Referat INDRUM~1.DOC

Mai jos puteti citi fragmente din Referat INDRUM~1.DOC si de asemenea puteti face Download Referat INDRUM~1.DOC

Citeste fragmente din Referat INDRUM~1.DOC

Titu Maiorescu - îndrumator al culturii si literaturii române Titu Maiorescu a fost mentorul Junimii, critic literar, eseist si filozof. Contributia lui Titu Maiorescu este foarte importanta în domeniul limbii, al literaturii, al esteticii si al filozofiei. Varietatea preocuparilor sale l-a facut pe criticul literar Nicolae Manolescu sa afirme, ca domeniul de activitate a lui Titu Maiorescu este toata cultura. Prin combaterea mediocritatii, a lipsei de talent, Titu Maiorescu a facut o necesara opera de salubrizare si ierarhizare a valorilor. El a desfasurat o activitate de îndrumator al culturii si a literaturii românesti într-o perioada când acestea erau amenintate de impostura si noua valoare. I. Contributia lui Titu Maiorescu în domeniul limbii Articole despre scrierea limbii române (1866), Limba româna în jurnalele din Austria (1868), Betia de cuvinte (1873), Raport citit în Academia Româna asupra unui nou proiect de ortografie (1880), Neologismele (1881), Oratori, retori, limbuti (1902) Introducerea alfabetului latin în locul celui chirilic: Punctul nostru de plecare în stabilirea alfabetului român… a fost regula de a scrie sonurile române cu litera latina corespunzatoare Folosirea ortografiei fonetice: Fiecare cuvânt se scrie cum se pronunta. Combaterea etimologismului: Ce voieste acum etimologismul în ortografia româna ?… voieste sa ne aduca gramatica la forma cea mai etimologic pura, sa ne arunce limba cu secole înapoi… Îmbogatirea vocabularului cu neologisme: Acolo unde astazi lipseste în limba un cuvânt, vom primi cuvântul întrebuintat în celelalte limbi romanice, mai ales în cea franceza … Combaterea stricatorilor de limba: respingerea calcului lingvistic (traducerea literara a expresiilor idiomatice): Titu Maiorescu critica gazetarii care traduc cuvânt cu cuvânt expresii idiomatice nemtesti intraductibile ridiculizarea betiei de cuvinte (verbalism, vorbarie): Cuvântul, ca si în alte mijloace de betie, e pâna la un grad oarecare un stimulant al inteligentei. Consumat însa în cantitati prea mari si mai ales preparat astfel încât sa se prea eterizeze si sa-si piarda cu totul cuprinsul intuitiv al realitatii, el devine un mijloc puternic pentru ametirea inteligentei…  Parerile în domeniul limbii si-au dovedit valabilitatea. În 1880-1881 Academia româna aproba sistemul ortografic propus de Titu Maiorescu pentru întreaga tara. Astfel junimea si Titu Maiorescu au constituit un factor important al unificarii limbii române literare moderne. II. În domeniul literaturii Asupra poeziei noastre populare (1868), O cercetare critica asupra poeziei noastre (1867), Directia noua în poezia si proza româna (1876), Comediile lui I.L.Caragiale (1885), Poeti si critici (1886), Eminescu si poeziile lui (1889) Aprecierea poeziei populare Aprecierea traditiei, a înaintasilor, Vasile Alecsandri Încurajarea tinerelor talente Aprecierea operei în functia de valoarea artistica estetica Combaterea mediocritatii si a lipsei de talent Promovarea criticii literare stiintifice În acest domeniu Titu Maiorescu a dovedit intuitie, bun gust si simt al valorilor. II. În domeniul culturii În contradirectiei de astazi în cultura româna (1868) Teoria formelor fara fond: În aparenta… avem politica si stiinta, avem jurnale si academii, avem scoli si literatura, avem muzee, conservatori, avem teatru, avem chiar o constitutie. Dar în realitate toate acestea sunt productiuni moarte, pretentii fara fundament, stafii fara trup, iluzii fara adevar. Aceasta teorie cuprinde multe exagerari, dar prezinta si un aspect pozitiv în sensul ca respinge împrumuturile exagerate, neselective si imitatiile fara valoare. În realitate Titu Maiorescu si junimistii pledau pentru ridicarea fondului autohton la înaltimea formelor împrumutate. Conceptia estetica a lui Titu Maiorescu Nu este în întregime originala si nici unitara, adica are contradictii. Astfel Titu Maiorescu preia idei din: poeticile anticitatii (Platon, Aristotel) filozofia idealista germana (Kant, Hoegel, Schopenhauer) estetica clasica romantica si realista  Titu Maiorescu regândeste aceste idei si le nuanteaza personal. Meritul lui Titu Maiorescu este ca a elaborat o conceptie estetica spre deosebire de înaintasii sai Alecu Russo, Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, care au exprimat pareri despre diferite probleme literare în câteva articole. Cel mai important articol în care Titu Maiorescu îsi exprima conceptia estetica este O cercetare critica asupra poeziei noastre (1867). În acest articol Titu Maiorescu porneste de la deosebirea fundamentala dintre arta si stiinta: arta, frumosul, pasiuni, emotii, sentimente exprimate într-o forma frumoasa se adreseaza sufletului stiinta, adevarul, idei, se adreseaza ratiunii Pe baza acestor deosebiri si cu ajutorul celor doua elemente fundamentale ale operei literare (continutul si forma), Titu Maiorescu defineste poezia. Dupa el poezia cuprinde sentimente, pasiuni, emotii exprimate într-o forma sensibila. Fondul nu trebuie înteles ca idee propriu-zisa, ci ca sentiment sau pasiune: Prin urmare iubirea, ura, tristetea, bucuria, desperarea, mânia, etc. sunt obiecte poetice; învatatura, preceptele morale, politica, etc. sunt obiecte ale stiintei, niciodata ale artelor. Pentru Titu Maiorescu poezia este un repaus al inteligentei, care trebuie sa exprime sentimente si nu idei politice pentru ca politicul se adreseaza ratiunii si nu fanteziei. Titu Maiorescu poluleaza aici principiul autonomiei esteticului (esteticul independent de social si politic). Criticul literar N. Manolescu aduce o precizare esentiala aratând ca Titu Maiorescu nu elimina total politicul din poezie ci numai tendinta moralizatoare expresa, adica politicul si socialul insuficient transfigurat artistic. Asa se explica faptul ca Titu Maiorescu respinge o poezie manifest-social, ca Noi vrem pamânt de G. Cosbuc, dar apreciaza lirica patriotica a lui O. Goga. Titu Maiorescu defineste conditiunea ideala si materiala a poeziei. Conditiunea ideala cuprinde totalitatea sentimentelor, emotiilor, pasiunilor exprimate de poet. Conditiunea materiala cuprinde cuvintele, exprsiile, figurile de stil prin care poetul îsi exprima sentimentele. page 1 page 1 Ü¥hà