Referat Romanul Adolescentului Miop
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Romanul Adolescentului Miop si de asemenea puteti face
Download Referat Romanul adolescentului miopCiteste fragmente din Referat Romanul Adolescentului Miop
Romanul adolescentului miop
-povestire-
Mircea Eliade
“Nu vreau sa fiu comun.Aceasta este spaima sufletului si a trupului
meu†spunea Mircea Eliade in caietele lui.In ele isi nota
experimentele din care mai tarziu transcria viitoarele romane,atragand
atentia asupra scrisului sau “nepriceputâ€Â.
Cand scria nu avea nevoie de inspiratie,isi scria propria viata asa
cum o cunostea.Cand era fericit sau trist,scria in “Jurnalâ€Â,despre
viata adolescentului neinteles de ceilalti,potolindu-i setea de
razbunare.
Cand s-a apucat sa scrie “Romanul adolescentului miopâ€Â,s-a gandit
ca personajul principal sa fie chiar el.Pentru el toate dorintele
neimplinite erau mai pretioase decat anii risipiti in jocuri,in
sarbatori de familie.Se gandea la cititorii care nu vor fi impresionati
de un adolescent miop,daca nu este indragostit si nu va
suferi.Consultandu-si prietenul,pe Dinu,despre Olga,cum urma sa se
numeasca fata din roman,acestuia nu-i place si ii cere sa ii schimbe
numele in Laura.Gasise numele,dar nu stia cum sa fie personajul,fiindca
fetele pe care le cunoscuse erau vecinele lui si felul cum aratau,cum se
comportau,nu erau de roman.Dinu se ofera sa-i descrie din fetele
cunoscute de el,dar asa ceva nu era posibil.S-a gandit la verisoara
lui,care i-a sugerat ca personajul sa fie frumos si bun,iar titlul sa
fie altul.
Vally i-a destainuit din visurile fetelor,nostalgiile
lor.Ascultand-o,verisoara lui nu se deosebea de eroinele romanelor.
Dinu il aduce la realitate,spunandu-i ca trebuie sa scrie romanul,ca
sa nu ramana corigent.Se gandea ca aparandu-i cartea,profesorii il vor
respecta si se vor opune sa fie lasat corigent la matematica si
germana.Era ultimul trimestru,se dadeau teze si el nu era pregatit.
In drum spre scoala privea castanii infrunziti,era frumos afara,iar el
nu avea chef sa mearga la scoala,fiindca nu-si facuse problemele la
matematica.Se gandea cu tristete ca nu este mai indraznet,era slab,timid
si nehotarat.L-a intalnit pe Dinu care era fericit ca fusese ascultat la
matematica si “rupsese†un suficient.Fiind miop,Mircea avea locul in
prima banca.A reusit sa copieze de la un coleg o problema,cand a intrat
profesorul in clasa.Acesta a vazut ca nu-si facuse tema si primul
ascultat a fost el.La tabla nu a stiut nimic,dandu-i insuficient.
In pauza colegii l-au incurajat,parca bucurandu-se ca a luat acea
nota.Numai ca el,de cate ori era umilit,se arata superior si celor din
jur le arata dispret.Era constient ca era o reactie copilareasca si cand
se linistea regreta.
Cum el era miop si citea numai carti cu coperte cenusii,prietenii ii
spuneau “doctoreâ€Â.
Robert era unul din prietenii pe care il observa ca pe un viitor
personaj al romanului.Acesta isi da seama ca este observat,dar nu spune
nimic.E nemultumit de slabiciunile lui,care il impiedica sa ajunga
cineva.Cand “esti cinevaâ€Â,spune el “femeile si banii vin de la
sineâ€Â…Dar in caietele lui nu va scrie portretul lui Robert,desi era
un tanar frumos.Va scrie despre el,dar nu si-a stabilit intriga.El era
eroul principal,dar cum nu iubise niciodata ca in romane,nu putea scrie
despre un sentiment sufletesc necunoscut.El nu credea ca dragostea este
lucrul cel mai interesant in adolescenta.El voia ca personajele lui sa
fie foarte tinere si sa se intalneasca in jurul lui un
eveniment.Prietenii ii spuneau ca romanul lui va fi un roman de moravuri
scolaresti,cu o lume ignorata,neinteleasa in literatura.Dar el stia ca
trebuie sa publice romanul ca sa treaca in clasa aVII-a.Se analizeaza cu
multa atentie.Romanul trebuie sa fie o oglinda a sufletului lui,dar fara
amanunte intime.El cauta succesul,sa-i placa cititorului.Toate aceste
lucruri le putea scrie in caietele Jurnalului,dar nu intr-un roman.In
“Romanul adolescentului miop†va scrie despre sufletul
adolescentilor,portrete,impresii.
Din cauza miopiei,a urateniei lui,Mircea era timid printre fete,ii era
frica sa nu fie respins si cum el voia sa invinga intotdeauna,se arata
dispretuitor,retras,gandindu-se ca mai tarziu prin munca se va putea
impune.
Impreuna cu cei trei prieteni,au intalnit in parc patru fete.Fiecare
si-a luat cate o fata si au disparut.Mircea a ramas cu cea mai mica.Era
modest imbracata,dar frumusica.Isi face curaj sa ii stranga bratul,apoi
sa o sarute,numarand…Indrazneste cu greu,o saruta si o taraste langa
un brad.Fata se impotriveste,iar cand i-a sarutat buzele,s-a suparat,s-a
ridicat cautandu-si sora.El si-a schimbat atitudinea,mustrand-o ca s-a
lasat sarutata.El mintea spunand ca a incercat-o sa vada daca e
cinstita.Vorbea aspru si urat despre sora ei,cu ura,desi abia o
cunoscuse.Fata plangea,iar lui ii placea sa o chinuie.Cand s-au intalnit
cu ceilalti,pareau fericiti spre deosebire de el care era palid,iar fata
plansa.
Mircea era furios pe el fiindca nu stia de ce spusese lucruri care lui
ii erau straine sufletului,de ce o chinuise pe fata.Cand i-a povestit
lui Robert,acesta i-a spus ca a fost interesant.Acesta nu intelegea ce
indurerat se simtea pentru cum se comportase.
Cum Robert urma sa fie un personaj de seama in roman,trebuia sa-l
cunoasca.Era frumos,dar nu era geniu.Nu-i placea de el fiindca isi dorea
glorie fara munca,spre deosebire de el care spunea ca trebuie sa
munceasca si sa sufere mai intai.I-ar placea sa stie ce gandeste Robert
despre el,nu ce spune.El citeste romane,a cunoscut mai multe fete,se
plimba spre deosebire de el care socoteste aceste lucruri “copilarii
inutile in drumul aspru pe care trebuie sa paseascaâ€Â.
Mircea,intr-o discutie cu Robert,ii spune ca personajul pe care-l va
intruchipa,va fi plin de pacate,de neghiobii si-l va chema ca pe
el.Acesta a protestat spunand ca ii va compromite cariera si gloria.S-au
despartit suparat pe Mircea si incearca sa-si schimbe comportarea pentru
a-si determina prietenul sa nu faca din el un erou ridicol de
roman.Colegii observa si nu-l recunosc pe Robert.
Cand s-a hotarat sa scrie romanul,si-a inceput un caiet nou,in care
scria insemnari din clasa,impresii pe care in roman le va exagera ca sa
poata fi citite.
Nu exista ora in care un elev sa nu fie tinta profesorului si rasul
colegilor.Pache,desi in primele clase a fost un elev foarte bun,acum
raspundea la ora numai daca i se sufla.Chiar daca ramane repetent,el nu
va renunta la excursii si tabere.
La ora de muzica,maestrul le-a vandut romanta sa “Crinulâ€Â.Maestrul
le-a cantat-o la orga,iar copiii s-au amuzat.Din indiscipline
creata,unul din colegi a facut o ora de arest.
La ora de chimie,un coleg nu a invatat si s-a folosit de tatal lui
care era mort,pentru a obtine indulgenta profesorului.Acesta nu i-a dat
insuficient,iar colegii l-au dezaprobat.
La teza de matematica,desi foarte usoara,nu a stiut sa rezolve.Acum ii
parea rau de nestiinta lui,fiindca nu invatase.Toti colegii lucrau,doar
el si inca doi erau mai prosti.Ca sa nu stea a inceput sa scrie ce
stia,lucruri care nu aveau legatura cu subiectul.
Se apropia vacanta,copiii erau veseli,dar in sufletul lor era multa
tristete ca vor fi singuri,ca despartirea le alunga bucuriile.
Intr-o seara a venit la Mircea,Dinu si Robert imbracati deosebit,ca
sa-l ia la o plimabre prin Cismigiu.Robert se plangea ca geniile sunt
nfericite si el sigur nu-l poate intelege,ca el e urat,miop,precoce,cu
preocupari erudite.Dinu nu-l place pe Robert fiindca e frumos ca el si
nu ii place concurenta.Fiecare din ei,arata indrazneala in a cuceri
fetele.Mircea asculta duelul dintre ei si ii pare rau ca muzica,noaptea
de vara si adolescenta ii fac visatori,curmand duelul.Vor deveni tacuti
si nu ii place.Dr spre surprinderea lui,discutia aluneca asupra propriei
personae,facandu-l nefericit,intrebandu-l cum poate trai fara
iubire,fara femei,fara paturi feciorelnice.Dinu intervine acuzandu-l de
fantezii.Acesta era nelinistit,il simtea ca vrea sa i se
destainuie.Multi prieteni i se confesau.El nu-si deschidea sufletul si
il deranjau confesiunile altora.Chiar cel mai bun prieten e un dusman in
ceasurile grele.Si el visa la fecioare,la nopti senine,fapte eroice,dar
toate sunt lucruri triste pentru el.
Un alt prieten Marcu,inalt,cu parul cret,sta in ultima banca si
citeste romane frantuzesti indifferent de galagia din jur.Cand era scos
la tabla,il lua pe “nu stiu†in brate.La teze copia si colegii se
gandeau cum dupa atatea carti citite,nu putea lega cateva idei.Mircea
avea alta parere,deoarece a avut ocazia sa discute asupra operelorc lui
Balzac.Uneori avea idei anarhiste si colegii il priveau cu
teama.Odata,Marcu le-a spus feciorilor de mosieri ca vor ramane fara
mosii.Intrebat de unde stie,el spunea ca sunt scorneli ca sa-i supere pe
acestia care sunt destul de multi.Tinta lui era sa-i supere pe baieti si
atunci era multumit.Cel mai mult il necajea pe Furtuneanu,pe care avea
pica fiindca nu se tunsese ca ceilalti,tatal lui spunand ca-l retrage de
la liceu,ca are otita si raceste repede.Marcu l-a ironizat,iar
Furtuneanu,pentru proasta crestere,i-a cerut sa nu-i mai dea mana pe
strada.
Mircea nu a putut intelege cum de nu putea explica profesorului o
analiza literara decat prin intermediul altor scrieri.
Mircea a citit “Ulita copilariei†de Ionel Teodoreanu si a
plans.Nu i-a fost rusine,dar nu a vrut sa-l vada cineva.S-a indragostit
de Sonia,eroina cartii.Era trist fiindca el nu a fost niciodata la tara
si nu a simtit niciodata ce au simtit eroii cartii.A plans ca un baiat
de varsta lui era indragostit.Uitase ca isi promisese sa nu arate lumii
cum este,ca va ajunge curand cineva,uitase,dar nu-i era rusine ca se
indragostise de Sonia.
In clasa I a ramas corigent la trei obiecte si se gandea la
sinucidere,al colegii care se luptau sa-l salveze.Isi vedea mama
plangand,iar pe unii colegi acuzandu-l pe professor de crima.Si-a
revenit dupa putin timp si a inceput sa priveasca cu admiratie tinerii
plimbandu-se prin parc.In vara si-a pus meditator la germana,dar in vara
tot nu stia nimic.Plecand nemtii,nu s-a mai cerut germana si a scapat de
corigenta.
La matematica au fost chemati peste trei zile.Mircea si-a planificat
material pe zile.A aruncat de pe masa tot ce i-ar putea distrage atentia
si s-a apucat de lucru dar nimic nu-i convenea.Suparat pe propria-i
persoana,incearca sa deseneze un cerc si inca unul si reuseste sa
lucreze pana seara abia un sfert din manual.Se culca cu gandul sa se
scoale de dimineata,dar “nu matematica l-a facut pe el†si isi
continua somnul.
Lumina tarzie a diminetii l-a facut sa se simta vinovat,sa ii para rau
ca nu e bun de nimic.In loc sa se apuce de lucru,citeste un capitol din
cartea lui Iorga.Cand tata i-a adus laptele,el se prefacea ca citeste
logaritmii,facandu-l fericit pe acesta.Il minte ca e foarte
oboist,citind de la patru dimineata.El il sfatuieste sa faca o pauza.Se
hotaraste sa nu se prezinte la examen,chiar daca cei din jur vor rade de
el.In vara va invata mai temeinic si va lua corigenta.
A venit si ziua decernarii premiilor.Copiii erau agitati,curiosi sa
afle cine sunt premiantii.Serbarea a fost deschisa de director care a
anuntat ca fiecare elev primeste dupa fapta rasplata.Au inceput sa fie
strigati premiantii care isi luau premiile fericiti,sub privirile pline
de invidie ale celor care au tras chiulul.Mircea asculta si ii era teama
ca ceilalti sa nu-si dea seama ce este in sufletul lui.Voia sa fie
linistit,dar cand premiantii l-au inconjurat,a simtit ca-l lasa
puterile.Ura pe cei care isi invatasera lectiile,trupurile acelea slabe
cu ochii incercanati.Munca lui si rezultatele nu erau pretuite pentru ca
nu invatase la matematica si germana.Era nedrept spunand ca numai ce ii
placea lui,era necesar,facandu-si colegii premianti imbecili.Din clasa
erau patru corigenti,el,Dinu si ceilalti doi cei mai prosti.Se simtea
umilit ca nu a avut tovarasi de suferinta,colegi mai selecti.Acasa a
mintit privind numarul corigentilor,tatal nu i-a tinut nici o
predica,iar mama i-a dat bani de buzunar.Nu stia daca s-a prefacut trist
sau era cu adevarat.
A venit vacanta cu libertatea ei si se gandeste sa fuga din tara.Nu
stie daca e pregatit pentru asa ceva,Fuga lui nu e o aventura,el simte o
necessitate launtrica.Vrea sa vietuiasca cum vrea el,luptand.Dar nu stie
sa infranga viata.Vrea sa rataceasca singur,fara griji,muncind si citind
cat vrea el.
Intr-o zi a cunoscut un evreu vagabond,pe o banca la sosea.Acesta i-a
cerut sa citeasca si el nuvele de Panait Istrati.Dupa ce a citit-o,i-a
spus ca a ratacit prin porturi ca hamal,c-a indurat multe,i-a vorbit de
pianistii cabaretelor,mizeria in care traiau si ascultandu-l era
fericit.Vazandu-l,vagabondul l-a numit burghez si ca de aceea nu poate
sa-l inteleaga pe Panait.
Cand l-a reintalnit,si-a schimbat parerea despre el,dandu-si seama ca
nu spunea adevarul.Nu intelegea cum a putut sa se strecoare prin atatea
tari ca lucrator.Tanarul traia in fiecare oras din ce castiga si isi
alegea cate o fata frumoasa la care statea.Acesta incerca sa-l
inspaimante cu imoralitatea.Mircea nu era speriat de ce-i spunea,ci
faptul ca ii aproba faptele.El ii spune vagabondului ca e neincrezator
in putinta unei vieti de munca si rataciri,iar acesta il sfatuieste sa
stea acasa,sa mai creasca,spunandu-i de ce acte are nevoie daca vrea sa
fuga.
Dimineata nu se simtea bine dupa vinul baut si privind in jur,si-a dat
seama ca nu se poate rupe de casa,mansarda si cartile lui.Ca sa plece
avea nevoie de bani si curaj,ca ii va fi dor de biblioteca lui.
A venit luna august si a revenit acasa obosit si trist.Era nemultumit
fiindca nu intelegea nimic din ce i se intampla si vrea sa se apuce de
invatat la matematica ca sa il uimeasca pe profesor.
Au trecut trei zile si inca nu s-a apucat de citit.Stie ca nu are
vointa.Vrea sa stie ce este in sufletul lui si vrea sa se apuce sa
invete psihologia pentru a se cunoaste,dar nu stie de unde sa inceapa.
Au venit baietii din tabara si i-au povestit cum s-au
distrat,distrugand micile constructii cu o bucurie salbatica.Dinu i-a
povestit de cuceririle lui si hotaraste sa se apuce de invatat.Dar nu
are cum fiindca acesta i-a adus trei carti pe care si le dorea de mult.A
renuntat iar la invatat.A inceput septembrie si el tot nu s-a apucat de
citit,socotindu-se cel mai lenes,mai neputincios,mai mincinos.
Si-a intalnit colegii.Toti au invatat si acum repetau ultimile
capitole.El a ajuns in ultima zi si s-a hotarat sa ramana repetent.Ar fi
nevoie de o durere adanca ca sa-l duca in fata operei vietii
lui.Dispretul prietenilor,al rudelor,al dusmanilor,il va face ca sa
scrie “Romanul adolescentului miopâ€Â,care-l va face celebru.Nu mai
vrea sa dea corigenta,desi Dinu,incearca sa-i schimbe hotararea si nu
reuseste.
S-a prezentat la examen cu multe emotii.Teza pe care a dat-o avea
calcule ce n-aveau legatura cu problema.La oral s-a chinuit,a spus mai
mult ce nu trebuia.Profesorul i-a promovat pe toti.Acum ii placea
matematica si-si propune sa o invete.Nu e grea,mai ales ca are parti
amuzante.S-a convins ca are vointa,lucru pe care nu l-a demonstrat la
corigenta.Se va odihni pana va incepe scoala,apoi matematica si germana
vor fi pe primul plan.
Din mansarda se vad acoperisurile plumburii si doi plopi
batrani.Primavara,odaita lui e trista.Afara e soare,perechi vesele,zbor
de albine.Cand este toamna,e fericit in singuratate,privind jocul din
soba cu gandul ca in toamna nu va mai fi singur.
In aceasta mansarda a fost mic,a trait atatea evenimente care nu vor
mai reveni niciodata.Acum trebuie sa se schimbe,sa fie mare,sa acorde
mai multa atentie preocuparilor sale.Nu-si cunoaste vecinii si nu ii
iubeste.De sus urmareste un iatac cu doi tineri casatoriti.Este ca un
joc,luminile se aprind si se sting,obosindu-l.E fericit in mansarda lui
si va incerca sa scrie despre sufletul mansardei lui.
Muza este o societate cultural-dramatica,condusa de domnisoara Tanief
Alexandrescu.Saptamanal,cei pasionati se aduna unde discuta
teatru,muzica,iar la sfarsit se ia ceaiul.In aceste intalniri,cei trei
prieteni au avut un rol principal.Unii jucau teatru,iar Mircea avea de
tinut conferinte.Cum depasise sfertul de ora afectat lui,spre supararea
acestuia,urma sa-si termine conferinta in sedinta urmatoare,spre bucuria
criticilor.Fetele l-au aplaudat,mai ales Lia.
Tot in aceste sedinte ale societatii aveau loc procese de aparare si
acuzare a unui personaj luat dintr-un roman.Fetele s-au bucurat,urmand
sa citeasca romanul ales,romanul lui Dostoievski.
Dupa terminarea spectacolului,au fost aplaudati,urmand obisnuitul
ceai.Cum unii din colegii lor au fost indisciplinati,comitetul s-a
intrunit,excluzandu-i din societate pentru neseriozitate in timpul
spectacolului si flirt.
Colegul Fanica a scris o revista “Un liceu modelâ€Â.Aceasta urma sa
se joace de Sf.Spiridon,o sarbatoare mare.Fanica nu este persecutat de
profesorul de chimie,dar ii este frica de el.Din aceasta cauza,a facut o
hepatita si cat a fost bolnav a scris aceasta revista ca sa se razbune
pe profesorul de chimie.A impartit rolurile,el urmand sa joace rolul
parintelui revoltat si pe al elevului bolnav.Rolul profesorului
Toivinovici,urma sa-l joace Mircea care avea parul rosu.
Toti si-au jucat rolurile in aplauzele spectatorilor.Dinu era si el
printre ei,desi plecase la liceul Matei Basarab,unde nu se purtau
uniforme si purtau parul lung.Fanica fredona cu plete de tenor,rasufla
greu,dar dadea explicatii colegilor asupra intentiei acestei reviste.
Ca sa faca rost de bani,a inceput sa trimita articole la o revista a
domnului Leontescu pentru care nu a primit nici un ban.Erau appreciate
articolele,apareau saptamanal,dar nu-l plateau.S-a hotarat sa nu mai
publice nimic,desi “avea talent cu carulâ€Â.
Noiembrie,o zi calda,placuta,in care Mircea in loc sa se bucure scrie
in caietele din care nu va citi nimeni.Isi da seama ca este un
adolescent ca toti ceilalti,sentimental si visator.I se pare ca este
ridicol.Se simte lipsit de vointa,de personalitate.
In acea zi de noiembrie,isi simtea sufletul incarcat de un sentiment
necunoscut,dulce.Simtea ca trebuie sa fie hotarat,cu pumnii stransi,cu
buzele inclestate de furie,pentru ca asa voia sa fie,fiindca era
singurul stapan al sufletului si al trupului,voia sa fie singurul mascul
in turma adolescentilor.Asa trebuia sa fie cum era altadata cand isi
biciuia trupul cu franghia si simtea o desfatare,cand citea pana-l
usturau ochii.Acestea erau cele mai frumoase zile.In fiecare noapte,un
sfert de ora isi flagella spatele,inabusindu-si tipetele.Atunci simtea
ca vointa ingenunchia trupul.Durerea si desfatarea se contopeau.Durerea
il apropia de propria-i persoana,facandu-l fericit.Era singura rasplata
a unei zile de munca.Dar nu trada nimanui zbuciumul sufletului lui.Voia
sa treaca printre oameni ca “un adolescent urat si plicticosâ€Â.
A facut si el ca alti adolescenti,si-a cautat prieteni,a facut glume,a
privit femeile,dar ce a regretat cel mai mult a fost ca s-a lasat
descoperit cate putin in articolele publicate in reviste slabe.Astepta
cu nerabdare publicarea unei traduceri,se imprietenea cu directorii din
reviste ca sa ii publice o nuvela,se imbraca ca ceilalti
“scriitoriâ€Â.Prietenii vazandu-i schimbarea,i-au spus ca a inceput sa
se “civilizezeâ€Â.
Fiindca au inceput repetitiile pentru piesa “Un liceu
modelâ€Â,copiii nu se mai ingrijesc de lectii,iar
profesorii,cumsecade,ii cruta stiind ca isi au un reprezentant pe scena.
Drumul catre propria-i persoana este anevoios.Trebuie sa se
cunoasca,sa stie cine este si ce vrea.El isi inchipuia anumite lucruri
despre el si ii era frica sa nu descopere altceva.Se intreba daca nu va
regreta adolescenta pierduta,daca cei saptesprezece ani pe care si-i
petrece in mansarda singur,urmarind plopii.Niciodata nu isi gaseste
sufletul acelasi,in fiecare zi e altul.La sfarsitul unei zile,se analiza
si ii apareau suflete straine.Ca sa se descopere a scris multe
caiete,dar n-a reusit.Isi priveste “eulâ€Â,dar gaseste trasaturi
straine,contradictorii si isi spune ca nu va scrie niciodata romanul.
S-a hotarat sa treaca la modern sa scape de matematica.Acolo era alta
atmosfera,profesorul era bland,dar ironic,nu-i placea nestiinta
elevilor,ajutandu-i foarte mult.Noul profesor nu ii asculta tot anul,nu
le dadea teme scrise,dar analizau un text unde participau toti elevii.
Cel mai bine pregatit era Bratasanu,premiant din primul an care invata
pentru teze din toata materia,materie pe care Mircea nu a citit-o
niciodata.
Ii place la modern,unde si-a facut multi prieteni,spre deosebire de
real unde atmosfera era inghetata din cauza profesorului Vanciu.
Odata cu venirea sarbatorilor de iarna,copiii s-au adunat in mansarda
lui Mircea,pentru repetitii.Pana se aduna toti,discuta despre
femei,carti,colegi.Cate unul il intreaba ce a mai scris,dar nici unul nu
a citit ceva din ce a publicat fiindca nu-i interesau.Fanica da tonul si
incep sa repete colindele sau cantecele care plac batranilor.Cand veneau
la repetitie,Fanica ii cercetau daca au baut si ii penaliza cu o suma pe
care o scadea din ce incasa fiecare la sfarsitul colindului.
Sunt multi in echipa.Prima casa colindata a fost cea a lui Mircea.La
alte porti erau lanturi puse,se stingeau luminile,semn ca nu erau
primiti.La o casa au primit bani si fructe.La o alta casa mai mare,nu
i-au primit,iar Poprisan,injurand spre surprinderea unora si acordul
altora,spunandu-le ca “vin fiindca asa este traditia si nu fiindca nu
au ce mancaâ€Â.
La o casa luxoasa au cantat multe cantece si i-au onorat cu putini
bani,nemultumindu-i pe colindatori.Au plecat acasa la Mircea unde mama
le pregatise o masa cu curcan.Au incercat sa-si imbete un coleg,dar nu
au reusit.S-au despartit fericiti,urandu-si “Sarbatori fericiteâ€Â.
Sambata,copiii o asteptau ca pe o zi rara,fiindca era “ziua trupului
sau a dragosteiâ€Â.Casele cu felinare rosii nu le oferea
dragoste.Acestea erau ca niste gimnazii care “educa fortele
masculineâ€Â,unde copiii veneau cu emotie ca la examen.
Fiind fara bani,baietii nu puteau sa cucereasca femei.Cu bani
putini,isi cumparau sfertul de ora pentru dragoste.Si ei si-ar fi dorit
sa stranga in brate femei,sa sarute,sa se furiseze in iatac.Femeile
gandurilor lor,nu le-au intalnit.In locul lor s-au multumit cu trupuri
obosite mirosind a parfum ieftin.
Isi aminteste de prima noapte.Nu ii era frica de trupul ce avea sa-l
intalneasca,ci de femeia careia trebuia sa ii vorbeasca si a banilor ce
urmau sa-i lase dupa aceea.Si-a ales o fata tanara,care i-a spus ca este
dragut,dar el a inteles ca minte fiindca,el stia cum este.
Totul s-a petrecut fara emotii.I-a lasat banii,a plecat,iar afara se
tot intreba “daca aceasta era dragosteaâ€Â.Se simtea umilit si ii
venea sa planga.Colegii care l-au dus au glumit indemnandu-l sa fie
vessel,fiindca acum nu mai este copil.Spre casa,pasul era mai
hotarat.Capatase incredere.
Cercetandu-si prietenii ca eroi de roman,si-a dat seama ca nici ei nu
realizasera o cucerire.Cu Marcu se intalneste cel mai des,fiindca il
contrazice des,lucru care ii place,este calm,indiferent,spre deosebire
de el care este nestapanit.In adancul sufletelor lor,amandoi sunt
sentimentali.Le place cand merg pe strada sa vada trupuri tinere.Mircea
cu ochii le mangaie.Nimeni nu banuieste cata pofta si ura se ascunde in
spatele lor,dar spera ca intr-o zi trupurile lor vor simti cu adevarat
caldura cuvintelor lui,il vor chema si il vor iubi.Isi pregateste
razbunarea impotriva trupurilor care acum il dispretuiesc.
A ramas mult timp sub impresia cartii “Omul sfarsit†scris de
Giovani Papini.Acesta parca l-ar fi cunoscut si l-a folosit ca erou de
roman.Spunea ca romanul cuprindea tot ceea ce ar fi vrut el sa spuna in
cartea lui.I-a descris copilaria zbuciumata de invidie pe cei care erau
frumosi,de ura impotriva celor bogati,adolescenta chinuita de
miopie.Viata lui este asemanatoare cu cea a lui Papini care si-a distrus
tot ce era mai bun in sufletul lui.Mircea a hotarat sa se schimbe ca sa
nu poarte pe umerii lui durerile altora.Se va schimba ca sa nu semene cu
cel care i-a devenit cel mai mare dusman.Tot ce putea face el,a creat
Papini care i-a devenit si stapan.acum nu mai poate scrie fiindca lumea
va crede ca l-a copiat pe Papini.Acum va trebui sa urce alte
trepte.Caietele nu-i vor mai folosi.Nazuintele,bucuriile lui au
disparut.Va incepe o lupta impotriva lui Papini,dar si a lui.El i-a
aratat asa cum este,cum el nu reusise sa se cunoasca.Dar va scrie despre
adolescentul miop cu mansarda si caietele lui.
Timp de un an nu a mai scris,dar a citit mult.Si-a intalnit colegii
care s-au dus la alte scoli si la facultate.Acum isi da seama ca toti
prietenii il iubeau.Ar fi vrut sa incerce si el acest sentiment,pentru
ca in el clocotea iubirea.Uneori este trist si oboist dar le
indeparteaza cu vointa.N-a cunoscut iubirea,prietenia,nici bucuriile
trupului sau poate le-a uitat.
Dupa multe luni s-au intalnit din nou in mansarda,colegii de
odinioara,depanand amintiri.Si-au ascultat fiecare planurile
celuilalt.Se pregatesc cu emotie pentru bacalaureat.Comisia este
straina.Fanica desi bun,este foarte emotiv si se gandeste ca poate
pierde.Robert se lauda ca de obicei.Prietenii si-au amintit de pasiunile
stiintifice ale lui Mircea,l-au intrebat de roman,iar acesta i-a
mintit,spunandu-le ca mai are putin.Le-a spus ca vor lua alt drum
fiecare si prietenia lor se va raci.Hotarasc sa se adune peste cinci
ani.
A venit vara si s-au despartit.Mircea a ramas din nou corigent si vrea
sa plece sa uite.I-ar fi placut sa stie care este soarta lui,daca va
intra la Universitate sau dezamagit va astepta examenele.Isi reciteste
caietele cu amintiri si i se par departe.Are impresia ca si-a irosit cei
optsprezece ani.Noaptea de vara il invaluie.Se intreaba daca trebuie sa
se schimbe cerand ajutor si dragoste si ce va simti in vara viitoare.
Este singur si ceea ce pretuia inainte,acum le priveste cu
nepasare.Este greu sa scrii ceea ce nu ai invatat din carti.Frunzareste
mereu “Jurnalul†si cat de departe este de a scrie
romanul.Consemneaza in caiete tot mai rar si fara legatura.Sufletul de
acum nu si-l regaseste in caietele scrise.Vrea sa afle “adevarul unic
si purâ€Â.Orice stiinta pe care nu o poate intelege il sperie.Nu stie
daca ce-i lipseste este credinta.Inainte credea in Dumnezeu,in Mantuitor
si in Biserica si il multumea.Acum se gandeste daca nu cumva credinta
este “altcevaâ€Â.
A venit toamna si la examenul de corigenta la matematica a raspuns
bine.In vara la bacalaureat au cazut multi colegi si acum avea emotii.A
citit manuale pe care nu le-a deschis niciodata.Muncea indarjit.A fost
admis la oral.In clasa toti colegii tremurau,erau palizi,iar el era prea
calm.A raspuns foarte bine la toate obiectele,dandu-i curaj.Cand a ajuns
la geografie,s-a incurcat si a luat nota patru,iar la biologie nota
cinci,profesorul spunandu-i ca trebuia sa invete pana la capat.
Era umilit,furios si trist.I-ar fi placut sa-l provoace pe profesorul
de biologie la o discutie filosofica,dar n-a avut curaj.Cand a iesit din
examen,si-a facut media si era de trecere.Nu simte nici o bucurie si
este trist.A scris in caiet sa nu uite aceasta durere din ziua
examenului.Va promova mediocre,dar se intreaba cum ar fi fost daca nu ar
fi promovat.
Din seria liceului “Spiru-Haretâ€Â,este singurul care a trecut si e
fericit.Marcu,prietenul lui a picat.Acum nu se vor mai intalni.Pe ei ii
legau “creierele,nu sufleteleâ€Â.L-a cuprins dorul de clasele unde a
invatat opt ani.
L-au sarutat colegii si s-a bucurat gandindu-se ca este rasplatit.Se
simte schimbat,strain,vrea sa planga,sa fuga.Vrea sa mai scrie in caiet
si sa-l sfarseasca pentru “totdeaunaâ€Â.Se incheia o viata.Se gandeste
la Universitate si se simte legat de adolescenta.
Nu a citit manualele,dar a citit mult filosofie,literature romana si
straina.Se simtea un erudit.Acum va trebui sa munceasca mult,fara
odihna.
Mansarda a ramas trista,blanda.A scris “Romanul adolescentului
miopâ€Â,dar ca un “Jurnal†al lui,cu comentarii,cu note.
Si cum toamna si-a incheiat adolescenta,tot toamna va incheia
“Jurnalulâ€Â,fiindca “ma arde dorul de a incepe romanulâ€Â,fericit
ca in gradina ploua.
PAGE
PAGE 11
ì¥Â