Referat Mihai Sadoveanu - Fratii Jderi -prezentare Generala4

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Mihai Sadoveanu - Fratii Jderi -prezentare Generala4 si de asemenea puteti face Download Referat Mihai Sadoveanu - Fratii Jderi -prezentare generala4

Citeste fragmente din Referat Mihai Sadoveanu - Fratii Jderi -prezentare Generala4

Mihail Sadoveanu: Fratii Jderi - prezentare generala Capodopera romanului istoric sadovenian; o trilogie închinatã unei epoci eroice ºi unei personalitãþi de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare. Geneza: La baza romanului stã o vastã documentaþie. Romancierul a consultat cronicile moldovene - Neculce, Ureche. Din cronica lui Neculce a reþinut mai ales legendele, în care era evocatã figura domnitorului, legende grupate în O samã de cuvinte; de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Romancierul a mai avut în vedere ºi lucrãrile înaintaºilor sãi, care evocau figura lui ªtefan cel Mare: Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu. În þesãtura romanului Sadoveanu a introdus ºi motive din balade populare româneºti: Corbea, Gruia lui Novac, Chira chiralina. De asemenea a mai folosit elemente reale, controlabile documentar. Aceste fapte, evenimente reale le-a tratat însã cu libertatea ficþiunii artistice: a imaginat scene, dialoguri, a creat personaje, a reconstituit tabloul de epocã, toate dând senzaþia de viaþã realã, autenticã. Faptele, personajele sunt credibile pentru cã Sadoveanu a dovedit o intuiþie ºi o capacitate rarã de a insufla viaþã trecutului istoric. Nu întâmplãtor Sadoveanu se opreºte asupra Moldovei secolului al XV.-lea ºi asupra domniei lui ªtefan cel Mare. El vede în acest timp o epocã de echilibru, de stabilitate ºi de armonie, iar în figura lui ªtefan cel Mare, un conducãtor ideal. Criticul literar Nicolae Manolescu considerã, cã din acest punct de vedere, romanele istorice sunt niºte proiecþii utopice: dezamãgit de societatea în care trãia, romancierul îºi cautã refugiul în trecut, într-o perioadã arhaicã, caracterizatã prin stabilitate ºi armonie socialã. Astfel în Fraþii Jderi ne oferã modelul unei democraþii þãrãneºti, condusã de ªtefan cel Mare, care reuneºte calitãþile înþeleptului cu cele ale viteazului. Structura: Este o trilogie, alcãtuitã din: Ucenicia lui Ionuþ (1935), Izvorul Alb (1936), Oamenii Mãriei sale (1942). În atenþia romancierului stã figura domnitorului ªtefan cel Mare, dar ºi familia Jderilor, slujbaºi credincioºi ai domnitorului. Jderii reprezintã rãzeºimea ridicatã la rangul boieresc de ªtefan cel Mare, care stabileºte o nouã ierarhie bazatã pe merit personal. Fraþii Jderi este o construcþie amplã, epopeicã, figura domnitorului ºi spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind urmãrite pe fundalul unei soceietãþi medievale româneºti. Sadoveanu realizeazã o construcþie epicã monumentalã, o adevãratã cronicã a vieþii sociale, economice, politice ºi culturale a acestei epoci. Fraþii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. Astfel întâlnim: romanul formãrii unui caracter, roman istoric, roman de aventuri, roman al eroismului. Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroicã, care urmãreºte destinul individului (Jderii) în strânsã legãturã cu destinul colectiv. Romanul are o structurã complexã pe douã nivele: nivelul social: în cadrul cãruia distingem: planul istoric (acþiunile politice ºi militare ale lui ªtefan cel Mare) planul civil (viaþa moldovenilor) nivelul existenþial: în care distingem: planul real (concret al vieþii) planul miraculos (legendar) Ucenicia lui Ionuþ Este considerat un roman al iubirii adolescentine. În acelaºi timp poate fi considerat ºi un roman al cunoaºterii primitive: oamenii cred în superstiþii, semne, în practici primitive. Astfel jupâneasa Ilisafta crede cã soarta omului depinde de un urs mitic; oamenii cred în cai nãzdrãvani, ca de exemplu Catalan, calul lui ªtefan cel Mare. Volumul începe cu prezentarea sosirii lui ªtefan cel Mare la hramul mãnãstirii Neamþu. Apariþia domnitorului provoacã emoþie ºi tulburare în rândul poporului. Oamenii discutã despre ªtefan cel Mare, ca despre o fiinþã miraculoasã. Cu acest prilej ªtefan cel Mare îl alege pe Ionuþ Jder, ca prieten ºi slujitor al fiului sãu, Alexãndrel. Dragostea spontanã pentru domniþa Nasta îl face pe Ionuþ sã trãdeze frãþia de cruce cu Alexãndrel. Aceastã primã crizã eroticã îl face pe Ionuþ sã-ºi piardã capul ºi sã expunã viaþa lui Alexãndrel. Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonuþ pleacã-n cãutarea ei, rãpitã la porunca lui Soliman bei. Aceastã evadare necugetatã este pedepsitã de domnitor ºi din acest moment Ionuþ se strãduieºte sã devine un oºtean adevãrat a lui ªtefan cel Mare. Cãlãtoria lui Ionuþ ºi toate aventurile prin care trece, au un caracter iniþiatic; ca ºi personajele din basme, drumul ºi aventurile reprezintã probe, încercãri, prin care Ionuþ Jder dobândeºte experienþa ºi înþelepciunea vieþii. Izvorul Alb Este romanul iubirii de familie. Viaþa de familie este prezentã prin existenþa zilnicã a familiei Jderilor. Se pare cã în fruntea familiei stã femeia, care se îngrijeºte de toate problemele gospodãriei. Jupâneasa Ilisafta este pãstrãtoarea tradiþiilor, dovedând o gândire arhaicã plinã de înþelepciune. Titlul este simbolic. Astfel cãlãtoria lui ªtefan cel Mare, vânãtoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei iniþieri a luãrii unui contact cu înþelepciunea strãveche, miticã, magicã. Faþã de volumul I., ritmul epic este mai accelerat. Pe primul plan sunt acþiunile lui Simion Jder, comisul din Timiºeni, priceput în creºterea ºi îngrijirea cailor domneºti. Un grup de boieri cãlãtori pun la cale rãpirea lui Catalan - calul lui ªtefan cel Mare - bãnuit cã are puteri magice. ªi în acest volum existã o aventurã romanticã. Astfel Simion Jder se îndrãgosteºte de Maruºca, rãpitã de Niculãieº Albu, ºi dusã în Polonia. Fraþii Jderi pornesc într-o expediþie de pedepsire a vinovaþilor. Aceastã expediþie este un episod erioc ºi cavaleresc. Tot în acest volum se face o descriere amplã a cãsãtoriei lui ªtefan cel Mare cu Maria de Mangop, dezvãluindu-se scopurile politice ale acestei cãsãtorii. Acest volum este considerat ºi un roman al cunoaºterii magice. Oamenii Mãriei sale Este romanul iubirii de þarã. Titlul se referã la oºtenii lui ªtefan cel Mare, care îºi pãrãsesc familia micã, pentru a-ºi apãra þara, familia cea mare. Faþã de volumul II. care este romanul cunoaºterii magice, acest volum este romanul cunoaºterii raþionale. Accentul se pune pe pregãtirea ºi desfãºurarea bãtãliei de la Vaslui. Sunt prezentate amãnunþit manevrele prin care se urmãreºte eliminarea acþiunilor tãtarilor pentru ca întreaga forþã sã se concentreze împotriva turcilor. La rãzboi participã tot poporul. Cel mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheamã. Sfârºitul romanului este cel mai încãrcat de istorie. Discursul domnitorului, care elogiazã eroismul celor dispãruþi este plin de patetism. Ü¥hà