Referat Demonstratie Ca Baltagul Este Roman2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Demonstratie Ca Baltagul Este Roman2 si de asemenea puteti face Download Referat Demonstratie ca baltagul este roman2

Citeste fragmente din Referat Demonstratie Ca Baltagul Este Roman2

Demonstratie ca “Baltagul” este roman Mihail Sadoveanu este autorul unor impresionante opere in proza care cuprind povestiri,nuvele si romane avand ca teme esentiale: istoria ”Fratii Jderi”, natura”Dumbrava Minunata”, conditia umana “Apa motilor” si viata satului romanesc cu datinile,obiceiurile si oamenii lui “Baltagul”,o adevarata capodopera a prozei romanesti, opera epica ce prezinta trasaturile specifice romanului mitic. Romanul este specia genului epic,in proza,de mare intindere,preponderent narativa,cu o actiune complexa si complicate ce se desfasoara pe mai multe planuri narative , cu mai multe conflicte si cu numeroase personaje complexe,surprinse in evolutie ,oferind o imagine ampla si profunda a vietii. Opera “Baltagul” are ca sursa de inspiratie baladele populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: setea de implinire a actului justitiar , de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei “Salga”, idea profundei legaturi a omului cu animalul credincios “Dolca” si “Miorita” tema,motivul,conflictul,discursul epic simplu,conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc in roman. Scrierea lui Sadoveanu, “Baltagul” are ca tema centrala cautarea si cunoasterea adevarului ,temei acestiua I se subordoneaza cateva motive: transhumanta, motivul femeii justitiare, motivul animalului credincios,cel al legaturii omului cu natura.(comuniunea om-natura).(uita-te si in carte pg107). Titlul romanului este simbolic, baltagul este obiectul nelipsit din viata pastoreasca reprezentand aici si unealta crimei, dar si cea a pedepsei.Principala trasatura a baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii, acesta nu se pateaza cu sange, astfel baltagul este unealta magica , insusita de raufacator si recucerita de erou.Titlul sugereaza continutul romanului , cuvantul “baltag” insemnand secure cu doua taisuri dar si labirint. Simbolul labirintului este vizibil in opera fiind ilustrat de drumul serpuit al Vitoriei Lipan in cautarea sotului ; atat un labirint interior , al framantarilor sufletesti ale eroinei , cat si un labirint exterior, al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan.Acest labirint aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata:Vitoria porneste in cautarea sotului din interior, din intuneric pentru a putea ajunge in exterior, la lumina. Apartinand genului epic, romanul prezinta fapte si intamplari ordonate intr-o succesiune logica dar si cronologica structurate pe momentele subiectului operei narative.Actiunea este complexa , iar structura este mai complicata decat la povestire sau la nuvela,astfel romanul contine trei parti subordonate temei operei: cautarea si descoperirea adevarului. In prima parte ,ce contine capitolele I –VI, se constituie expozitiunea si intriga prezentand framantarile Vitoriei Lipan ingrijorata de intarzierea sotului Nechifor Lipan, plecat din toamna sa cumpere oi.Cand are certitudinea ca lui Lipan I s-a intamplat ceva rau, Vitoria hotaraste sa plece pe urmele sotului, fapt ce se constitue in intriga.Partea a doua cuprinde capitolele VII-XV si se constituie in desfasurarea actiunii prezentand pregatirile de plecare si apoi reconstituirea traseului strabatut de Lipan , un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri incheiate cu descoperirea ramasitelor pamantesti ale lui Lipan in propastia de la Crucea Talienilor.Partea a treia ,constituita din capitolele XV-XVI, prezinta punctul culminant si deznodamantul.La praznicul inmormantarii lui Lipan, Vitoria reface secventa cu secventa scena omorului demascand ucigasii:Calistrat Bogza si Ilie Cutui, fapt ce se consuma in punctul culminant.Deznodamantul prezinta pedepsirea ucigasilor.Finalul operei surprinde intoarcerea personajelor la viata cotidiana. Fiind opera epica, romanul prezinta o actiune de mare mobilitate in timp si spatiu. Actiunea se intinde pe o durata de timp relative mare, ea incepe toamna o data cu plecarea lui Nechifor Lipan sa cumpere oi si se incheie in primavara urmatoare in postul Pastelui, dar nu este precizata perioada deoarece Vitoria Lipan traieste intr-un timp mitic romanesc, un timp spiritual al credintelor si datinilor stravechi , care au valabilitate in orice epoca.Se fac referiri temporale la sarbatorile crestin-ortodoxe :”Boboteaza”, “Anul Nou”, “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”, alteori indicii temporali se raporteaza la succesiunea anotimpurilor sau ale miscarii astrelor: sarbatorile solstitiului de iarna sau “soarele era la asfintit”.Alteori autorul precizeaza date calendaristice ce marcheaza momente importante ale actiunii: 10 martie ce prezinta plecarea Vitoriei si a lui Gheorghita. Spatiul actiunii este vast, autorul facand referiri la satul Magura Tarcaului, locul unde isi avea familia Lipan gospodaria.Drumul Vitoriei,un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri ofera scriitorului prilejul de a prezenta zone diferite:Valea Bistritei, Tara Dornelor sau zona muntelui Stanisoara. Descrierile au in vedere atat elementele peisajului cat si profilul moral al locuitorilor , datini si obiceiuri. Apartinand speciei romanului , “Baltagul” prezinta doua planuri temporale ale actiunii; planuri care se sustin si se motiveaza reciproc.Exista un plan al prezentului care surprinde framantarile Vitoriei generate de intarzierea lui Lipan, plecarea ei si a lui Gheorghita in cautarea lui Lipan, traseul parcurs pe urmele acestuia, descoperirea adevarului si pedepsirea ucigasilor. Exista si un plan al trecutului in care faptele sunt prezentate prin tehnica rememorarii. Vitoria isi aminteste scene din viata de familie alaturi de Lipan, dupa cum si hangii, carciumarii isi amintesc de acesta in trecerea sa prin diferite locuri.Acestui plan ii apartine si conflictul dintre trei ciobani: Lipan si cei care i-au luat oile si l-au ucis. Acest conflict se prelungeste , sustine si motiveaza faptele din planul prezentului. Opera lui Sadoveanu prezinta o tesatura de conflicte dintre care unul este dominant, altele sunt secundare ,insa toate se conditioneaza si se sustin reciproc.Legatura dintre cele doua planuri ale actiunii, dintre conflicte o face Vitoria Lipan, personajul principal.In roman apare un conflict extern, cel preluat si dezvoltat in balada “Miorita”, conflictul dintre trei ciobani, generat de dorinta de inavutire a lui Calistrat Bogza si Ilie Cutui a carei victima este Lipan ucis de cei doi pentru 200 de oi.Conflictul se concretizeaza in planul trecutului, materializandu-se treptat pe masura ce Vitoria reconstituie traseul sotului.Acest conflict genereaza actiunea din planul prezentului, se prelungeste si este preluat de Vitoria Lipan, si dus pana la pedepsirea ucigasilor.Conflictul extern se prelungeste in plan interior, psihologic; framantarile sufletesti,zbaterile,cautarile Vitorie pentru descoperirea adevarului reprezinta conflictul de baza al romanului numit si labirint interior.Eroina trebuie sa-si depaseasca propria sa conditie , sa depaseasca piedicile naturii si-ale oamenilor pentru a-si atinge scopul:descoperirea adevarului. Apar conflicte secundare menite sa intregeasca , sa lumineze profilul moral al eroinei(conflictul dintre ea si Minodora ). Romanul prezinta un numar mare de personaje: un personal principal- Vitoria Lipan, personaje secundare : Gheorghita, Minodora , fiii familiei Lipan, Nechifor Lipan-personaj absent. Altele sunt personaje episodice : hangii pe care Vitoria ii cunoaste, reprezentanti ai autoritatilor, etc.Personajele sunt vazute in evolutie, sunt complexe, autorul prezentand trairile lor sufletesti. In centrul actiunii se afla Vitoria Lipan , personal principal care cucereste prin frumusetea si farmecul fizic in ciuda faptului ca nu mai este tanara.Sotie de oier din tinutul Tarcaului , Vitoria este o reprezentanta a mediului social din care face parte. Femeie aspra si darza ea se dovedeste priceputa si harnica gospodina organizandu-si casa.Se conduce dupa un cod moral guvernat de legile traditiei pe care Vitora le transmite cu strictete fiicei sale.Impresioneaza prin luciditate si stapanire de sine, calitati ce o ajuta sa actioneze cu succes in numele unei indatoriri sacre, cea fata de sot, dragostea sa pentru Lipan fiind statornica. Inteligenta practica dublata de abilitatea de a culege informatii , de capacitatea de a descifra sufletul omenesc sunt trasaturi care o ajuta sa reconstituie drumul lui Lipan , dezlegand misterul disparitie acestuia.Tenacitatea, darzenia, vointa de neinfrant sunt puse in slujba adevarului si a dreptatii in numele carora ea actioneaza. Cu toate acestea ea este o fire sensibila capabila de daruire, iubitoare si severa in acelasi timp. Alaturi de ea se afla Gheorghita , copilul preferat al Vitoriei ; el avea ceva din frumusetea tatalui, acesta reprezentant o alta generatie de oieri, una deschisa noului.Romanul marcheaza evolutia sa de la adolescenta la maturitate, traseu impus de drumul “ act de initiere” pentru descoperirea adevarului. Procesul se desfasoara sub indrumarea mamei, Gheorghita maturizandu-se treptat pe masura ce trece prin incercarile vietii. Nechifor Lipan apre in planul trecutului, portretul sau fizic si moral este o proiectie afectiva in mintea si sufletul Vitoriei.Portretul se completeaza treptat la modul obiectiv din relatiile cu celelalte personaje.Lipan dovedeste harnicie si pricepere, tenacitate si inteligenta , familia avand o situatie financiara relativ buna. Curajul, indrazneala , corectitudinea sunt trasaturi care se desprind din felul sau de a se comporta, de a actiona. Sadoveanu a creat un personaj complex surprins in evolutie specific romanului.Pentru conturarea unui profil moral complex, scriitorul apeleaza la tehnica prezentarii directe: in expozitiune apare portretul fizic si moral al eroinei-realizat prin descriere, in care epitetul este bine reprezentat.Alte personaje exprima direct calitatile eroinei , astfel Gheorghita o considera “fermecatoare” sau David negustorul ii aprecieaza calitatile de gospodina, iar Bogza vede in ea asprime. Dintre procedeele caracterizarii indirecte accentul care pe prezentarea framantarilor sufletesti ale personajului , tehnica fiind cea a analizei psihologice prin monologul interior. De asemenea trasaturile personajelor sunt evidentiate indirect si din comportamente, gesturi si atitudini, fapte si intamplari , relatia cu natura si relatii cu celelalte personaje. Apartinand epicului , romanul are un narator a carui ipostaza este cea de martor al intamplarilor, el nareaza la persoana a III-a cu obiectivitate fara sa intervina cu aprecieri asupra faptelor si intamplarilor.Naratorul din roman pare ca stie totul , intentiile si trairile personajelor, fiind omniscient.In “Baltagul” unele fapte sunt narate de cate un personaj :hangii povestesc despre Lipan substituindu-se vocii naratoare. “Baltagul” contine numeroase pasaje descriptive impletite armonios cu naratiunea .Apare descrierea portret , modalitate de caracterizare directa a personajelor , descrierea-cadru cu rolul de a prezenta spatiul actiunii: imaginea satului “Magura Tarcaului”, “Tara Dornelor” si tinutul Stanisoarei).Sadoveanu apeleaza la descriere surprinzand aspecte ale naturii cu scopul de-a evidentia framantarile sufletesti ale eroinei.Dialogul este bine reprezentat in romanul sadovenian , rolul lui este acela de-a servii caracterizarii personajelor prin replicile lor si de-a dinamiza actiunea.Pentru surprinderea framantarilor sufletesti autorul apeleaza la monologul interior. Prin aceasta opera Sadoveanu isi exprima indirect admiratia pentru frumusetea morala a omului simplu. 쥁`