Referat Ion Slavici - Popa Tanda -rezumat1
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Ion Slavici - Popa Tanda -rezumat1 si de asemenea puteti face
Download Referat Ion Slavici - Popa Tanda -rezumat1Citeste fragmente din Referat Ion Slavici - Popa Tanda -rezumat1
POPA TANDA
-REZUMAT-
Parintele Trandafir, fiul dascalului Pintilie din
Butucani, devine preot al aceluiasi sat de oameni gospodari si
instariti, dar carora nu le place sa li se spuna prea deschis in fata ce
defecte au.
Tanarul preot, desi om cumpanit, harnic si gospodar, este
mult prea sincer si diret si din aceasta cauza satenii nu-l agreeaza.
Dorind sa scpae de asemenea preot, ei intervin la protopop
si obtin trasnsferarea parintelui Trandafir in satul Saraceni, situat pe
valea Seaca. Locuitorii acestui sat erau neinchipuit de lenesi si
lipsiti de orice spirit gospodaresc, incat aspectul satului era
deplorabil. Hotarat sa schimbe lucrurile, parintele le vorbeste
oamenilor in biserica despre nesecitatea si binefacerile muncii, dar, in
scurt timp, oamenii nu mai frecventeaza biserica. Umbla din casa in casa
pentru a-i convinge, apoi ii ironizeaza, ba chiar ii batjocoreste, fara
a reusi, sa-I neclinteasca din nepasarea lor. Dupa doi ani de incercari
zadarnice , parintele constata ca iii s-au terminat toate resursele de
trai, iar casa lui nu arata mai bine ca ale satenilor.
Disperat, el se roaga lui Dumnezeu sa-l lumineze pentru a
gasi o modalitate de a scapa el insusi de saracie. Impins de nevoia de
a-si hrani familia, preotul se apuca de lucru: repara casa, ingradeste
curtea, cultiva gradina, ba chiar impleteste lese pe care le vinde la
targ pe bani buni. Rezultatele nu intarzie sa se vada caci situatia
familiei sale tot mai prospera.
Satenii vad, se minuneaza si incet, incet, ii urmeaza
exemplul
In cativa ani, satul devine de necunoscut, iar gospodarile
oamenilor sunt bine intretinute si intarite.
Dupa trecerea anilor, parintele Trandafir are nu numai
satisfactia de a trai in sanul unei familii unite si prospera, de a fi
obtinutprin conduita sa respectul si consideratia oamenilor, ci si
sentimentul datoriei implinite.
ì¥Â@