Referat George Cosbuc - Pasa-Hassan -comentariu1

Mai jos puteti citi fragmente din Referat George Cosbuc - Pasa-Hassan -comentariu1 si de asemenea puteti face Download Referat George Cosbuc - Pasa-Hassan -comentariu1

Citeste fragmente din Referat George Cosbuc - Pasa-Hassan -comentariu1

Paşa Hassan -demonstraţie- Paşa Hassan se înscrie în categoria creaţiilor literare ale lui George Coşbuc care evocă personalităţi şi evenimente deosebite ale istoriei naţionale. A fost publicată pentru prima dată în revista „Vatra” în 1894, ulterior a fost inclusă în volumul Cântece de vitejie, în 1904. Poezia reprezintă un moment important din lupta poporului nostru pentru independenţă şi anume Bătălia de la Călugăreni din 23 august 1595. Aici Mihai Viteazul a obţinut o victorie strălucită asupra cotropitorilor otomani, victorie ce a uimit întreaga Europă şi care a condus mai târziu la unirea pentru o scurtă durată a celor trei Tări Româneşti (Ţara Românească, Transilvania, Moldova) în 1595. Balada este o creaţie epică de mică întindere în versuri, cu autor cunoscut (balada cultă) sau cu autor anonim, colectiv(balada populară) care relatează întâmplări neobişnuite din trecut, de inspiraţie istorică, fantastică, legendară sau familială, săvârşite de personaje ale căror însuşiri sunt prezentate prin antiteză, impresionând puternic. Ca în orice baladă, întâlnim şi în Paşa Hassan toate caracteristicile definitorii menţionate mai sus. Aşadar demonstraţia apartenenţei operei literare v-a implica trei aspecte principale: stabilirea condiţiei de operă literară, argumentarea caracterului epic şi, în final evidenţierea trăsăturilor specifice unei balade. Această opera literară este o creaţie în versuri în care autorul crează un univers imaginar propriu, folosind resursele expresive ale limbii, care trezeşte emoţii şi sentimente. ˆ in trecut şi trezind emoţii şi sentimente puternice datorită limbajului artistic sugestiv. Paşa Hassan este o operă literară de evocare istorică. Paşa Hassan este o operă epică deoarece naratorul pune pe seama personajelor fapte şi întâmplări. Faptele se încheagă într-un subiect literar cu subiectele caracteristice. Structura baladei conţine trei secvenţe: confruntarea celor două armate (în primele cinci strofe), urmărirea paşei de către voievodul român (în strofele şase-unsprezece) şi comentariul ironic al poetului legat de deznodământ (ultima strofă). Aceste secvenţe alcătuiesc subiectul baladei, chiar dacă acţiunea este scurtă. Astfel se pot regăsi toate momentele subiectului, cu o gradare a tensiunii epice culminând în deznodământul urmăririi paşei de către voievodul român. Naraţiunea este modul de expunere predominant. Aglomerarea verbală şi existenţa propoziţiilor scurte sunt principalele modalităţi de evidenţiere a rapidităţii faptelor, deşi acţiunea se petrece cu secole în urmă, poetul nu foloseşte timpul trecut al verbelor ci prezentul istoric. Dialogul apare liber doar la chemarea lui Vodă. Descrierea e folosită atunci când realizează portretului lui Mihai. Prezentarea acţiunii se face la persoana a treia ceea ce marchează prezenţa naratorului. Dacă domnitorul român este văzut admirativ, portretul paşei e făcut cu condiţia de a fi ironizat. La acţiune participă un număr redus de persoane cu trăsături opuse ca în orice baladă: voievodul român, viteaz, cu spirit de sacrificiu şi dragoste de ţară, şi paşa Hassan, caracterizat prin frică şi laşitate. În afara acestor personaje individuale la acţiune participă şi două personaje colective (armata română şi cea turcească), conturate tot prin antiteză. Oastea română, deşi mică, se distinge prin organizare, spirit ofensiv, curaj şi dragoste de ţară, pe când oastea turcească, deşi numeroasă apare ca o mulţime dezorganizată, în derută, fugind cuprinsă de panică. Întâlnind asemenea trăsături într-o operă epică în versuri cu o acţiune redusă ca întindere şi un număr mic de personaje unde se prezintă o întâmplare neobişnuită, un episod eroic, în care un personaj cu însuşiri excepţionale, Mihai Viteazul săvârşeşte fapte vitejeşti ne determină să aflăm că Paşa Hassan este o baladă eroică de inspiraţie istorică. Caracterul cult are un autor cunoscut (George Coşbuc) şi spre deosebire de balada populară, observăm ponderea mai mare a elementului real datorită izvorului istoric autentic folosit. 쥁@