Referat Uniunea Europeana2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Uniunea Europeana2 si de asemenea puteti face Download Referat Uniunea Europeana2

Citeste fragmente din Referat Uniunea Europeana2

Uniunea Europeana Uniunea Europeana este o organizaţie a ţărilor europene dedicată creşterii integrării economice şi întărirea cooperarii între state. Uniunea Europeana are sediul in Bruxelles, Belgia. Uniunea Europeana a fost înfinţata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai recenta organizaţie de cooperare europeană care a inceput cu Comunitatea Europeană de Carbune si Oţel din 1951 care a devenit Comunitatea Europeană in 1967. Membrii acestei organizatii au fost: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania. In 1991 guvernele celor 12 state membre au semnat Tratatul Uniunii Europene (care a mai fost numit si Tratatul Maastricht). Acesta a transformat Comunitatea Europeana in Uniunea Europeană. În 1994 Austria, Suedia şi Finlanda au întrat si ele astfel numarul total de membrii a ajuns la 15. Uniunea Europeana are mai multe obiective. In special ea munceşte pentru a promova si extinde cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusiv in probleme economice, sociale si legate de comerţ, politică externă, securitate şi probleme judiciare. Alt obiectiv major a fost implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM), care a stabilit o singură moneda pentru membrii UE. In afara de UEM, progresul spre aceste obiective e lent. Abilitatea Uniunii Europeane de asi atinge obiectivele a fost limitata de neinţelegeri intre statele membre, probleme economice si politice externe si presiune din partea noilor democraţii est europene de a deveni membre. Crearea Uniunii Europene La sfârşitul anilor ’80, schimbările politice a facut ca Comunitatea Europeană să crească cooperarea si integrarea. Odată cu prăbuşirea comunismului in Europa de Est, statele ex-comuniste au cerut Comunitaţii Europene sprijin politic si economic. CE a hotarat sa ajute multe din aceste ţări dar sa nu le primeasca imediat ca membre. O exceptie a constituit-o Germania de Est care a fost integrata automat o data cu reunificarea Germaniei. Datorita acestor schimbari rapide Germania de Vest şi Franţa au cerut o conferinţa intraguvernamentală pentru a căuta o mai mare unitate. O conferinţa intraguvernamentală este o întâlnire între membrii, prin care se incepe procesul schimbării tratatelor Comunităţii Europene. O altă astfel de şedinţă a avut loc in 1989 pentru a pregati un program şi o structură pentru uniunea monetară, prin care membrii ar trebui să adopte o singura moneda. Primul Ministru britanic Margaret Thatcher s-a opus acestei unităţi, dar in 1990 John Major a devenit prim ministru si a adoptat o pozitie mai tolerantă in legatură cu unitatea europeană. Aceste conferinţe au inceput munca la o serie de înţelegeri care au devenit Tratatul Uniunii Europene. Tratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana şi a avut intenţia de a extinde integrarea politică, economică şi socială dintre statele membre. După discuţii lungi a fost acceptat de către Consiliul European la Maastricht, Olanda, in decembrie 1991. Astfel scopul principal al Uniunii Europene va fi Uniunea Economica si Monetară (UEM). Sub UEM membrii UE trebuie sa adopte o singură moneda până in 1999. Tratatul Maastricht desemeana impunea nişte criterii stricte pe care statele membre trebuiau să le îndeplinească înainte de a intra in UEM. Deasemenea tratatul a creat noi structuri proiectate pentru a crea politici de securitate şi straine mai integrate si pentru a încuraja o cooperarea mai mare intre guverne în ceea ce priveşte chestiuni judiciare si legate de poliţie. Statele membre au acordat organelor de guvernare ale Uniunii Europene mai multa autoritate in anumite domenii, inclusiv cele legate de mediu, sănătate, educaţie si protecţia consumatorului. Noul tratat a stârnit multă opoziţi si îngrijorare din partea cetăţenilor UE. Mulţi oameni erau îngrijoraţi din pricina UEM care ar înlocui monedele naţionale cu o singură monedă europeană. Marea Britanie a refuzat să accepte o parte din elementele tratatului şi astfel ea nu va face parte din UEM şi nu va participa la Capitolul Social, un articol din Tratatul Maastricht care subliniază obiective în politica socială şi cea legată de angajaţi. Alegatorii danezi au refuzat ratificarea printr-un referendum, în timp ce alegatorii francezi au fost in favoarea Tratatului printr-o mica majoritate. Germania a fost o provocare deoarece funcţia de membru in UE încalcă Constituţia. Într-o şedinţă de urgenţă a Consiliului European Danemarca a refuzat mai multe articole ale Tratatului. Din pricina acestor întârzieri UE n-a fost inaugurată oficial decât abia in noiembrie 1993. Reacţiile populare împotriva unor aspecte si consecinţe ale Tratatului Maastricht a dus la o altă conferinţă intraguvernamentală care a inceput in martie 1996. Aceasta conferinţă a produs Tratatul de la Amsterdam care revizuia Tratatul Maastricht şi alte documente de baza ale UE. Aceste schimbări aveau rolul de a face Uniunea Europeană mai atractiva oamenilor de rând. Tratatul de la Amsterdam cerea membrilor să coopereze in crearea de slujbe pe tot teritoriul Europei, protejarea mediului, imbunătăţirea sănătaţii publice şi respectarea drepturilor consumatorilor. În plus, Tratatul oferea îndepartarea barierelor de a călători şi imigra între statele membre cu excepţia Marii Britanii, Irlandei si Danermarca. Deasemenea Tratatul dădea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre. Tratatul a fost semnat de membrii UE la 2 octombrie 1997. Extinderea Uniunii Europene Până in 1995 toate ţările ex-comuniste au cerut sa fie membre UE. Însă UE era îngrijorată de stabilitatea institutilor europene în aceste ţări şi tranziţia lor la economia de piaţă. Ţările din Europa de Est aveau economiile mult mai puţin dezvoltate decât cele din Europa de Vest, care fac întrarea lor în UE dificilă. Extinderea ar necesita o reevaluare a programelor UE. Statele mai bogate se temeau că vor fi nevoite să bage mai multi bani in fondurile UE in timp ce ţările mai sarace se temeau ca partea lor din fondurile alocate de UE pentru agricultură si dezvoltare regionala ar fi puternic afectate. )male pentru cooperari politice şi culturale. UE a mai fost de acord in 1998 să înceapa negocierile pentru statutul de membru cu Cipru; în acelaşi timp a suspendat cererea Turciei din pricina îngrijorărilor cu privire la drepturile omului şi a opoziţiei Greciei. Care sunt avantajele intrarii in Uniunea Europeana? Avantajele extinderii pentru România sunt aceleasi ca pentru toate celelalte tari candidate: crestere economica, cresterea investitiilor straine directe, crearea unor noi structuri de productie, care sa permita fabricarea unor produse finite, cu valoare adaugata mai mare si calitate superioara, conform standardelor UE, protectie sporita a consumatorilor, cresterea economiilor si investitiilor populatiei, micsorarea fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea pietelor de capital (noi fluxuri de capital, diversificare a produselor financiare), dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat, stimularea concurentei, acces pe piata muncii din statele UE, îmbunatatirea substantiala a standardului de viata al populatiei. Integrarea va avea efecte pozitive asupra evolutiei economiei românesti, asupra societatii în ansamblu, asupra imaginii externe a tarii si în ceea ce priveste libera circulatie a persoanelor. Aceste avantaje economice generale trebuie sa tina, însa, seama de presiunile concurentiale ale pietei unice, de competitia acerba cu firmele din statele membre dezvoltate, de necesitatea transformarilor tehnologice- care pot duce, pe termen scurt, si la cresterea somajului, odata cu restructurarea întreprinderilor si a unor întregi sectoare industriale. În domeniul agriculturii, avantajele sunt mai reduse, în primii ani de aderare, dar, pe termen mediu si lung, integrarea agriculturii românesti va duce la: cresterea productivitatii agricole (prin adoptarea acquis-ului si, mai ales, prin accesul la fondurile UE pentru agricultura si la tehnologie performanta), stimularea dezvoltarii exploatatiilor agricole mijlocii (pâna la 50 ha) si mari (peste 100 ha), îmbunatatirea accesului pe piata UE si disparitia tuturor barierelor comerciale, încetinirea migrarii fortei de munca din agricultura spre sectorul industrial Accesul la fondurile structurale comunitare, ca viitor stat membru, va da posibilitatea României sa asigure o dezvoltare echilibrata a regiunilor, precum si o dezvoltare rurala sustinuta, sa modernizeze infrastructura de transporturi si de mediu, sa creeze noi oportunitati de ocupare a fortei de munca, mai ales în mediul rural, sa promoveze politici sociale care sa duca la standarde de viata de o calitat Ce avantaje vor avea copiii/tinerii dupa integrarea in Uniunea Europeana? În ceea ce priveste aderarea României la UE, efectele pentru tineri, se vor face simtite atât înainte de aderare, în cadrul procesului de pregatire, cât si dupa ce România va deveni membru al Uniunii Europene. Dintre aceste efecte, putem mentiona în primul rând facilitarea studiilor în strainatate, prin introducerea principiului echivalarii diplomei în functie de curricula de pregatire. Exceptie face programul ERASMUS, în cadrul caruia perioada de studii urmata de studenti în UE este automat recunoscuta de catre universitatea din tara de origine, prin intermediul sistemului european de transfer de credite. În al doilea rând, tinerii vor beneficia, ca întreaga populatie, de posibilitatea exercitarii unei profesii într-unul dintre statele membre. Conform acquis-ului comunitar, o persoana care este calificata sa practice o profesie în tara sa, va putea, de asemenea, sa practice acea profesie si în alt stat membru al UE, în aceleasi conditii cu cetatenii statului respectiv. De aceea, va urma o procedura de recunoastere a calificarii. Daca ceea ce studiaza nu este identic cu ceea ce prevede acquis-ul comunitar pentru anumite profesii specifice, persoana respectiva fie sustine teste de aptitudini, fie da examene de diferenta. Tendinta în Uniunea Europeana este de armonizare a programelor de învatamânt universitare si post-universitare. Tinerii, ca de altfel toti cetatenii români, vor avea în mod automat drept de rezidenta în alt stat membru al UE. Ei vor beneficia de acelasi tratament ca cetatenii acelui stat membru al UE în care se deplaseaza, în ceea ce priveste sistemul de asigurari sociale si de sanatate. Accesul pe piata europeana va reprezenta pentru tineri accesul la o piata a muncii mult mai vasta, unde sansele de a gasi un loc de munca vor creste, ca si numarul de profesii în general, întrucât vor aparea noi tipuri de meserii. În cautarea unui loc de munca, un ajutor substantial va fi oferit de reteaua de cooperare europeana EURES, care ofera informatii despre oportunitatile de angajare si despre conditiile de munca din UE. Gabriela Dorobantu, expert negociator, Delegatia Nationala de Negociere a Romaniei cu Uniunea Europeana. Viitorul Uniunii Europene UE a parcurs un drum lung din 1951. Numarul tarilor membre a crescut la 15 si poate creste pana la 21 pana in 2010. A creat un corp comun de legi, practici si politici si un nivel de cooperarea intre membrii foarte mare. Progresul sau insa n-a fost constant, periode de activitate au fost despartite de multi ani de somnolenta. Acest lucru de datoreaza in special din pricina a doua debateri care au fost aduse mai aproape odata cu propunerea integrarii tarilor din Europa de Est. Prima este de a da prioritate “adancirii” sau “largirii” uniunii, adica de a se concentra asupra integrarii actualilor membrii mai mult sau de a integrarii altor noi. A doua chestiune este supranationalismul impotriva interguvernalismului. Cu toate ca supranationalismul a fost acceptat guvernele nationle n-au vrut sa cedeze controlul organelor UE asupra unor domenii politice sensibile cum ar fi politica externa si sistemul judiciar. Cea mai imediata provocare pe care UE trebuie sa o infrunte este succesul monedei unice, dar in mare parte viitorul euro-ului depinde in cat de acceptabil se dovedeste a fi institutiilor financiare si pietelor lumii. Pe termen lung extinderea in est ar trebui sa imbunatateasca viitorul monedei prin extinderea pietei unice si prin stimularea cresterii economiei si a comertului. 쥁@