Referat Imnul2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Imnul2 si de asemenea puteti face Download Referat Imnul2

Citeste fragmente din Referat Imnul2

Imnul 1.Evenimentele politice importante, figurile eroice ale neamului, ideile măreţe au stimulat interesul poeţilor români care le-au dedicat versuri de slavă şi admiraţie. -Vasile Alecsandri, Andrei Mureşan, Vasile Voiculescu, Ioan Alexandru 2.DEFINIŢIA: Imnul este o poezie lirică închinată unei personalităţi, unei idei măreţe, unui sentiment nobil. 3.Poezia “Deşteptă-te române” de Andrei Mureşanu a fost scrisă în 1848 cu titlul iniţial “Un răsunet” şi a apărut în “Foaie pentru minte, inimă şi literatură” alături de prima parte a Proclamaţiei de la Islaz. Poezia a fost adoptată ca imn al revoluţionarilor români la 1848 şi a fost cântată pe o melodie de Anton Pann. În 1918, la marea unire, imnul a răsunat pe Câmpia Libertăţii de la Alba Iulia. După revoluţia din 1989 cântecul a fost adoptat ca imn naţional. 4.TITLUL POEZIEI Ca orice imn poezia are un titlu sugestiv, pe un ton mobilizator, conţinând o invocaţie retorică : “Române” Imnul conţine o invocaţie iniţială şi are, de cele mai multe ori, semnificaţia unei meditaţii solemne Numele acestei specii literare este de origine greacă ( hymnos ) şi înseamnă cântec de biruinţă. 5.INVOCAŢIA, procedeu specific stilului retoric, este reluată în primul vers al poeziei în care se adresează un îndemn categoric contemporanilor şi urmaşilor de a se trezi la realitate, de a-şi redeştepta conştiinţa naţională. 6.POETUL MILITANT / ANGAJAT foloseşte un stil concis, clar, impunând alternative categorice ( “Acum ori niciodată” ). 7.Ca în orice imn apare motivaţia îndemnului (“Croieşte-ţi altă soartă / La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani”). 8.Poetul îşi stimuleză contemporanii şi urmaşii făcând aluzie la istoria glorioasă a neamului, enumerând personalităţi celebre ( Traian, Mihai, Ştefan, Corvin ) € ” ¸ ò fi eficient / Cu scopul de a convinge poetul aduce exemple pozitive din prezentul românesc, conturând o schiţă de portret moral al poporului : viteaz, energic, dornic de libertate, unit. 9.TONUL IMPERATIV creşte progresiv culminând cu imprecaţii (înjurături, lucruri rele) / blesteme adresate celor care refuză chemarea ţării ( “De fulgere să piară...”) 10.Pentru a fi mai convingător poetul realizează o incursiune prin istorie evocând evenimente importante (“Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi”; “iataganul barbarei Semilune”;...). 11.EVOCAREA este tot un procedeu specific imnului menit să reliefeze sentimentele celui care evocă. 12.Poetul urmăreşte să inoculeze sentimentul patriotic, sincer în conştiinţa contemporanilor şi urmaşilor. 13.FIIND UN IMN se realizează un elogiu (laudă) la adresa celor care au onorat trecutul (“Triumfător în lupte un nume de Traian”, “măreţe umbre”). 14.REALIZAREA ARTISTICĂ este specifică imnurilor cu verbe la imperativ (“deşteaptă-te”, “uniţi-vă”), cu metafore puţine dar sugestive (“somnul cel de moarte”, “o mamă văduvită”, “prin sabie şi foc”) şi cu cuvinte obijnuite pe înţelesul tuturor. 15.În general în imnuri există lozinci sau devize (“<> strigă toţi”, “Uniţi-vă-n cuget, uniţi-vă-n simţiri”). 16.DE MENŢIONAT SUNT: - cuvintele cheie reluate prin repetiţie sau sinonime : “deşteaptă-te”, “croieşte-ţi”, “să dăm dovezi”. 17.ÎNCHEIERE Folosind un ton imperativ debutând cu o invocaţie retorică şi având în tot cuprinsul elemente specifice stilului retoric poezia “Deşteptă-te române” este considerată un imn. 쥁`