Referat Ciresarii Vol I

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Ciresarii Vol I si de asemenea puteti face Download Referat Ciresarii vol i

Citeste fragmente din Referat Ciresarii Vol I

Cireºarii vol. I Cavalerii florii de cireº Constantin Chiriþã-1925-1991 Romanul este o operã epicã, în prozã, de mare întindere, cu o acþiune desfãºuratã pe mai multe planuri, la care participã un numãr mare de personaje. Romanul începe descriind slujba ca paznic a lui Moº Timofte. Acesta lucra la liceu de 50 de ani ºi suna clopoþelul la ora exactã. Ca întotdeauna avea protejaþi ºi nesuferiþi. Clopoþelul lui Moº Timofte a sunat, iar toþi elevii au ieºit în recreaþie. Unii jucau fotbal, alþii priveau acrobaþiile vlãjganului de clasa a VIII-a, Ursu, iar elevii cei mari se plimbau la umbra castanilor. Dan, un bãiat oacheº ºi rotofei, l-a întrerupt pe Ursu din acrobaþii ºi i-a spus cã Victor îi aºteaptã cu harta la castanul de lângã ciºmea. Acesta a plecat spre douã fete, Maria ºi Lucia ºi pornesc toþi trei spre Victor. Harta a ridicat o mare problemã pentru Cireºari: cum vor traversa râurile ºi lacurile din peºterã? Ora urmãtoare, de geografie ºi naturale a fost foarte folositoare, deoarece s-a discutat despre lumea peºterilor. Cireºarii au luat notiþe ºi au schimbat bilete între ei toatã ora, în Alfabetul Morse. Sergiu, care stãtea în spatele lui Victor a copiat tot ce a scris el deºi nu înþelegea nimic. Mai târziu, acasã, Tic încerca s-o convingã pe sora lui, Maria, sã-i spunã taina Cireºarilor, dar fata cu cozi negre nu se lãsa înduplecatã. Peste câteva clipe, au apãrut Dan, Victor ºi Ursu. Dându-ºi seama cã prichindelul în spioneazã, Dan îl trimite pe Tic la Moº Timofte. Acesta însã nu pleacã, deoarece pe poartã au intrat Ionel ºi Lucia, care aveau noutãþi. Tocmai au terminat de construit douã aparate T.F.F, simple, portabile cu care puteau comunica în peºterã. O problemã a rãmas totuºi nerezolvatã: cum vor traversa râurile ºi lacurile subterane? Dan le-a dat o idee: Petrãchescu, vânãtorul, aveau o barcã de cauciuc, dar ºtiau bine cã nu le-o va da, aºa cã au renunþat. Tic a renunþat sã-i mai spioneze pe Cireºari ºi a plecat la Moº Timofte în cãutare de un basm grozav cu care sã-i uimeascã pe toþi la ºcoalã. Moº Timofte þinea mult la prichindelul ciufulit, aºa cã i-a spus o poveste despre o cutie vrãjitã. Ultima zi de ºcoalã: premierea elevilor în amfiteatrul liceului. Cele douã premii speciale, cel de Onoare ºi cel Bombã, au fost acordate lui Victor ºi Ursu. Seara, Cireºarii erau în parcul oraºului. Deodatã, Maria l-a zãrit pe Petrãchescu ºi au mers la el cu speranþa cã-l vor convinge sã le dea barca, însã fãrã succes. Acasã, prichindelul cârn a aflat de expediþia ºtiinþificã a Cireºarilor, însã nu avea voie sã meargã. L-a rugat pe Moº Timofte sã-l ajute. Tatãl lui Tic l-a ascultat pe paznicul liceului ºi l-a lãsat pe Tic sã plece. A doua zi, dis-de-dimineaþã, Cireºarii au plecat, lãsându-l pe prichindel în urmã. Acesta l-a luat pe Þombi, ºi au plecat spre Peºtera Neagrã. În drumul lor, Cireºarii au fãcut un popas. Ursu l-a zãrit pe Tic ºi i-a lãsat mâncare ºi un bilet. Cu toate acestea, prichindelul s-a rãtãcit. Dupã ce au ajuns la gura peºterii ºi au instalat corturile, Ursu, Dan, Victor ºi Ionel au început sã-l caute pe Tic ºi l-au gãsit. A doua zi, s-au despãrþit în douã grupe. Prima grupã: Ionel, Victor, Maria ºi Tic, care urma sã intre în peºterã, iar a doua grupã: Ursu, Dan ºi Lucia care trebuia sã urce pe coama peºterii ºi sã-i anunþe pe cei din peºterã de orice cutremur sau prãbuºire. A doua zi, Cireºarii s-au despãrþit. Prima grupã a intrat în peºterã. Toþi au fost uimiþi de frumuseþea stalactitelor ºi stalagmitelor. Dupã scurt timp au ajuns la primul lac care era foarte adânc. Au construit o plutã din bârne, iar Victor a hotãrât sã meargã el primul, apoi au traversat toþi. Au mers de-a lungul râului mai mult timp, pânã ce Tic a gãsit o cutie de sardele, douã mucuri de þigarã. Ionel s-a pregãtit pentru a lua legãtura cu Cireºarii soarelui. Aceºtia le-au spus cã s-au întânlnit cu Petrãchescu, care vroia, prima oarã, sã-l împuºte pe Ursu. Apoi ºi-au urat “Noroc bun” pânã la urmãtoarea emisie. Cireºarii din peºterã au trecut uºor de cel de-al doilea lac ºi se apropiau, dupã hartã, de punctul terminus. Au ajuns la cel de-al treilea lac, un lac foarte mare. Victor spunea cã peºtera continuã ºi cã ar trebui sã meargã mai departe, însã Ionel dorea sã se întoarcã. În cele din urmã, au hotãrât sã meargã mai departe. Victor a mers primul, urmat de ceilalþi. Au avut de înfruntat un tunel foarte îngust, dar au trecut cu bine. Ultimul a fost Ticuºor, iar alãturi de le era credinciosul Þombi ºi aparatul T.F.F. Printr-o întâmplare nefericitã, câinele ºi aparatul au cãzut într-o cascadã. Îngrijoraþi, au continuat drumul. Din fericire, Tic a gãsit barca de cauciuc a lui Petrãchescu ºi o cutie, pe care el a considerat-o vrãjitã. Au continuat drumul prin beznã. Ajunºi în grota ascunsã, Petrãchescu ºi prietenul lui au fost surprinºi când au vãzut cã barca dispãruse, ºi la fel ºi cutia. Cireºarii soarelui erau foarte îngrijoraþi, deoarece nu au mai aflat nimic de la cei din peºterã ºi îºi imaginau tot ce era mai rãu. Petrãchescu ºi prietenul sãu, au reuºit între timp sã pãtrundã prin tunelul lui Tic ºi erau pe urmele Cireºarilor. Cireºarii soarelui au fost nevoiþi sã strângã totul dimineaþa urmãtoare ºi sã plece spre cabanã, deoarece s-a pornit o furtunã extraordinarã. În peºterã, Cireºarii au mai gãsit o cutie cu un bilet de la Sergiu ºi Pompilicã. Maria a descoperit secretul lui Tic, iar Ionel era în culmea fericirii, deoarece cutia vrãjitã a lui Tic, era, de fapt, un aparat T.F.F cu care puteau sã comunice cu cei de afarã. Cu toate acestea, Ionel s-a hotãrât sã se întoarcã, dar a fost prins de Petrãchescu ºi de prietenul sãu. Din fericire, Tic l-a gãsit pe Ionel, ºi au plecat imediat. Ionel a reuºit sã le trimitã celor de afarã semnale S.O.S . Cireºarii din peºterã au ajuns la o cascadã, de unde se vedea o razã de luminã. Au hotãrât sã aºtepte sosirea ajutoarelor. Totuºi, trebuiau sã fie pregãtiþi, în caz cã Petrãchescu apare din nou. Din fericire, Ursu a ajuns înaintea vânãtorului ºi i-a tras pe Ionel, Maria ºi Tic deasupra peºterii unde erau salvaþi. Victor nu a mai avut timp sã fie tras de Ursu deasupra peºterii, aºa cã s-a ascuns într-o scobiturã din pereþii peºterii pentru cã venea vânãtorul. Acesta l-a vãzut pe Victor ºi a tras câteva focuri de armã spre el. Cireºarii au plecat spre cabanã, unde îi aºtepta Moº Timofte. Petrãchescu a pornit disperat înspre grota ascunsã. Seara, Ursu a plecat la peºterã pentru a vedea ce s-a întâmplat cu vânãtorul. Doi cãlãreþii l-au întâmpinat mulþumind-i lui ºi celorlalþi pentru cã au ajutat la prinderea „Expresului negru”. Caracterizarea personajelor Maria este caracterizatã în mod direct ºi indirect. Este o fatã brunetã, aproape palidã, cu cozi lungi atârnându-i pe piept, cu ochi visãtori ºi miºcãri lente, desprinse parcã din vis. Era foarte emoþionatã de câte ori intra în saloanele largi din peºterã la care visase atâta timp. Lucia este caracterizatã în mod direct ºi indirect. Ea este o fatã blondã, cu pãrul scurt, tuns bãieþeºte, cu ochi iscoditori, miºcãri scurte, sigure, care se vor convingãtoare, cu ceva aspru în voce. Este “regina politeþii ºi punctualitãþii”, dupã cum a poreclit-o Dan. Tic este un bãiat de clasa a V-a, favoritul lui Moº Timofte, cu toate cã el nu ºtia asta. Era un ºmecher fãrã seamãn în toatã ºcoala. Avea pãrul blond ºi ciufulit ºi nasul cârn. Era foarte ambiþios ºi reuºea mereu sã-ºi atingã scopul. Pe parcursul poveºtii a intrat în conflict cu câteva personaje. Ursu era un vlãjgan care se pricepea foarte bine la acrobaþii. Avea o privire agerã ºi putea trece peste orice obstacol. Câºtigarea Premiului Bombã i-a dat încredere în sine. Ursu avea cea mai mare inimã dintre toþi Cireºarii, deoarece a renunþat sã intre în peºterã pentru a o face fericitã pe Maria. Eroii din acest roman nu pot fi comparaþi, deoarece sunt unici.