Referat Caracterizarea Tanda

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Caracterizarea Tanda si de asemenea puteti face Download Referat Caracterizarea tanda

Citeste fragmente din Referat Caracterizarea Tanda

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL POPA TANDA Mare clasic al literaturii noastre, alaturi de Eminescu, Creanga si Caragiale, Slavici a facut parte din centrul societatii literare “Junimea” unde scrie nuvela Popa Tanda in 1873 si apoi o publica in revista Convorbiri literare. George Calinescu il considera pe Slavici cel mai important reprezentant al realismului popular in literatura noastra. Nuvela Popa Tanda se afla in stransa relatie cu povestile publicate de Slavici in prima perioada a creatiilor sale ( Budulea Taichii,Padureanca, Moara cu noroc) – nuvele care au aparut in primul volum “Novele din popor”. ămânea săraci si eu flămând”), si pe plan familial ( bun sot, tata si bunic). Evolutiile personajului de-a lungul nuvelei sunt in plan social ( evolutia de la indiferenta la implicare) si in plan sufletesc ( pe parcursul nuvelei are loc maturizarea interioara treptata a parintelui urmarind un traseu de la vorba la fapta). ător), pentru ca este asa de priceput incat “aduna din multe si facea din nimica ceva. Strânge,drege si culege ca sa aibă pentru sine şi pentru alţii”. Naratorul îi găseste si unele defecte: sinceritatea si corectitudinea, el fiind prea aspru în relatiile pe care le are cu semenii sai: “Minunat om ar fi parintele Trandafir daca nu l-ar strica un lucru: este cam greu la vorba, cam aspru la judecata, prea de-a dreptul. Prea verde fatis.El nu mai suceste vorba, ci spune drept in fata daca i s-a pus ceva pe inima”. Caracterizarea directa facuta de celelalte personaje: vecinul Marcu Florii Cucului (“ Popa e omul dracului”) – aceasta apreciere se repeta de patru ori evidentiind schimbarea parintelui; clopotarul Cozonac (“ popa e omul lui Dumnezeu”) –sugereaza faptul ca satenii inteleg rolul schimbarii si se schimba si ei. Caracterizarea indirecta prin fapte: preotul are mai multe strategii dandu-si seama ca trebuie “ sa faca din poporenii sai oameni harnici”: isi incepe actiunea cu o energie iesita din comun si cu o uimitoare tenacitate: prin predici care impresioneaza pe ascultatori, dar care nu au nici o consecinta practica; apoi preotul nu cedeaza si apeleaza cu mai multa insistenta la sfat, la munca de la om la om; incracenarea sa, vointa de actiune sunt reflectate prin hotararea luata: “Aşteptaţi! Grai el.Daca nu veniti voi la mine, ma duc eu la voi.” Neobtinand nici acum un rezultat, parintele apeleaza la batjocora, fiind neiertator, aspru cu cei care se dovedesc lenesi, cu o limba ascutita si muscatoare, el îi ironizeaza pe satenii trandavi. Neobţinând nici acum vreun rezultat, părintele trece la ocară, care se dovedeşte la fel de ineficientă având chiar un efect negativ: “In sfârşit, văzând însă ca merge prea gros, incepura si ei sa ocarasca pe popa”. Judecând realist situatia, îşi da seama ca singura modalitate este exemplul personal. De aceea, cu aceeasi energie , vointa si tenacitate de neinfrant, isi repara casa, isi imprejmuieste curtea si isi cultiva pamantul, ceea ce îi uimeste pe sateni. Parintele adopta si modul de influenta “ din aproape in aproape” , determinandu-i pe sateni sa devina receptivi la nou. Primii care cad sub influenta binefacatoare a muncii si a exemplului pozitiv sunt clopotarul Cozonac, Marcu Florii Cucului si Mitru Cătănaş. Caracterizarea indirecta se realizeaza si prin limbajul personajului principal Popa Tanda: are talent oratoric dar nu are capacitate de convingere. Caracterizarea indirecta se realizeaza si prin elementele de portret fizic (barbă, păr carunt) care subliniaza trasaturile morale. Vestimentatia nu are rol in aceasta caracterizare. Autorul foloseste ca mod de expunere naratiunea: este remarcabil caracterul narativ specific lui Slavici, dialogul cu satenii , monologul interior la biserică: “ Puternice Doamne! Ajuta-mă!”; Stilul indirect liber 쥁