Referat Alexandru Lapusneanul - Povestire2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Alexandru Lapusneanul - Povestire2 si de asemenea puteti face Download Referat Alexandru lapusneanul - povestire2

Citeste fragmente din Referat Alexandru Lapusneanul - Povestire2

Alexandru Lăpuşneanul - povestire pe momente ale subiectului - Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori români care folosesc drept sursă trecutul istoric al poporului nostru, realizând prima nuvelă istorică valoroasă din literatura română, “Alexandru Lăpuşneanul”. Autorul înfăţişează ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul, ani caracterizaţi prin razbunare plină de cruzime a voievodului împotriva boierilor tradători. Titlul nuvelei aduce în prim-plan personalitatea impresionantă a personajului principal, Alexandru Lăpuşneanul, rămas în istorie mai ales prin a doua sa domnie. El apare drept tipul domnitorului tiran, a cărui cruzime este determinată de dorinţa sa de răzbunare faţă de boierii trădători. Nuvela este structurată pe 4 părţi, fiecare fiind precedată de un moto, care concentrează printr-o replică sugestivă conţinutul fiecarei părţi. Expoziţiunea : Primul capitol sub motoul “Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu…” relatează episodul venirii lui Alexandru Lăpuşneanul în Moldova, hotărât să ocupe tronul pentru a doua domnie. Acum la conducerea ţării de afla Ştefan Tomşa care-l înlăturase de la domnie pe Iacob Eraclid, poreclir Despot-Vodă. La rândul său Lăpuşneanul fusese izgonit de la scaunul ţării de către Despot-Vodă. El izbutise să aune oşti turceşti şi venise acum în Moldova cu gândul de a izgoni “pre răpitorul Tomşa”. Aceiaşi boieri care-l trădase în prima domnie veniseră acum să-l întâmpine aproape de graniţă: vornicil Moţoc, postelnicul Veveriţă, spătarul Spancioc şi Stroici. Aceştia se închină în faţa lui Lăpuşneanul, dorind să-l convingă să renunţe la tron deoarece “ţare este liniştită iar iar norodul nu te vrea nici te iubeşte”. Intriga: Mânios cu ochii scânteind ca un fulger, Alexandru Lăpuşneanul este hotărât să se instaleze pe tronul Moldovei, răspunzând boierilor cu fermitate:”Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu”(…) şi dacă voi nu mă iubiţi eu vă iubesc pre voi (…). Œ ˜ Œ Î r văduve. Cu riscul de a fi pedepsită cu moartea, doamna Ruxandra îi relatează vorbele unei jupânese văduve cu 5 copii, care a amninţat-o că va da seamă pentru faptele voievodului, în timp ce-I arăta capul însângerat al boierului ucis înfipt într-o ţeapă. Aflând de frica soţiei sale şi auzindu-i rugămintea, Lăpuşneanul îi promite că a doua zi îi va da un leac pentru frică , iar peste două zile nu va mai vedea asemenea privelişti sângeroase. Punctul culminat: începe odată cu al treilea capitol “Capul lui Moţoc vrem…”. Alexandru Lăpuşneanul făcuse de ştire tuturor boierilor să participe împreună la slujba de la Mitropolie, după care erau cu toţii invitaţi să prânzească la curte cu scopul de a împăca pe domnitor cu boierii. La ospăţul de împăcare de la curtea domnească, Lăpuşneanul porunceşte să fie ucişi 47 de boieri ale căror capete sunt aşezate după ranguri, într-o urişă piramidă. Văzând acestă dovadă de cruzime, doamna Ruxandra leşină neacceptând aces “leac de frică”. În acest timp, puţinii slujitori aflaţi în curte venise la porţile curţii domneşti. Aceştia au început să strige “Capul lui Moţoc vrem”. Lăpuşneanul îl dădu pe Moţoc mulţimii şi într-o clipă îl făcu bucăţi, pedepsind astfel un alt boier trădător. Deznodământul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto “De mă voi scula pre voi am să popesc şi eu…”. Timpde 4 ani Alexandru Lăpuşneanul nu a mai tăiat capetele boierilor, dar născocise alte moduri de a-I schingiui pe bănuiţi: scotea ochi, tăia mâini. Aflat în cetatea Hotinului, domnitorul se îmbolnăveşte grav şi doreşte să se călugărească. Mitropolitul îi îndeplineşte dorinţa dându-I numele de Paisie. Auzindu-şi numele de călugăr îi alungă cu jigniri şi ameninţări pe fraţii săi întru credinţă : “M-aţăpopit voi, dar de mă voi îndrepta, pre mulţi am să popesc şi eu! Iar pre căţeaua asta voi s-o tai în patru bucăţi împreună cu ţâncul ei!” Îngrozită de ameninţările lui Lăpuşneanul, Doamna Ruxandra acceptă sfatul lui Spancioc de a-I pune soţului ei otravă în băutură. Alexandru Lăpuşneanul, lăsând o pată de sânge în istoria Moldovei, a fost înmormântat la mânăstirea Slatina unde se vede şi astăzi portretul lui şi al familiei sale. PAGE PAGE 2 쥁`