Referat MIHAIL MANOILESCU-Cartea Capitanului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat MIHAIL MANOILESCU-Cartea Capitanului si de asemenea puteti face Download Referat MIHAIL MANOILESCU-Cartea Capitanului

Citeste fragmente din Referat MIHAIL MANOILESCU-Cartea Capitanului

MIHAIL MANOILESCU CARTEA C~PITANULUI. Nu putem numi altfel cartea d-lui Corneliu Zelea Codreanu, intitulat@ >PENTRU LEGIONARI<, fiindc@ revela]ia pe care ea o ^nseamn@ }i d@ autorului dreptul la acest frumos titlu rom$nesc de C@pitan. Nu suntem din cei care exagereaz@ }i nici din cei care se ^n}eal@. Intui]ia noastr@, care ne-a f@cut s@ vedem cu anticipa]ie at$tea lucruri, ne spune c@ apari]ia c@r]ii d-lui Codreanu va avea urm@ri de necalculat pentru evolu]ia sufleteasc@ }i pentru transformarea politic@ a Rom$niei. Aceast@ carte ^nseamn@ un fapt de istorie. Ea cade masiv ca un bolid venit din ceruri peste lumea cea veche, pe care o zdruncin@ pentru totdeauna. Ea se a}eaz@ ca o imens@ piatr@ de hotar la ^nceputul lumii celei ce va s@ vie. Ceea ce te cople}e}te }i te ^nfioar@ de-a lungul acestui volum care este , ^nainte de orice, povestea unei vie]i }i a unei mi}c@ri, este uimitoarea serie de revela]ii pe care le cuprinde. C$nd cite}ti, }ir dup@ }ir, faptele epopeei lineare }i eroice, c$nd afli ^ngrozitoarele suferin]e pe care le ^nchide ^ntr-$nsa, }i oribilele tic@lo}ii care s-au s@v$r}it ^mpotriva purt@torilor ei, te ^ntrebi halucinat : unde, ^n ce ]ar@ }i ^n ce vremuri, s-au petrecut toate acestea ? C@ci, chiar }i pentru oamenii care au cunoscut fr@m$nt@rile ]@rii de la r@zboi ^ncoace, volumul acesta aduce dest@inuiri care trec dincolo de marginile ^nchipuirii. [ara afl@ abia acum o poveste unic@ prin frumuse]ea }i prin tragismul ei. O afl@ ^nt$i cu m$ndrie. C@ci paginile acestei c@r]i te ^nva]@ c@ ^n ]ara aceasta exist@ }i eroism, c@ exist@ }i jertf@ }i suprem@ cheltuire de sine, c@ nu suntem at$t de dec@zu]i, c$t s-ar crede dup@ la}itatea ^nt$lnit@ ^n fiecare zi. Pentru noi, personal, care am tr@it o cumplit@ izolare ^n clipa c$nd, cu o f@r$m@ de curaj, am ^ncercat ^n 1927 s@ ridic@m un steag de revolt@ -revolt@ care a culminat ^n actul jucat ^n fa]a Consiliului de R@zboi din Bucure}ti- pentru noi, care disperasem de a mai ^nt$lni ^n ]ara asta oameni ^n stare s@ ri}te ceva pentru o idee politic@, jertfele mi}c@rii verzi ^nseamn@ r@zbunarea unei epoci ^ntregi de sc@dere sufleteasc@. Epopeea legionarilor reabiliteaz@ pe rom$nii de ast@zi cum i-a reabilitat pe spaniolii de azi Alcazarul. Dar c$te alte prilejuri de m$ndrie rom$neasc@ nu dau faptele din aceast@ carte, cum este acea eroic@ ap@rare a Ia}ului ^mpotriva comunismului la 1920, de c@tre lucr@torul Constantin Pancu care, la 1919, cu mult ^nainte de Hitler, ini]ia mi}carea socialismului na]ional-cre}tin. %n acela}i timp ]ara afl@ acum pentru prima oar@ despre ^nfior@toarele acte de persecu]ie }i represiune ^mpotriva Mi}c@rii Legionare. Citind chipul ^n care s-au purtat, pe r$nd, toate guvernele }i toate autorit@]ile, te ^ntrebi cum de au putut oameni din poporul nostru s@ ajung@ la asemenea tic@lo}ii ? A fost oare ^ntreaga societete rom$neasc@, care a tolerat aceste lucruri, tot at$t de tic@loas@ ca }i ei ? Nu ! {i asupra acestui punct s@ ne oprim pu]in. [ara aceasta n-a }tiut nimic, sau aproape nimic, din ce se ^nt$mpl@. Dac@ ar fi }tiut, dac@ ar fi b@nuit m@car care este adev@rul, nu se putea ca ea s@ nu se fi ridicat, prin fiii ei cei mai buni }i s@ strige schingiuitorilor tinerimii : ajunge ! O spun aici, nu ca o desc@rcare de con}tiin]@, ci ca un profund adev@r. Nu am }tiut niciodat@, de}i eram parlamentar sau uneori ministru, de toate ororile care se dezv@luiesc ast@zi ^n cartea d-lui Codreanu. Nu s-a g@sit niciodat@ cineva din r$ndurile acestor rom$ni martiriza]i pentru credin]a lor, care s@-mi dezv@luie m@car un col] din groz@viile care se petreceau. Nu vreau s@ fac din aceasta o ^nvinuire conduc@torilor Mi}c@rii. Dar este totu}i straniu }i de ne^n]eles c@ nedrept@]ile care li se f@ceau n-au ajuns niciodat@ la urechile oamenilor din ]ara aceasta, care ar fi avut at$ta probitate sufleteasc@ }i at$t curaj ca s@ se ridice ^mpotriva lor. Eu am avut, }i nu din ini]iativa d-lui Corneliu Codreanu, ci din a mea, o ^nt$lnire cu d-sa, ^n octombrie 1931, pe c$nd eram Guvernator al B@ncii Na]ionale }i pe c$nd d-sa era deputat, ales tocmai ^n locul pe care ^l l@sasem eu liber, ^n judetul Neamt. Am discutat atunci cu d-sa o mare chestiune na]ional@, despre care nu voi vorbi ast@zi. Dar nici ^n acea ^nt$lnire, ^n care d-l Corneliu Codreanu a putut vedea care sunt sentimentele mele }i dorin]a mea de a servi cauza na]ionalist@, d-sa nu mi-a dezv@luit nimic din tragedia mi}c@rii sale, pe care abia acum, cu groaz@, o descop@r. %nteleg orgoliul unor oameni care p@timiser@ prea multe dezam@giri, ca s@ mai poat@ crede ^n cineva. Dar m@ doare sufletul pentru ]ara aceasta c@ -nu numai din cauza p@catelor ei, dar }i dintr-o total@ lips@ de informa]ie- , ea a putut s@ apar@ at$t de indiferent@ }i de nesim]itoare la o suferin]@ ^ndurat@ pentru d$nsa. {i m@ mai doare ceva : este convingerea c@ dac@ aceste fapte s-ar fi }tiut la vreme, multe, foarte multe lucruri s-ar fi desf@}urat altfel ^n ]ara rom$neasc@. Cartea d-lui Codreanu restabile}te adev@rul }i ^n ceea ce prive}te legenda violen]ei, care ar constitui metoda preferat@ a mi}c@rii verzi }i care, nu arareori, a putut s@ impresioneze r@u pe burghezul rom$n, bl$nd sau fricos. %ns@ toate, dar absolut toate actele >de violen]@< care sunt povestite ^n acest volum, nu apar dec$t la cap@tul unor ^ncerc@ri disperate de a ob]ine satisfac]ia }i dreptatea pe cale legal@ }i pa}nic@. Toate actele de violen]@ sunt simple acte de rezisten]@ la ilegalit@]ile }i s@lb@ticiile autorit@]ilor. Dar acest drept de rezisten]@ este, la urma urmei un drept natural, ca }i dreptul de legitim@ ap@rare ^n fa]a agresorului. %n Portugalia ast@zi, care este un stat dictatorial, constitu]ia d@ dreptul oric@rui cet@]ean s@ reziste m@surilor ilegale. {i nu s-ar putea oare justifica, ^ntr-un stat pretins democratic ca al nostru, ca cet@]eanul s@ reziste ^n fa]a unei ilegalit@]i }i a unui abuz sfruntat de putere din partea autorit@]ilor ? Impresia, care se desprinde din at$tea fapte ^ngrozitoare de s@lb@ticie s@v$r}ite de autorit@]i, este exact contrarie aceleia care ar vrea s@ fac@ din mi}carea na]ionalist@ verde o mi}care de violen]@. Nu s-a v@zut niciodat@ la o armat@ de tineri m$ndri }i curajo}i, at$ta resemnare c$t a ar@tat oastea condus@ de Corneliu Codreanu. Dar cartea comandantului legionarilor nu este numai istoricul mi}c@rii sale. Ea ^nseamn@, f@r@ preten]ii doctrinare, o luare de pozi]ie care dovede}te o splendid@ luciditate pe marile linii ale g$ndirii contemporane. De pild@, scurta pagin@ despre Monarhie are afirm@ri definitive : >Monarhia a fost totdeauna bun@<. Tot a}a demonstra]ia pericolului pe care ^l reprezint@ democra]ia >care sfarm@ unitatea neamului rom$nesc, expun$ndu-l dezbinat ^n fa]a blocului unit al puterii iudaice<, sau capitolul despre elec]iune }i selec]iune }i teoria elitei, cuprind rare frumuse]i de g$ndire. %n special este v@zut@ cu minunat@ intui]ie geneza elitelor, cu cele dou@ posibilit@]i ale ei : sau elita care na}te preg@tit@ de elita precedent@, c@reia ^i seam@n@, sau elita care na}te din r@zboi cu elita precedent@, atins@ de degenerare. Cu o p@trundere care rezum@ o vast@ experien]@ }i tr@ire, d-l Codreanu formuleaz@ critica conduc@torului }i ceea ce am putea numi teoria conduc@torului. El are o ^n]elegere admirabil@ despre ^nf@]i}@rile esen]iale ale noilor mi}c@ri, pe care noi le-am studiat teoretic ^n volumul nostru sub pres@ >LE PARTI UNIQUE, institution politique du siecle<. C$nd d-sa spune c@ >Legiunea Arhanghelul Mihail va fi mai mult o }coal@ }i o oaste dec$t un partid politic< se integreaz@ definitiv cu g$ndul, dup@ cum se integrase }i cu fapta, ^n concep]ia contemporan@ a partidului-elit@ a na]iunii. {i dac@ de-a lungul ^ntregii p@r]i cu caracter doctrinar am g@sit at$tea vederi coincidente cu acelea pe care noi le-am exprimat ^n manuscrisul noului nostru volum, aceasta este o dovad@ mai mult c@ ^n ambian]a veacului st@ruie anumite adev@ruri, pe care oamenii cu mintea dezlegat@ de prejudec@]ile liberaliste }i democratice, le v@d totdeauna sub acela}i unghi. Ceea ce constituie un dar unic al d-lui Corneliu Codreanu este puterea de a da m@rturisire sufletului popular. Pe c$nd oamenii politici de duzin@ se mul]umesc cu manifest@rile electorale care, prin natura lor sunt de suprafa]@, d-sa p@trunde >^n acele ad$ncuri sufletesti nedefinite, acolo unde politicienii }i programul lor de ^mprumut nu putuser@ s@ coboare< }i aceasta ^l ^ndrept@]e}te s@ afirme : >aici, ^n aceste ad$ncuri, am ^nfipt r@d@cinile istoriei legionare ; ele nu vor mai putea fi scoase de nimeni<. Acesta este faptul cel mare }i nou pe care l-a adus cu sine tipul de mare conduc@tor din zilele noastre. El se g@se}te fa]@ cu masele mari populare ^ntr-o aderen]@ nemijlocit@ de nici o form@ electoral@ }i de nici un mecanism organizator. El este poporul }i poporul este el. ………….. ………….. Mi}carea Legionar@ avea p$n@ ast@zi cu ea o for]@ moral@ }i mistic@. Prin cartea ap@rut@ acum, ea c$}tig@ ^n fa]a ]@rii prestigiul unei doctrine, schi]at@ ^n liniile ei mari. Desigur c@ m$ine va veni }i a treia parte, indispensabil@ oric@rei mi}c@ri care vrea s@ triumfe, programul de reform@ a statului }i a societ@]ii rom$nesti ^n institutiile lor. Cu asemenea elemente de izb$nd@ cine poate s@ nu-}i dea seama c@ aceast@ mi}care va izbuti ? {i chiar dac@, ^mpotriva a tot ceea ce vorbe}te istoria secolului nostru, ac]iunea legionar@ ar r@m$ne la noi f@r@ rezultat }i ^nc@ cu at$t mai mare este meritul celor care au creat-o. Ce nobil lucru este s@ lup]i pentru ridicarea unei na]iuni care nu ^ntelege }i nu te urmeaz@ ! Cartea d-lui Corneliu Codreanu ^nseamn@ pentru cauza legionar@ c$t o mare b@t@lie c$}tigat@. Ea este mai mult dec$t un triumf electoral, fiindc@ valoarea ei nu se poate m@sura ^n voturi ; ea este mai mult dec$t o oper@ de g$ndire, fiindc@ ^nseamn@ o p@trundere ^n via]@ dincolo de sfera limitat@ a na]iunii. Ea deschide ^n fa]a ochilor uimi]i ai rom$nilor o fereastr@ spre lumin@ }i spre ^nviorare. Ea f@g@duie}te ceea ce at$]ia au visat zadarnic ^n tinere]ea lor, ceea ce n-au avut la vreme ci ceea ce le-a l@sat pentru totdeauna ^n suflet o dung@ de am@r@ciune. Ea d@ n@zuin]elor celor tineri }i ne^ntina]i un vis vrednic s@ fie visat }i tr@it. Ce ferici]i sunt b@ie]ii care au ast@zi dou@zeci de ani ! >Lumea nou@<, anul V, nr.11-12 din noiembrie-decembrie 1936. 쥁