914" 1914 - HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1921" o "1921" 1921 studiază matematica la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, studiile fiindu-i întrerupte de perioada în care îşi satisface serviciul militar în timpul HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" o "Primul Război Mondial" Primului Război Mondial . Cariera matematică continuă cu susţinerea tezei de doctorat în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1929" o "1929" 1929 . Mai târziu participă la diferite conferinţe internaţionale de matematică. În HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1942" o "1942" 1942 este numit profesor titular de HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Algebr%C4%83" o "Algebră" algebră la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. Publică diferite articole în reviste matematice. De deosebită importanţă sunt două dintre contribuţiile lui: o scurtă lucrare de două pagini apărută în Casopis Matematiky a Fysiky (1934-1935), unde defineşte o procedură de metrizare care va fi numită de Leopold Blumenthal „spaţii Barbilian”, şi două lucrări în Jber. Deutsch. Math. Verein., apărute în 1940 şi respectiv în 1941, intitulate Zur Axiomatik der Projectiven ebenen Ringgeometrien, şi care au inspirat o direcţie de cercetare în geometria inelelor, direcţie asociată azi în literatura de specialitate cu HYPERLINK "http://www.ams.org/msc/51-xx.html" o "http://www.ams.org/msc/51-xx.html" numele său, al lui Hjelmslev şi al lui Klingenberg. Teoria spaţiilor Barbilian a fost amplu dezvoltată în patru lucrări: Asupra unui principiu de metrizare, Stud.Cercet. Mat. 10 (1959), 68-116, Fundamentele metricilor abstracte ale lui HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henri_Poincare&action=edit" o "Henri Poincare" Poincaré şi Carathéodory ca aplicaţie a unui principiu general de metrizare (lucrare prezentată la Institutul de matematică în data de 4 iunie 1959), apărut în Studii şi cercetări matematice, vol. 10 (1959), 273-306; J-metricile naturale finsleriene, apărută în aceeaşi revistă în vol. 11 (1960), 7-44; J-metricile naturale finsleriene şi funcţia de reprezentare a lui HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Bernhard_Riemann" o "Bernhard Riemann" Riemann ,lucrare scrisă împreună cu HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Radu&action=edit" o "Nicolae Radu" Nicolae Radu şi apărută postum, publicată tot în Studii şi cercetări matematice, vol. 12 (1962), 21-36. 0 2 : < B ^ ` b j l t v | œ ´ Æ ð > @ kd e care (menţionaţi în ordinea cronologică a contribuţiilor) Leopold M. Blumenthal, P. J. Kelly, Wladimir G. Boskoff, Alan E. Beardon, F. W. Gehring, K. Hag, Peter A. Hasto, Zair Ibragimov, H. Linden, P. Sousa, S. Ponnusamy, S. A. Sahoo, M. G. Ciucă, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Suceav%C4%83" o "Bogdan Suceavă" Bogdan Suceavă . Poetul În anul 1919, Dan Barbillian începe colaborarea la revista literară Sburătorul, adoptând la sugestia lui HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Lovinescu" o "Eugen Lovinescu" Eugen Lovinescu , criticul cenaclului ca pseudonim numele bunicului său, Ion Barbu. În timpul liceului îl cunoaşte pe viitorul critic literar HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vianu" o "Tudor Vianu" Tudor Vianu , de care va fi legat prin una din cele mai lungi şi mai frumoase prietenii literare. Debutul său artistic a fost declanşat de un pariu cu Tudor Vianu. Plecaţi într-o excursie la Giurgiu în timpul liceului, Dan Barbilian îi promite lui Tudor Vianu că va scrie un caiet de poezii, argumentând că spiritul artistic se află în fiecare. Din acest "pariu", Dan Barbilian îşi descoperă talentul şi iubirea faţă de poezie. Dan Barbilian spunea că poezia şi geometria sunt complementare în viaţa sa : acolo unde geometria devine rigidă, poezia îi oferă orizont spre cunoaştere şi imaginaţie. Criticul şi prietenul său HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vianu" o "Tudor Vianu" Tudor Vianu îi consacră o monografie, considerată a fi cea mai completă până în ziua de azi. Una din cele mai cunoscute poezii a autorului, HYPERLINK "http://ro.wikisource.org/wiki/Dup%C4%83_melci" o "s:După_melci" După melci , apare în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1921" o "1921" 1921 în revista HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Via%C5%A3a_Rom%C3%A2neasc%C4%83" o "Viaţa Românească" Viaţa Românească . Tot în acest an pleacă la HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/G%C3%B6ttingen" o "Göttingen" Göttingen ( HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania" o "Germania" Germania ) pentru a-şi continua studiile. După trei ani, în care a făcut multe călătorii prin Germania, ducând o viaţă boemă, se întoarce în ţară. Opera joc secund Printre poeziile care ilustreaza „fetele" eului pot fi amintite: Din ceas dedus... si Dioptrie. in aceste texte, eului poetic ii revine responsabilitatea de a inlatura valul care acopera adevaratul chip al lumii, pe care-1 eternizeaza, transsubstantiat, in vers. Dezvaluirea ar putea echivala cu o intoarcere la starea primordiala a poeziei si la cea pura, sacra, a lumii. Textul care deschide volumul, preluandu-i si titlul, Joc secund, reprezinta un prim pas in procesul de initiere in tainele creatiei poetice. Titlul, sugestiv, pune in evidenta ideea centrala si crezul poetic: poezia reprezinta o dematerializare a lumii prin oglindire, o reprezentare purificata a lumii, creatia devenind „un joc secund, mai pur". Lumea vazuta ca o copie a „lumii perfecte" este salvata prin spatiul poeziei, spatiul jocului secund, atemporal „din ceas dedus", aspatial, teritoriu imaginat al experientelor spirituale pure. Poezia porneste de la viata, dar nu se confunda cu aceasta; ea se inalta pe „inecarea" universului real printr-un joc al oglindirii, devenind un sublimat, o copie geometrizata a lumii. Primul vers contine un element-cheie al textului, propagat dupa principiul undei in intregul corp poetic. Poezia, „adancul acestei calme creste", pune realitatea intre paranteze, iesind din temporalitate, „din ceas dedus", spre a instaura prin reflectarea in oglinda o lume superioara, spirituala, mantuita. Metaforele care definesc poezia evidentiaza profunzimea actului creator („adancul") si ordinea spirituala, intelectuala, pe care aceasta o impune („calmele creste" amintesc de esenta piscurilor intelectului). Scenariul din primul vers este reluat in versurile urmatoare. Reflectarea in oglinda magica a apei („grupurile apei"; „numai marea") permite transcenderea fondului biologic al lumii („cirezilor agreste"; „meduzele") si circumscrierea esentelor (,joc secund, mai pur"; „clopotele verzi"). Lumea e joc; oglindindu-se in spirit, se transforma intr-un alt fel de joc, mai aproape de idee. Se remarca rolul cromaticii barbiene, culoarea aducand sugestia unei lumi superioare (azurul pastreaza aceeasi imagine eminesciana a infinitului sacru, verdele este culoarea nemuririi, dar si a intelectului). Eul poetic apare in ipostaza unui homo ludens, parte a jocului creator, el fiind cel care delimiteaza rasaritul unei noi metode de creatie ce se deschide spre o lume a spiritului („nadir latent"). Punct simetric al zenitului, nadirul ascuns vederii, dar accesibil prin gandire si calcul matematic, este locul in care se situeaza constiinta poetica pentru a ridica imaginea sintetizata a lumii si a capta muzica ei secreta, risipita, fragmentara. Creatorul isi asuma rolul de insumator al „harfelor resfirate", avand puterea de integrare a experientelor poetice si de sublimare a lor in imnurile „harfelor rasfirate". Poezia generata este cantec misterios si plan secund al absolutului. Aluziile la Orfeu sunt inregistrate de imaginea creatiei poetice - cantecul pe care-1 istoveste, redu-candu-1 la esente. Actul creator consuma fiinta in dificila incercare de recuperare a fabuloasei muzici a sferelor ce ar putea organiza si da sens intregului univers. Lumea umana nu este decat o masca, un desen complicat. Poezia ce-si alatura puterea spiritului accede intr-un univers de linii si forme pure, care geometrizeaza - ordoneaza si esentializeaza - lumea. 쥁`