Referat Basarabia

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Basarabia si de asemenea puteti face Download Referat Basarabia

Citeste fragmente din Referat Basarabia

Referat Tema: Literatura religioasă a Basarabiei Executat de elevul clasei a 7f Iacovlev Pavel Liceul teoretic „Nicolae Iorga” Chişinău 2001 Literatura religioasă. Un mare rol în viaţa culturală a Basarabiei l-au jucat tipăriturile bisericeşti, editarea altor cărţi cu caracter religios. Dar şi aici s-a urmărit scopul realizării politicii coloniste ţariste. Prin activitatea lor culturală în această perioadă s-au evidenţiat mitropolitul Gavril Bănulescu-Bodoni şi continuatorul operei sale, arhiepiscopul Dmitre Sulima. Aceste două figuri remarcabile, reprezentanţi ai bisericii, au muncit cu mult sârg pe ţărmul editării literaturii bisericeşti. Meritul lui Bănulescu-Bodoni constă în faptul că el a rămas cu credincioşii basarabeani, nu s-a refugiat în Rusia, a activat în interesele populaţiei băştinaşe. Originar din Ardeal, şi-a făcut studiile la Academia Duhovnicaescă din Kiev, apoi, fiind susţinut de conducerea Rusiei, a devenit mitropolit al Kievului, iar mai târziu – exarh al Mitropoliei Moldovalahei. După anexarea Basarabiei este numit de către sfântul Sinod al bisericii ortodoxe ruse mitropolit al Basarabiei. La insistenţa lui Sf. Sinod a permis Mitropoliei Basarabiei să editeze în limba română cărţi bisericeşti. Scopul urmărit era să înzestreze bisericile, mănăstirile, schiturile cu cărţi duhovniceşti în limba naţională, “acea latinească, fiindcă din ea se trage şi se poate îmbogăţi acea naţională” La 31 mai 1814 este deschisă Tipografia din Chişinău-eveniment important în viaţa culturală a Basarabiei. Mitropolitul Gavril Bănulescu-Bodoni a tradus, a îngrijit, a corectat aproape toate tipărituri editate în această tipografie în primii ani fiinţare a ei. Astfel, sub conducerea şi cu particulare lui nemijlocită au fost praduse şi editate în 1815-1820 următoarele lucrării: Liturghia, Molitvenic, Noul Testament, Biblia, Tipicul, Bucoavna moldovenească şi altele. Ştefan Ciobanu sublinia să sub aspect tehnic cărţile tipărite de Gavriil Bănulescu-Bodoni sânt în continuare a vechii arte româneşti de tipar. Ele poartă pecetea aceleiaşi griji a editorului pentru a da o carte frumoasă. „Mitropolitul Gavriil A dat bisericii basarabeane o direcţie naţională românească, care a dominat n tot timpul stăpânirii ruseşti. La biserica Sfântul Ilie din Chişinău, ca şi la alte biserici din Basarabia, cărţile tipărite de mitropolitul Gavriil au fost folosite pentru serviciul divin chiar şi după eliberarea Basarabiei de sub jugul Rusiei ţariste. După moartea mitropolitului Gavriil (1821) cauza lui a fost continuată cu mari dificultăţi de arhiepiscopul Dimitrie Sulima, de origine ucrainean, născut în 1772 în târguşorul Novaia Vodologa din guvernământul Krakoviei. Dimitrie Sulima a absolvit Seminarul Teologic din Poltava, unde fusese profesor şi rector Gavriil Bănulescu-Bodoni, apoi a urmat şcoala de marină din Nicolaev. După 1812, Cu concursul lui Gavriil Bănulescu-Bodoni, a fost numit vicar al Mitropoliei Basarabiei, iar între 1821-1844 a ocupat postul de arhiepiscop al Basarabiei În această perioadă au fost editate o serie întreagă de lucrări: Instrucţia pentru bulgarii colonişti, aşezaţi în Basarabia de I. N. Inzov; Bucoavnele Româno-ruseşti, pentru datoriile presvitelor de popor, începuturile învăţăturii creştineşti şi altele. După 1844 la tipografia din Chişinău sînt retipărite cărţile editate anterior în Ţările Româneşti. Majoritatea lor prezentau un viu interes şi se răspândeau în bisericile atât din Transilvania, cât şi se răspândeau în bisericile atât din Transnistria, cât şi din Moldova de peste Prut. În anii 50-60 ai secolului XIX au fost, de asemenea, tipărite lucrările: Apologhionul, Octoih, Ciaslovne, Colecţie de bucăţi cu conţinut dogmatico-religios şi altele. În 1883 tipografia eparhială a fost închisă. Acesta a constituit o lovitură serioasă culturii româneşti, dată de arhiepiscopul Chişinăului şi Hotinului Serghie. Pentru aceşti ani fixăm apogeul realizării politicii şi edeologiei de rusificare a băştinaşelor basarabeni după ce pătrunde intens rusificarea. 쥁