Referat D-l Goe - Demonstratie
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat D-l Goe - Demonstratie si de asemenea puteti face
Download Referat D-l goe - demonstratieCiteste fragmente din Referat D-l Goe - Demonstratie
D-l Goe
(demonstratie)
de Ion Luca Caragiale
Motto: „Toata arta lui Caragiale tinde catre prezentare directa a
omului. Viziunea omului este in proza lui efectul chipului in care omul
vorbeste si este ascultat. Adevarul vorbirii este izvorul incantarii
mereu reinnoite pe care o sorbim din paginile sale.â€Â
I.L. Caragiale, unul dintre cei mai de seama dramaturgi ai literaturii
romane, se dovedeste afi si un maestru al schitei prin scrierile
publicate in volumul „Momente si schiteâ€Â: „Lantul
slabiciunilorâ€Â, „Vizitaâ€Â, „D-l Goeâ€Â.
Schita este un text narativ de dimensiuni reduse, avand actiunea
limitata la un singur episod din viata unor personaje. Numarul
personajelor dintr-o schita este, de obicei, mic. Cadrul desfasurarii
intamplarilor este restrans, ritmul actiunii este viu, dinamic, iar
amanuntele mentoinate in text sunt putine, dar semnificative.
Schita prezinta un singur episod din viata personajului principal.
In schita, cele trei doamne, mam’mare, mamitica si tanti Mita se
hotarara sa plece in calatorie la Bucuresti ca o promisiune facuta
copilului pentru a nu mai ramane repetent.
Damele impreuna cu Goe asteapta dis-de-dimineata trenul accelerat care
le duce la Bucuresti. Copilul este impacient si are o atitudine
necorespunzatoare fata de mama si bunica sa, pe care le face proaste.
Trenul soseste si cei patru pasageri urca in vagon. Li se ofera loc in
compartiment. Damele intra in compartiment, dar Goe ramanepe culoar. La
un moment dat acesta scoate capul pe fereastra si vantul ii zboara
palaria cu bilet cu tot.
Soseste controlorul care le cere doamnelor sa plateasca un bilet pentru
goe si le si da o amenda. Dupa aceasta mamitica il cearta pe Goe, il
smuceste si acesta se loveste cu nasul de clanta usii compartimentului.
Grijulie fiind bunica ii da lui Goe un beret in locul palariei.
Supararea ia sfarsit si Goe primeste o ciocolata daca o pupa pe
mamitica. Goe iese din compartiment si se blocheaza in toaleta vagonului
de unde este eliberat de controlor. Dupa ce este eliberat de controlor,
mam’maresta pe coridor sa-l pazeasca. Acesta neastamparandu-se trage
semnalul de alarma, bunica devenind complicea acestuia.
Nu s-a putut constata cine a tras semnalul de alarma, desi personalul
face cercetarile necesare. Intr-un sfarsit trenul porneste din nou si
toti pasagerii ajung la Bucuresti.
Goe si cele trei doamne pornesc cu birja la bulevard.
Timpul si spatiul sunt nedeterminate schita fiind povestea copilului
rasfatat dintotdeauna. Cadrul desfasurarii actiunii este restrans:
„peronul din urbea Xâ€Â, coridorul si cupeul trenului. Actiunea se
petrece pe dat de 10 mai.
Numarul personajelor in schita este redus: Goe este personajul
principal. Acesta este prezent inca din titlul schitei: „D-l Goeâ€Â.
Titlul exprima atitudinea ironica a naratorului fata de protagonist.
Portretul fizic este realizat in mod direct de catre narator prin
prezentarea vestimentatiei ce exprima aroganta si nu bunul gust.
Goe este un copil rasfatat, needucat si lenes care nu iubeste
invatatura ramanand repetent. Este obisnuit sa fie recompesat de
familie. Copilul este obisnuit si sa primeasca totul la comanda si
neconditionat de aceea cand nu vine trenel este „foarte impacientâ€Â
asa cum noteaza naratorul.
Copilul este micul tiran al familiei si le supune pe cele trei doamne
la presiuni psihologice, speculand cu abilitate de sentimentele si
slabiciunile familiei, profitand de dragostea exagerata a bunicii si de
inconsecventa mamei.
Goe reprezinta copilul rasfatat dintotdeauna. Mam’mare, mamitica si
tanti Mita, protectoarele lui Goe sunt personaje secundare. De asemenea
in schita mai sunt prezente si personajele episodice:controlorul si
uratul.
In text ironia se realizeaza prin interventia discursului naratorului
„dar nu e vorba de discutii filologoceâ€Â. De asemenea ironia este si
una dintre formele comicului: situatii precum lovirea puisorului cu
nasul de clanta sau blocarea acestuia in toaleta starnesc rasul.
Modul de expunere predominant este dialogul impletit cu naratiunea.
Replicile sunt vioaie determinand actiunea.
Toate acestea demonstreaza ca opera literara „D-l Goe†de I.L.
Caragiale este o schita.
ì¥Â`