Referat Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni si de asemenea puteti face
Download Referat Cel mai iubit dintre pamanteniCiteste fragmente din Referat Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni
Marin Preda- CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI
-povestirea subiectului romanului-
Volumul I
Partea întâi
I.Autorul se gândeşte la moarte. Aflăm că va fi condamnat la
închisoare pe viaţă, prietenul său, fost judecător, îl sfătuise
să scrie tot ce s-a întâmplat. Autorul se gândea la liberatate care
era negată. Aflăm că tatăl său fusese monteur de avioane şi că
fiul său avea şi o fetiţă(este impropriu să folosim termenul de
„autor†deoarece autorul a intrat în pielea personajului Victor
Petrini, naraţiunea se face la persoana I, deci sunt relatate
întâmplările lui Petrini chiar de el însuşi).
II.Personajul spune că fusese un adolescent turbulent, pentru duritatea
sa fusese deseori pedepsit de părinţi, fetele îl ocoleau. La şcoală
avea deseori probleme, fiind dus de multe ori la cancelaria ÅŸcolii,
mustrat de subdirector –Laţcu-şi de părintele Dohe căci nu credea
în existenţa lui Dumnezeu.
III.Personajul vorbeşte de mama sa care acum murise, tatăl său
peţise în casa unui funcţionar cu multe fete. Sora mai mică a mamei
sale era îndrăgostită de tatăl său. Mama lui îî lăsa prea mare
libertate tatălui său, acesta putea să facă ce vroia. Aflăm despre
mama personajului că era foarte credincioasă, Acesta fiind prezent în
toate gândurile ei. Personajul îşi aminteşte de copilăria sa, când
a băut cafea cu lapte dintr-o ceaşcă din porţelan cu flori roşii
ÅŸi albastre.
IV.Mama sa nu a putut avea copii mulţi ani de zile, dar se ducea
regulat la biserică, până când a reuşit să nască. O întâmplare
i-a rămas autorului în minte, şi anume când era în liceu şi avea
14 ani, mama lui 38, iar tatăl său 40, s-au culcat în trei paturi.
Tatăl s-a trezit şi s-a dus în patul mamei, nu a fost primit. I s-a
părut foarte ciudat faptul că mama l-a numit pe tatăl său bătrân
deşi el era încă tânăr.
V.La vârsta de 18 ani, a început să crească trufia personajului, nu
credea în divinitate, o întreba pe mama lui ce era păcatul, din
punctul său de vedere mama lui nu era o păcătoasă, pentru că nu
încălca nici una din poruncile Domnului.
VI.Când era tânăr, personajul nu prea era în ton cu ceilalţi.
Tienrii îl ocoleau, el se izola. O dată se îndrăgostise de o fată
pe nume Paula, un an de zile se ducea la ea în cartier, cu un băţ
pentru câini, dar dragostea nu-i era împărtăşită şi a renunţat.
Astfel se îndreaptă spre alte grupuri de tineri, intră în grupul
unor băieţi din clasa a opta: Asanache, Szekely,
Pretorian(Puloş)-vedetă de fotbal. Aici apare pentru prima dată
numele personajului, şi anume Victor Petrini. Împreună cu ei a mers
la un local de petrecere „Mama Răniţilor†unde au sărbătorit,
au petrecut, au băut pentru intrarea lui Petrini în grupul nou de
prieteni. La masa a venit ÅŸi domniÅŸoara Nineta Romulus, din clasa a
ÅŸasea. Aceasta a fost prima iubire a lui Petrini, care o conduse la ea
acasă unde a făcut pentru prima dată dragoste.
VII.Aflăm că Nineta nu mai era elevă, trăia din economiile bunicii
sale, ea provenea dintr-o familie foarte înstărită. Petrini petrecea
multe seri cu ea, dar ceva nu mergea. Dragostea lor era simplă, Nineta
avea „sufletul ca un izvorâ€Â, nu-l iubea pentru totdeauna, aÅŸa cum
credea Petrini. Ea avusese şi alte legături cu alţi bărbaţi, la 14
ani chiar fusesse exmatriculată căci se încurcase cu un profesor.
Petrini i-a spus că la anul va ajunge student la filozofie, căci îi
plăcea această materie şi se va căsători cu ea, dar ea rămăsese
indiferentă la spusele acestuia. Era o iubire ocazională pentru
Nineta, în următoarea zi poate nu mai vroia să-l vadă. Au plecat
amândoi la plimbare, dar până la urmă s-au despărţit, el nu a vrut
să apuce strada pe care ea a ales-o. Cu toate că o căutase după
aceea, nu a mai găsit-o.
VIII.Părinţii au aflat că nu la ceaiuri şi-a petrecut fiul lor
timpul, ci cu o prostituată. Tatăl striga la el, zicând că va ajunge
un dezaxat, că a făcut de râs toată familia. În timpul acesta mama
sa plângea, iar Petrini îi vorbea, zicând că nu a păcătuit că a
iubit, şi că mama lui nu şi-a iubit soţul ci doar a vrut să se
mărite. Tatăl i-a spus că-şi va găsi o amantă(ceea ce mai târziu
s-a şi întâmplat), acesta l-a pălmuit, Petrini spunând că nimic nu
se rezolvă cu bătaia. Petrini a luat bac-ul, a intrat la Facultatea de
Litere şi Flisofie, dar pe Nineta nu a mai întâlnit-o. Ea plecase la
Beiuş, s-a căsătorit cu 2 bărbaţi, şi nu în ultimul rând şi-a
părăsit şi copiii. Într-o perioadă se vorbea că ar fi redactoare
la un ziar, unde i se pieduse ÅŸi urma.
IX.A mai încercat să de a de Nineta, mergând la soţi şi la copii.
Dar cu siguranţă se sinucisese cu acel tub de pastile de care spusese.
Petrini revine la povestirea cu facultatea. Portretul lui
Petrini:â€ÂAveam figură frumoasă fizic, dar urâtă în expresie.
Aveam sprâncene groase, de timpuriu bărbăteşte, dar puternic şi
armonios desenate, ochii mari şi negri, cu focarul mare parcă
întunecat, ca o oglindă în care nu te puteai zări, dar totuşi
limpezi, deschişi, nu se fereau, nu alunecau când mă uitam la
cineva[…], nasul şi bărbia prea voluntare, gura bine desenată, dar
lipsită de cea mai vagă senzualitate, obrazul tras, laminat,
asceticâ€Â. O fată de la universitate, care semăna cu o căprioară,
de o frumuseţe deosebită, pe nume tot Căprioara(sau aşa îi spunea
el), îl privea insistent şi îi spuse că e un bărbat bine, nu urât
cum credea el însuşi despre el. Apoi s-a îndrăgostit de ea.
X.Fata nu ştia materie, dar trecea la examene datorită frumuseţii
sale. Aflăm că Petrini îi propuse să se căsătorească, că, el
terminând anul acela, devenind profesor, putea să se întreţină şi
ea să termine anul pe care îl mai avea. În vacanţă, ea plecase la
ţară, la părinţi şi se întoarse la facultate de unde dispăruse.
Anchetatorul a venit de la BucureÅŸti, ÅŸi l-a chestionat pe Petrini,
care nu a spus adevărul, a declarat doar că a primit o scrisoare de la
ea prin care ea spuse că între ei totul s-a terminat şi că era
plecată din ţară.
XI.Cât timp a fost la ţară, Căprioara l-a înşelat cu un
medicinist. Petrini s-a dus la facultate s-o întâlnească, şi a
observat înstrăinarea. Încă o dată a fost lovit, iubea şi nu a
fost iubit. L-a cunoscut pe doctor la un pahar de coniac ÅŸi i s-a
părut simpatic. Îl durea ruptura cu Căprioara, dar a început să
uite, deoarece şi-a dat licenţa şi a început să predea logica la o
şcoală normală.
XII.Căprioara l-a căutat la şcoală şi i-a spus că şi-a dat seama
că doar pe el îl iubea, şi că l-a părăsit pe chirurg. Dar Petrini
şi-a dat seama că doctorul o părăsise pe ea. O primise din nou în
viaţa lui, o iubea din nou şi ea pe el, îi propuse să se mute la el
în apartament, dar ea era neliniştită. I-a spus adevărul că era
însărcinată cu doctorul, dar acesta a vrut să o ia în căsătorie,
cu toate că se iubeau.
XIII.Au fost la un bal şi apoi să facă avortul la doctorul A., pentru
că Petrini nu o putea accepta cu un copil al altuia, n-o iubea aşa de
mult. Au fost refuzaţi şi a trebuit să meargă la doctorul B., care
pentru o sumă mare de bani acceptase. Numai că fata a murit, doctorul
fiind beat iar sarcina era înaintată. Sau fost implicaţi în această
crimă doctorul A. şi C., director al unui spital. B. A încercat să
se sinucidă, dar nu a reuşi şi a fost acuzat de crimă, primind
câţiva ani de închisoare. Petrini a dezvăluit totul acnhetatorului
din Bucureşti. El se simţise vinovat pentru această faptă, pentru
că el a propus fetei să facă avortul. L-a mai văzut o dată pe
chirurg care aproape că nu l-a băgat în seamă. Era de înţeles
faptul că amândpi erau vinovaţi moral pentru cele întâmplate.
Partea a doua
I.Exact în anul în care se termina războiul, lui Petrini i se ceru
să se prezinte la Bucureşti pentru o şcoală de ofiţeri de
artilerie. Cu toate că cel de-al doilea Război Mondial fusese cumplit,
aducând răni grave, boli, secete, acest lucru nu l-a marcat pe
Petrini. Înainte de a fi încorporat, şi-a cunoscut viitoarea soţie.
II.Petrini s-a împrietenit cu un coleg de-al său, cu profesorul de
limba şi literatura română, Petrică Nicolau, care scosese un volum
de versuri. A fost şi el în frontul de vest ca şi ofiţer de rezervă
şi s-a întors nevătămat. Discuta cu Petrini situaţia războiului,
despre Stalin ÅŸi Hilter.
III.Petrică i-a spus că în curând comuniştii vor fi la putere şi
toţi românii vor adera la partidul lor, căci omul era tot timpul
intersat de viaţă în primul rând şi apoi valorile morale.
IV.Petrini i-a văzut soţia, i-a remarcat picioarele. Soţii nu s-au
salutat când s-au întâlnit şi după felul cum vorbea Petrică despre
ea, Petrini şi-a dat seama că ceva nu mergea bine în căsnicia lor.
V.Petrică era de regulă pesimist, tocmai din cauza soţiei lui.
Aceasta îi împrumutase din cărţi, cămăşi, pantaloni, lemne,
prietenilor, nu făcea mâncare, doar stătea într-un fotoliu şi citea
reviste de arhitectură(căci era arhitectă). Aceste lucruri îl
deranjau pe Petrică.
VI.Petrini a fost invitat de familia Nicolau la masă. A fost
impresionat de bogăţia casei, o adevărată maiestuozitate. Matilda a
întârziat, când totuşi a sosit, Petrică s-a înmuiat, nu mai era
revoltat, iar Petrini era de-a dreptul fascinat de Matilda, ÅŸi nu de
biblioteca imensă a lui Petrică.
VII.Au purtat o disuţie interesantă şi intelectuală, în care a
intervenit Matilda, şi doar pentru a-l supăra pe Petrică. La plecare,
Matilda l-a întrebat pe Petrini unde locuieşte pentru a-l vizita, dar
el nu iî spusese.
VIII.Petrivcă era din nou supărat şi Petrini îi propuse să
divorţeze, singura soluţie ca Petrică scape de Matilda. Aceasta a
venit în vizită la Petrini şi se plimbară prin zăpadă.
IX.Petrini a încercat să-l convingă pe prietenul său să
divorţeze, dar acesta nu a fost la avocat. Petrică ştia de plimbarea
lui Petrini cu soţia sa dar nu era gelos. Aflăm că Matilda este
rusoaică, Dumitrivna, iar apartamentul în care locuia era al ei, căci
i-l cumpărase primul soţ al ei, un profesor universitar evreu.
X.Petrini s-a dus la ei ]n vizită. A asistat la o ceartă grozavă
dintre cei doi soţi, în urma căreia, Petrică era sigur că se va
despărţi de ea.
XI.Petrini o sunase pe Matilda, s-o întrebe de Petrică. Ea veni din
nou la el şi discutară elevat, idei filosofice. Bineînţeles, Matilda
era net inferioară lui Petrini, care a studiat atâta timp. Petrică a
plecat de acasă, la părinţi.
XII.S-au despărţit, cei doi. Matilda a venit la Petrini şi i-a
povestit despre căsătoria cu Petrică. Petrică era băiatul lui
tăticu’ şi când acesta a aflat că fiul lui s-a căsătorit, a avut
un adevărat şoc, i-a cerut Matildei să pună apartamentul pe numele
lui. Dar aceasta nu a vrut. Petrică a tot lăsat-o singură, chiar de
sărbători, şi pleca la tăticul său unde stătea mult timp, până
când ea venea să-l caute. Socrul i-a spus fetei că nu se va lăsa
până nu-i vedea despărţiţi. Petrică se duse apoi la război, a a
juns şi în munţii Tatra, dar războiul nu-l schimbase la suflet.
După asta tot fugea la tăticu. Matilda se săturase de acestă
situaţie.
XIII.Petrini a plecat la ÅŸcoala de artilerie, unde a fost chemat, ÅŸi
a corespondat prin scrisori cu Matilda, şi o întreba cţnd va
divorţa, de ce nu o făcea mai repede, să încerce să-l uite pe
Petrică. Petrini s-a îndrăgostit de Matilda, drept dovadă stăteau
scrisorile trimise în care îi cere să-i divorţeze. Numai că
Petrică se întoarse acasă şi i-a spus că a descoperit scrisorile
de la Petrini, dar nu e gelos. Matilda a mers la Petrini când acesta
s-a întors acasă şi acesta o sărută. Ea l-a învitat într-o
duminică la ei. Petrini o iubea pe Matilda, dar nu era sigur că şi
aceasta îl iubea.
XIV.în acea duminică au plecat în excursie prin pădure. Soţii erau
foarte liniştiţi, lucru ce l-a nelămurit pe Petrini. Petrică nu
părea supărat, chiar îi spuse că ştia că Matilda îl iubea, dar
îl prevenise că relaţia între ei nu va merge, între ei fiind o
dieferenţă de 5 ani-ea fiind mai mare. Până când totul a explodat,
Petrică a citit una dintre scrisorile trimise de Petrini, şi a
început să-l critice. Petrini şi-a dat seama că totul a fost o
farsă, plănuită de la început, şi se gândea că poate Petrică se
întorsese la soţia lui doar pentru apartamentul luxos pe care ea îl
deţinea. Petrică s-a retras, mergând spre casă s-a urcat într-un
copac şi a urlat cu toate puterile sale, Petrini crezând că acesta a
înnebunit. Matildei i se păruse totul normal, în acest moment Petrini
s-a gândit să o rupă cu ea.
XV. dar nu s-au despărţit, ea a venit la Petrini şi au făcut
dragoste. S-au căsătorit peste 2 ani, când a reuşit să divorţeze
de Petrică, şi în toamna anului 1948, el s-a mutat în apartamentul
cel luxos.
Partea a treia
I.S-a mutat la ea, Petrini nu a avut prea multe lucruri. Matilda i-a
spus că în ţară are loc epurarea bibliotecilor de cărţile rasiste
şi naziste. Ea intrase în partidul comunist şi Petrini a devenit
asistent universitar la catedra de filosofie ÅŸi litere.
II.La masă, au vorbit de primarul Calean, care înainte a fost
plăcintar, şi acum ordine Matildei. Aflăm că Petrică şi-a găsit o
altă femeie. Când se întâlnise Petrini cu el, înainte de
căsătorie şi de a se pronunţa divorţul, Petrică i-a spus că se va
aştepta de la el să-şi dea seama că nu o iubea pe Matilda. Dar
căsnicia lor mergea cât de cât.
III.De 7 noiembrie erau manifestaţiile comuniste. Petrini a fost
nevoit să se ducă şi el căci altfel ar fi fost notat absent şi
acest lucru nu era deloc bun. În timpul manifestaţie, colegul său,
CubleÅŸ, strigase lozinci antimaghiare ÅŸi pro Ardeal ÅŸi a fost ridicat
de 2 securişti. Cubleş era îngrozit. În faţă erau manifestanţii
maghiari care au început să strige trecerea Ardealului la Ungaria,
după care s-u liniştit.
IV.Când s-a întors acasă Petrini a fost primit cu răceală. Apoi a
ieşit la o plimbare, după care se întoarse şi nu a găsit nimic de
mâncare acasă. S-a gândit că o va lua pe urmele lui Petrică, care a
păţit-o la fel. S-a hotărât să lucreze. Telefonul a sunat şi
Matilda l-a certat, spunându-i că trebuie să fie la Tasia, unde se
sărbătorea căsătoria lor. S-a dus.
V.Acasă la Tasia a fost primit cu răceală, aproape nu a fost băgat
în seamă. A cunoscut-o pe Tamara Artimon şi pe fratele roşcovan al
Matildei, Petea. Acesta s-a îmbătat şi l-a sărutat pe gât, acesta
nu*l suportase şi l-a împins la perete. Petrini nu se simţea deloc
bine în jurul rudelor sale din partea soţiei.
VI.ÃŽl cunoscu mai bine pe Vasile Lemnaru(Vasia) ÅŸi pe
Tasia(Nastasia), soţia acestuia. Petrini îi spuse bancuri la ureche,
Tamarei, şi apoi se ridică şi a plecat cu Matilda acasă.
VII.Pe stradă nu au vorbit nimic, ea doar l-a întrebat ce a avut cu
Petea, la care ea ţinea aşa de mult, şi de ce a devenit aşa de
posomorât. Petrini nu prea îşi înţelegea nevasta. Nu mai era cea
dinainte cu care trăise 2 ani, înainte să se căsătorească.
VIII.Nu mai ieşeau aproape niciunde împreună. Uneori era
nepăsătoare în dragoste, alteori era prea sufocantă. Petrini se
săturase să o tot analizeze şi să-i urmărească stările prin care
trecea.
IX.ÃŽntr-o zi, Petrini se pomeni la facultate cu dentistul Vaintrub,
care devenea noul decan.şeful de catedră, un mare poet-cred că e
vorba de Lucian Blaga-, a fost dat afară din acest post pentru că a
spus ce nu trebuia. Petrini a vrut să-l viziteze.
X.Petrni se duse totuşi să discute cu fostul şef de catedră, au
discutat îndelung şi i-a cerut aceastuia să se întoarcă înapoi la
catedră. Nu de el depindea acest lucru.
XI.Petrini l-a sunat pe unul dintre prietenii pe care şi i-a făcut,
Ion Micu, asistent la litere, interesat de presă. Era căsătorit cu
Ivona, o femeie ce nu-l iubea. Petrini i-a spus despre marele poet care
a fost dat afară din cauză că nu a acceptat să deschidă cursurile
cu o prelucrare a unor discursuri ale lui Jdanov, în locul lui fiind
numit Roşu Decebal.micu îi spuse că nu mai putea face nimic cu marele
poet. Au plecat la o braserie a hotelului Royal unde au băut cafea şi
bere.
XII.A pornit o discuţie intelectuală, Petrini i-a venit ideea cu Era
Ticăloşilor, un titlu de eseu la care lucrează şi-l va termina mai
târziu.
XIII.Discuţia continua, despre politică, războaie. Petrini regreta
faptul că marele poet a fost dat afară din postul său, şi nu putea
să facă nimic să-l ajute.
XIV.După ce au mâncat ceva, discuţia a continuat. Petrini se uita
în jur să vadă cine frecventa acel hotel, îi era frică, că aşa
cum erau vremurile să nu ajungă să predea abc-darul. Într-un târziu
au plecat înainte a sunat-o pe Matilda să-i spună să nu-l aştepte.
Aflăm că cei doi s-au înstrăinat aproape complet de un timp.
XV.Întorcându-se acasă a văzut lumină în dormitor, Matilda îl
aştepta. A sunat la uşă şi ea nu venise să-i deschidă. Supărat,
Petrini a mers în bibliotecă să-şi ia caietele, în care îşi nota
lucrările, ideile, şi a găsit uşa de la birou cu lacătul spart şi
caietele răsfoite. S-a înfuriat şi a plesnit-o pe Matilda, după care
i-a reproşat că mariajul ei cu Petrică nu a mers din cauza ei, căci
ea se comporta la fel şi cu fostul ei soţ. Ea plângea şi i-a spus
că a aşteptat toată seara să-i spună vestea că va aştepta un
copil de la el.
XVI.Ea îi explică că o deranja faptul că el se ascundea de ea,
închizând caietele, el tocmai de aceea o făcea ca ea să nu râdă de
el, aşa cum a râs de poeziile lui Petrică. El îi spuse că ea era de
vină, căci după căsătorie se schimbase radical, nu-l mai suna la
facultate, nu-l aştepta zâmbind, se culca devreme, nu mai comunicau,
nu se mai plimbau împreună. Ea puse vina pe el. petrini spuse degajat
că puteau să se despartă, iar ea putea face avort. Ea se culcase în
cameră, iar Petrini a plecat la o plimbare, trebuia să ia aer curat.
Nu vroia să renunţe la ea pentru că o iubea foarte mult. Şi apoi mai
era ÅŸi copilul care nu se putea naÅŸte nelegitim.
Partea a patra
I.Ion Micu a fost amenninţat cu concedierea din postul său de
profesor, dacă nu ar fi ţinut o conferinţă despre opera
Amăicăluţului, pe care înainte îl criticase. Micu, care înainte a
făcut închisoare pentru părerile lui, trebuia să se supună, lucru
ce-l indignă foarte tare pe Petrini. Între timp îl cunoscuse pe
Ştefan Pop(Ciceo), care devenise judecător.
II.Pe Ştefan l-a cunoscut într-un parc. Era de-o vârstă cu Petrini
şi tocmai demisionase din funcţia de judecător, fiind în prezent,
avocat. ÃŽi povestise lui Petrini cazurile pe care le-a avut, ultimul
fiind pentru el finalul carierei de judecător. O femeie declarase că
fusese violată de 2 indivizi, răpită cu forţa, numai că şoferul
taxiului şi chelnerul nu nu au declarat aşa ceva, fiind clar că era
un caz de prostituţie. Judecătorul a primit un telefon sinistru în
care î se cere să-i acuze pe cei 2 indivizi la câţiva ani de
închisoare. Cum Ştefan nu se lăsase intimidat, i se luase cazul. Nu
putea suporta nedreptatea, căci cei 2 tipi şi chiar şi şoferul
taxiului au fost condamnaţi. Devenind avocat, l-a ajutat pe şoferul
taxiului, şi a reuşit să-i micşoreze pedeapsa de la 5 ani la 2 ani
de închisoare. Petreceau împreună sâmbetele acasă la Ştefan,
urmăreau serialul Sfântul cu Simon Templar. Beau vin şi mâncau
sanviÅŸuri(el ÅŸi cu Petrini).
III.În acest capitol se revine la prezent, adică în celula lui
Petrini, care-şi scrie memoriile. Vine Ciceo la el, îi aduce de
mâncare şi un flacon(probabil otravă). Dacă va fi condamnat la 20 de
ani de închisoare, Petrini nu mai vroia să trăiască. De fapt
singurul lucru pe care-l mai doreşte e să-şi termine cartea. L-a
întrebat pe Ciceo de Matilda, acesta i-a spus că mai bine nu ar şti.
IV.Se revine în trecut, la povestirea lui Petrini. Cu toate că
Matilda îi ceruse să plece, Petrini refuză. Se înstrăinaseră
complet. Petrini nu putea uita cei doi ani petrecuţi împreună,
înainte de a se căsători cu ea. Iubirea lor trecea prin mai multe
ipostaze, dar numai Matilda se schimba, el era la fel.
V.Petrini a încercat să se apropie de ea, îi spuse că o iubeşte,
dar ea l-a făcut mincinos. Petrini nu-şi înţelegea soţia, nu ştia
cum să se comporte, singurul lucru de care era sigur e că o iubea la
disperare.
VI.S-a realizat reforma învăţământului, mulţi oameni au fost
daţi afară din facultate, Petrini şi ion Micu au rămas. Petrini l-a
cunoscut în această perioadă pe Ben Alexandrescu, un nou coleg
marxsist, care i-a propus să intre în partid.
VII.Cum într-o zi Petrini a întârziat la masă, fiind cu Micu,
Matilda se simţi neglijată şi i-a propus soţului ei să-l invite pe
Micu la masă, împreună cu soţia lui Clara. Aceştia au venit, iar
Petrini a fost impresionat de acest cuplu care arăta atât de clar că
se iubeau. Matilda a discutat cu Micu despre feminitate, despre
revoluţionarea femei. Oricum, vizita a fost penibilă de-a dreptul.
VIII.După plecarea musafirilor, Matilda a înţeles foarte bine că
nu a fost agreată de ei, şi a devenit geloasă pe Clara. Apoi i-a spus
lui Petrini că Petrică era foarte bolnav, i se agravase boala
Parkinson, pe care el o avea încă de pe vremea când erau împreună.
Petrini s-a dus să-l viziteze, dar nu ieşi mare lucru din această
vizită.
IX,X.Petrini avea atât de multă nevoie de dragostea ei, căuta să
fie aproape de ea, până când schimba tactica. Devenea nepăsătormse
gândea că după ce va naşte o va pedepsi el. Ea îl ura, sau cel
puţin aşa credea el. în luna a opta, ea a vrut să plece, şi-a
făcut bagajele, dar furios, Petrini i-a împrăştiat hainele şi nu a
lăsat-o să plece.
XI.Matilda a născut o fetiţă pe care o numiră Silvia, după mama
lui Petrini.săţia îi povesti tot ce s-a întâmplat la spital, căci
fusese acolo 2 săptămâni. Îşi iubea fetiţa foarte mult şi-l
alunga pe Petrini de lângă ea.
XII.La botez au invitat familia Matildei, colegii ei, Ion Micu cu
Clara, Beni Alexandrescu, doctorul Vaintrub şi ginecologul Salanţiu,
cel care o asistase pe Matilda la naştere. Bineînţeles că Matilda
stătea de o parte cu familia ei, fapt ce l-a deranjat la culme pe
Petrini care se retrase cu prietenii în bibliotecă.
XIII..Doar mama lui a înţeles că băiatul ei nu era fericit. Chiar
i-a spus lui Petrini că a mai slăbit şi că nu mai era aşa de
fericit. Dar el o liniştea. În bilbiotecă, prietenii săi au vorbit
de o altă reformă de învăţământ şi acest lucru l-a cam speriat
pe Petrini, în rest totul era normal, sărbătoarea a continuat
nestingherită.
XIV.Petrini l-a condus pe Micu care-i spuse că va pleca din facultate,
să scrie articole la o revistă, „Luceafărul Literarâ€Â, pentru a-i
combate pe cei care erau atunci la putere. Îi spuse că dacă va fi o
a doua reformă de învăţământ, catedra de filozofie ar putea
dispărea. Petrini se gândea ce ar putea face în acest caz, pentru că
nu vroia să părăsească studenţii şi pasiunea lui pentru filosofi,
el scriind o carte despre gnostici.
XV.La întoarcere, de faţă cu rudele, Matilda i-a făcut scandal
monstru. S-au bătut, ea cu o ură nempsurată începuse să zică
celor prezenţi cum era soţul ei, ce iubite şi câte a avut, că nu
ştie cum să se poarte cu rudele ei, că i-a spus că va omorî
copilul. După ce se linişti, rudele au plecat, iar mama îi spuse lui
Petrini să se despartă de femeia asta, căci îi făcea doar rău
căsnicia. E adevărat că şi o ştia, era cert că el nu a mai putut
să o ierte pentru scena prestată. Avea în gând sî o termine cu ea.
XVI. Petrini a fost luat de 3 ofiţeri, arestat chiar în propria lui
casă. A fost dus la securitate şi i s-a cerut să scrie tot ce ştia
despre organizaÅ£ia „Salamandrele Negreâ€Â, care după eliberarea
Ardealului, omorau şi făceau singuri dreptate. Petrini nu înţelegea
până nu i s-a arătat o scrisoare pe care trebuia să o primească de
la un foast coleg de studenţie, Iustin Comănescu, care a fost implicat
în operaţiunile bandei respective. El îşi termina scrisoarea cu
formula: „aÅŸteptăm ordonanÅ£ele dumneavoastrăâ€Â, ofiÅ£erul
înţelegând că Iustin îi aşteaptă ordinele lui Petrini. Petrini a
insistat să vorbească cu un general de naţionalitate română, şi
i-a explicat că „ordonanţe†nu însemnau ordine, dar a fost trimis
în celulă.
Volumul II
Partea a cincea
I.Trezindu-se a doua zi, lui Petrini nu realiza unde este. Peste
câteva clipe s-a sezmeticit şi s-a gândit că n-ar putea să stea la
închisoare. Asta se întâmpla în anul 1950.
II.A fost chemat la ora 8 în faţa unui general aşa cum ceruse, dar
tot degeaba. Era tot acuzat, îi spunea că se va face proces. Petrini
l-a întrebat cu ce probe îl vor învinovăţi, căci el din 1945 nu
l-a mai văzut pe Iustin, era fugit din ţară.practic nu existau probe,
dar el tot arestat rămânea.
III.I se luară şi caietele lui Petrini, în care acesta şi-a scris
idelie despre regim, dar nimei nu le-a investigat. Trei luni a stat în
beciurile securităţii, în care a fost interogat în fiecare zi,
trebuia să povestească tot. După aceea,a avut loc procesul şi a fost
condamnat la 3 ani de muncă forţată la minele de plumb din Baia
Sprie.
IV.Petrini nu avea aşa multe amintiri de la mină. Doar că fusese
împreună cu un poet pe care l-a cunoscut în închisoare, şi care
acolo a şi murit. Munca îi istovea pe toţi. Acolo a omorât pe un
jandarm care îi supraveghea, aruncându-l în mină, de la o
înălţime mare.
V.Ajungând acasă, găsise totul cum era. Merse glonţ la fetiţa sa,
acum în vârstă de 3 ani, care s-a speriat când l-a văzut aşa de
murdar şi urât. Matilda l-a spălat, şi i-a spus că putea să
primească 7 ani dacă ea nu a intervenit la timp şi cu ajutorul lui
Vaintrub şi a unei colege a reuşit să pună mâna pe acele caiete
compromiţătoare.
VI.Matilda i-a spus că că ar fi putut pierde casa, dar primul
secretar al judeţului, prieten cu Gheorghiu-Dej, Mircea, o ajutase, şi
l-a interesat şi de soţul ei în închisoare. Era mai în vârstă
decât ea şi de obicei vprbeau la o cafea toate necazurile ei. Un lucru
rău e că Petrini nu s-a înscris în partid.
VII.Petrini merse şi el la Mircea să-i găsească ceva de lucru,
căci la facultate a fost dat afară. În acele caiete el făcea
propagandă religoasă şi-i îndepărta pe studenţi de marxism. Nu a
găsit un loc la bibliotecă, dar îi spuse să sune din când în
când. În învăţământ nu mai putea intra pentru o perioadă.
VIII.Matilda îi spuse că şi a avut probleme, era să o excludă din
partid, să fie dată afară din postul de arhitectă, a trebuit să
declare că nu a ştiut nimic din ceea ce făcuese soţul ei, astfel a
scăpat. Petrini a încercat să dea de prietenii lui, dar a fost primit
cu răceală.
IX.Matilda îl iubea ca înainte să se căsătorească, dar
experienţa închisorii a fost prea şocantă pentru Petrini, ca acesta
să se mai gândească la dragoste. Îşi amintise cum era la masă, cum
îi ţinea nemâncaţi, îi scula noaptea, cum îi ţinea la carceră,
cum l-a omorât pe gardianul(jandarm).
X.Petrini şi-a ascuns caietele în pivniţa bunicului său. Matilda
s-a certat cu el, căci a trecut atâtea luni şi el nu făcea nimic.
Cum Mircea a fost transferat la centru, devenind secretar acolo, nu-l
mai ajuta, aşa că trebuia să se descurce singur. Matilda i-a spus să
scrie o carte sau ceva, să nu piardă vremea.
XI.Petrini se duse la Braţele de Muncă şi după trei zile a primit
meseria de la deratizare. La început nu a vrut să accepte postul, dar
totuşi trebuia să facă ceva, aşa că a luat postul în primire.
XII.Este numit şef al echipei de deratizare, de către Istrate, şeful
lui. Îi cunoaşte şi pe ceilalţi din echipă: Vintilă, Calistrat,
Bacaloglu, şi au plecat la muncă.
XIII.Vintilă i-a povestit la cârciuma „Tâmpa†despre fiecare
dintre angajaţi, fiecare avea istoria lui, toţi oameni săraci.
XIV.Le-a făcut cinste la cârciumă, dar el nu era obişnuit cu
mahalaua, s-a luat la bătaie cu ţiganul din echipă căci i-a vărsat
vin pe pantaloni.
XV.Întors de la muncă, Petrini i-a spus Matildei unde a ajuns să
lucreze. Ea spuse să renunţe la acestă meserie, dar el nu vroia.
Ştia acum, că în această situaţie nu vpr mai fi împreun, pentru
că Matilda ţinea foarte mult la poziţia socială, care putea fi
periclitată dacă se afla că soţul ei lucrează la deratizare.
XVI.Au fost la uzina de tractoare ca să omoare şobolanii. Tatăl l-a
sunat pe Petrini şi i-a spus că va încerca să facă ceva pentru el,
pentru că nu se putea să ajungă în halul acesta după ce a făcut
atâta şcoală.
XVII.Tatăl a vorbit cu directorul general al uzinei şi acesta nu a
putut pe moment să-i găsească ceva de lucru. Matilda nu mai supoert
să-şi vadă soţul aşa de decăzut, vroia să se despartă de el. îi
spunea că nu a iubit-o aşa cum pretindea el. Singura lui bucurie a mai
rămas fetiţa cu care ieşea adesea la plimbare. Doar atunci se simţea
fericit.
XVIII.Soţia i-a reproşat că atunci când a cunoscut-o pentru prima
dată, s-a uitat la ea ca la o târfă. Aşa a şi iubit-o. Dar de fapt
ea nu a reuşit să-l cunoască pe el, în acei 2 ani, ei poate că nici
nu s-au cunoscut deloc. Acum totul s-a stins, iubirea lor a dispărut.
XIX.Petrini a mers cu Vintilă la vopsit cu var copacii. Vintilă i-a
povestit despre femei, căci el era expert în aşa ceva. Ion Micu a
trecut pe stradă şi l-a văzut pe Petrini, a spus că poate îi va
găsi ceva de lucru la ziarul lui, dar Petrini s-a făcut că nu-l
cunoaÅŸte, nu mai avea nevoie de astfel de prieteni.
XX.Petrini s-a plimbat prin oraş după ce a terminat lucru(oraş
transilvănean). Se gândea că, despărţindu-se de Matilda, ea s-ar
putea recăsători cu un alt bărbat, şi fetiţa lui va creşte
alături de un tată străin, iar el o va putea vedea doar foarte rar.
Fetiţa semăna leit cu el.
XXI.Se îndreaptă spre braseria obişnuită, şi i-a văzut pe Micu
şi pe Clara. S-a aşezat la masă şi a vorbit cu ei.
XXII.Micu i-a spus că a observat că nu mai ţinea aşa de mult la el,
Petrini nu a putut uita ziua în care el a sunat, şi Micu a fost mirat
să-l audă. Vroiau să fie iar prieteni.
XXIII.Matilda a plecat la Bucureşti fără să-i spună lui Petrini.
El a rămas cu fetiţa, dar Tasia a venit s-o ia. Cei doi soţi erau
decişi să divorţeze.
XXIV.Petrecea cu fetiţa mult timp, o ducea în parc şi apoi la cizmar
unde îi plăcea foarte mutl.
XXV.Petrini a dus-o pe fetişă în parc, el citea revista lui Ion
Micu, care nu-l prea impresionă, s-a decis să nu meargă la redacţia
revistei, se simţea mai bine în compania prietenilor de la deratizare.
XXVI.Matilda s-a întors acasă şi i-a spus lui Petrini că vor
divorţa în 2 săptămâni, după care ea se va duce la Bucureşti,
unde urma să se căsătorească cu Mircea. Petrini şi-a dat seama că
a fost ănşelat cât timp a stat la închisoare, chiar cu Mircea, omul
care l-a ajutat să i se reducă pedeapsa. Petrini s-a simţit umilit
că amantul i-a făcut un favor.
XXVII.S-au certat din nou, ea i-a reproşat multe lucruri: că era
abject, că şi-a bătut joc de Petrică, că-i era greaţă de el. S-au
bătut, ca de obicei, a devenit o combinaţie între căsnicia lui
Vintilă(care după ce îşi bătea nevasta lua găleata şi o stropea)
şi cuplul Acojocăriţei, (care după ce se băteau se împăcau). Doar
că la ei împăcarea nu-şi mai avea rostul. Totul s-a terminat.
XXVIII.Petrini s-a internat la spital, pe motiv că avea o infecţie
sau chiar cancer la gât, el răguşise, deci avea probleme mari. În
primele zile nu l-a vizitat nimeni.
XXIX.A venit Matilda şi i-a cerut cheile de la casă. În 2
săptămâni au divorţat şi ea s-a căsătorit cu Mircea. Mama lui
Petrini venise şi ea la spital, şi i-a povestit că Matilda i-a trimis
toate lucrurile acasă, că Tasia a venit şi le-a spus adevărul(că se
va căsători cu Mircea). Singurul lucru bun era că Matilda nu se
opunea, sau cel puţin aşa promitea, vizitelor Silviei la Bucureşti.
Partea a ÅŸasea
I.Ion Micu şi Clara l-au vizitat pe Petrini. Ion micu îi povestea
despre întâlnirea uniunii scriitorilor, la care a fost prezent şi
I.C., secretarul general al uniunii. Se încerca înlăturarea lui I.C.
din funcţie şi aducerea Amăicăluţului, un poet submediocru.
II.Micu i-a povestit ce s-a discutat la acea şedinţă, că a fost
atacat D.D. Dolj, un secretar, că s-a împăcat cu Amăcăluţului,
care şi va prelua revista, căci el fiind numit secretar va pleca la
Bucureşti. Micu i-a propus lui Petrini să-i găsească ceva la o
revistă, acum că el avea multe relaţii.Petrini nu a avut cancer, ci
doar oboseala acumulată în 3 ani de închisoare.
III.În spital Petrini a aflat că Petrică s-a sinucis. Când a fost
externat, a plecat la casa părinţilor, tatăl i-a spus să meargă la
directorul lui în şedinţă(Bularca).
IV.Se duse la director, care i-a promis că va ajunge bilbiotecar la
uzină, dar momentan postul era ocupat, putea să aleagă doar un post
de strungar, apoi pe parcurs va fi promovat.
V.Munca la strung era grea, dar Petrini a învăţat repede. Tatăl
său îl ironiza acasă, iar el nu mai suprta. Mama i-a destăinuit că,
de când soţul ei a sărutat-o pe sora ei de faţă cu ea, ea nu-l mai
iubea. Petrini ştia acest lucru şi că tatăl său avea o altă
femeie. Mama trăia doar pentru el, care avea acum 30 de ani.
VI.Petrini a ajuns repede să fie apreciat şi a început să
muncească peste program, fără să fie plătit. Acest lucru nu-i
convenea deloc, dar nu putea sp facă nimic. A fost chemat de
tovarăşul Olaru(de la resurse umane).
VII.Când l-a văzut, Petrini avea impresia că-l cunoştea de o
viaţă. Acesta l-a ironizat, că era filosof, şi i-a spus că era
intrigant, şi că urmărea să ajungă bibliotecar, căci tatăl lui
Petrini povestea pe acolo. Dar acest lucru nu se întâmpla, el va
rămâne strungar. I-a explicat că nu avea intenţia să devină
bilbiotecar, ci doar să fie bine plătit, pentru a-şi lua o casă şi
pentru a se întoarce la universitate.
VIII.Cu banii câştigaţi, Petrini aluat în chirie 2 odăi ale unui
inginer. ÃŽntre timp luase ÅŸi caietele din beciul bunicului ÅŸi le
aduse cu el. Fata gazdei le-a luat să le citească, dar nu a înţeles
mare lucru din ele. Petrini s-a speriat, crezând că va fi turnat
pentru concepţiile sale antiregim.
IX.La o adunare sindicală, Petrini a văzut-o pe Nineta, acum
Bolangiu. Ea ocupa postul de bilbiotecar al uzinei, din cauza ei nu
putea să pună mâna pe locul de muncă. I-a povestit despre viaţa ei,
cum se căsătorise cu un maior, apoi cu negustorul cu care a făcut şi
cei 2 copii. I-a spus că l-a iubit mult, dar l-a părăsit pentru că
nu vroia să-i stea în cale, să devină un mare filosof. Povestea de
iubire s-a reluat, se întâlneau la el acasă, dar ea nu mai era
aceaşi. Petrini chia s-a gândit să-şi refacă viaţa cu ea. Primise
vestea de la Nineta că trebuia să părăsească urgent uzina, deoarece
Olaru a aflat de aventura lor, Petrini crede că Nineta era implicată
şi în Securitate. Şi-a dat demisia din uzină şi a devenit
contabil.
Partea a ÅŸaptea
I.Petrini şi-a găsit slujba de contabil la o organizaţie de
achizişionare a cărnii.(ORACA). Între timp scrise un articol despre
Giordano Bruno, pe care l-a trimis Amăcăluţului, dar a fost avertizat
că lucrarea nu a fost bine primită şi sp renunţe la publicarea ei.
Totuşi Petrini nu se lăsa, scria ăn constinuare articolele sale.
II.Petrini l-a sunat pe Vintilă şi se întâlniră. I-a povestit că
a ajuns şeful unui aprozar, Pantelimonscu a devenit învăţător,
Bocaloglu era şeful deratizării, Calistrat a luat Premiul de Stat
pentru o invenţie, un strung pe care l-a construit ăn realitate.(În
realitate el i-a chemat să sărbătorească).
III.Astfel s-au întâlnit toţi, Pantelimonescu i-a povestit lui
Petrini prin ce mai trecuse, că a fost la închiosare, 6 luni din cauza
idelior pe care le avea. Au sosit şi târfele care încercau să-i
înveselească pe invitaţi.
IV.Bocaloglu se plânse că a iubit tare mult femeia care-l înşelase.
Petrini se leagă de una dintre târfe, şi a avut o altercaţie cu
Calistrat, pe care la şi bătut. Calistrat era foarte beat şi-i
strigă în faţă că nu-l invitase. Petrini s-a enervat şi a plecat
de la această petrecere nereuşită.
V.Acum Petrini petrecea mult timp în compania familiei Pop. Ciceo a
citit prima lui carte, “Eraâ€Â, iar Petrini se ocupa de a doua,
“Gnozaâ€Â. I se povestise că Åžtefan ÅŸi Lavinia s-au cunoscut la un
proces iar după un an s-au căsătorit. Petrini era fascinat de acel
cuplu, soţii se înţelegeau foarte bine, erau tot timpul bine
dispuÅŸi.
VI.Seri în şir discutau cu Petrini despre tot, temă principală era
filosofia. Lui Petrini îi plăcea foarte mult compania acestor soţi.
VII.Petrini îşi vizita fetiţa care acum avea 6 ani, în fiecare
duminică. Află de la Silvia că Matilda nu se înţelegea prea bine cu
Mircea, dar cu ea se comporta frumos. Voia s-o trimită când va fi mare
la studii în Anglia, unde erau şi copiii lui Mircea. Matilda se
plimbă cu el şi l-a întrebat dacă o mai iubea, apoi dacă vrea să
accepte ajutorul lui Mircea ca să intre la universitate. Petrini nu a
fost de acord, să fie umilit încă o dată, vroia să se întoarcă
să predea, dar numai prin forţele lui proprii. După această
discuţie, Petrini nu-şi mai putea vedea fetiţa mult timp, şi aşa
aceasta s-a îndepărtat foarte mult de el. Petrini nu mai vroia să se
însoare, îi lăsa o mică portiţă Matildei, dacă ea ar fi vrut să
se întoarcă la el, ar mai fi primit-o în viaţa lui, chiar dacă l-a
umilit de atâtea ori.
VIII.Petrini le povesti soţilor Pop cum încerca să o vadă pe
Silvia. Căci s-a împrietenit cu servitoarea casei, Florica, care îi
spunea ce se petrecea în casă, că fetiţa fusese bolnavă de
hepatită, şi Matilda a plecat la mare fără să-i pese, punând vina
pe servitoare. Petrini îşi mai vedea fata când ieşea de la şcoală
şi atunci foarte puţin. Işi iubea mult fetiţa.
IX.Petrini luase fetiţa la el 3 zile. O duse să-şi vadă bunica care
era grav bolnavă. Veni Matilda după ea şi-i povestise că odată
Silvia era să moară, i-a căzut în cap un bec. Matilda i-a amintit
că oricând se putea rezolva să vină să predea la Bucureşti, să
fie mai aproape de Silvia.
X.Petrini îşi îngrijea mama, care era pe moarte. Ea le spunea vorbe
grele, atât tatălui său, care o înşelase chiar cu sora ei, cât şi
lui Petrini, care nu făcuse nimic pentru a obţine custodia fetiţei.
Îi spuse că Sibila, o vecină de-a lor, se îndrpgostise de el
dintotdeauna şi s-o caute pe fata aceea. Mama era supărată căci
îşi vedea fiul ei încă mai iubind-o pe Matilda.
XI.Tatăl ei plecase de-acasă, nu mai suportase să o vadă aşa.
Petrini a luat concediul şi a avut grijă de ea, stând la căpătâiul
ei. Sibila avea şi ea grijă de ea. Mama lui murise liniştită,
lăsându-l pe Petrini mai singur de cât era. Işi aducea aminte că nu
i-a făcut mamei sale nici o bucurie, la nuntă nu a invitat-o, de ziua
ei nu-şi aducea aminte de cadouri, şi când s-a căsătorit, se vedea
pe faţa ei multă tristeţe. Petrini a izbucnit în plâns.
XII.Petrini a fost mult timp marcat de moartea mamei sale,, care a fost
pentru el una din fiinţele cele mai dragi. Intr-o zi a găsit pe biroul
său o floare, pe când era deja contabil şef.
Volumul III
Partea a opta
I.Petrini a încercat să afle cine i-a pus aceea floare pe masă. A
fost o casieră, o femeie care nu-i atrase atenţia în mod deosebit.
II.De atunci, pe biroul său exista o vază în care în fiecare zi
erau puse flori, de către casieră. De ziua lui, Petrini a fost
felicitat prin telefon de casieră, care era la mare. Petrini a fost
surprins, că acea femeie s-a interesat de el. Şi-a petrecut câteva
zile la bunici, lui Petrini îi plăcea acolo, îi iubea mult, în
special pe bunic, care era un pic bolnav, i-au căzut măselele, dar
îşi ocupa timpul avţnd grijă de stupi. Petrini l-a ajutat să
prindă albinele dintr-un salcâm.
III.Bunica lui a fost dactilografă, iar bunicul funcţionar în starea
civilă. Au improvizat un mic picnic, în curtea casei. Li se alătură
şi vecinii cu care au băut ceva vin.
IV.Petrini s-a plimbat cu casiera prin oraş, după ce au plecat de la
petrecerea dată de ziua economistului. Petrini nici măcar nu ştia cum
o chema, doar semnătura : S. Culala.
V.El a invitat-o la vechea braserie, unde au luat masa împreună. Au
fost serviţi de vechiul Jenică, chelnerul ce îi servea când venea cu
Micu. Casiera îşi permitea cam multe cu Petrini, a luat o roşie din
farfuria lui, i-a dat să bea oranjadă din paharul ei. Apoi i-a spus
că îl cunoşte pe Petrini şi pe Micu, a cărui elevă fusese, şi
ştia bine că frecventa această braserie. De asemenea ştia de
telefoanele pe care el le dăduse Matildei, când erau la începutul
relaţiei. Petrini era stăpânit de o curiozitate rară.
VI.Suzy l-a dus la fosta ei casă, care după şegea naţionalizării
devenise casa de oaspeţi ai partidului comunist. Ii arăta camerele,
şi îi povestea despre părinţii ei, care o iubeau mult. Tatăl ei a
fost patronul unei fabrici de creioane, gume, stilouri, cea mai mare din
ţară. Fără jenă a dezbrăcat-o să-i vadă trupul, pe care îl
considera perfect.
VII.După ce se iubiră, adormiră unul în braţele celuilalt,
trezindu-se pe la ora 12. El a vrut să plece, dar a mai stat, era
fermecat de ea.
VIII.Suzy îi povestise de tatăl ei, cum i se închise fabrica, cum i
s-a luat aurul, dar a reuşit să vândă tablourile. Spre surpriza lui
Petrini, Suzy îl ştia pe Calistrat, iar Petrini i-a spus că acela a
fost la închisoare pentru că violase o târfă.
IX.Suzy a continuat povestea cu tatăl său, acesta a fost arestat pe
motiv că a împrumutat bani de la banca Naţională pentru fabrică,
şi şi-a însuşit banii. Au vrut să facă recurs la proces, dar nu
era voie, pentru că dosarul tatălui ei era la Securitate şi era clar
că de acolo nimeni nu mai scapă. Au venit să-l ridice pe domnul
Culala.
X.Tatăl ei însă fugise, şi Suzy începuse să fie persecutată. La
facultate fusese ameninţată de şeful de cadre, Mâţa, cu
exmatricularea, dacă nu va dezvălui unde se ascundea tatăl ei. Ea a
rezistat, dar nu pentru mult timp, şi astfel a fost exmatriculată, era
în anul III. Nu a vrut să se mai întoarcă la facultate, cu toate că
învăţa bine. A lucrat pe şantier, apoi a urmat cursuri de
contabilitate, şi a ajuns casieră. Între timp tatăl ei s-a întors,
să-şi scape fata, dar şi el şi soţia lui au fost arestaţi şi
condamnaţi la 3 ani de închisoare.
XI.Era timpul când din facultate erau exmatriculaţi fii de chiaburi
şi fii de origine nesănătoasă, cum era Suzy, căci îi considerau
aşa din senin pe tatăl ei, criminal de război. S-a făcut întrunire,
la care o bănăţeancă, considerată fiică de chiabur, a fost
maltratată în faţa întregii facultăţi, şi care nemaisuportând
privirile colegilor, s-a sinucis. Suzy a trecut greu peste acestea, mai
ales că şi ea era vizată. Spre dimineaţă Petrini a plecat, după ce
Suzy l-a rugat să o ănvoiască de la serviciu ziua aceea.
XII.Petrini şi-a luat concediu, într-o zi Suzy a venit la ea acsă,
fapt ce l-a înbucurat pe acesta.
XIII.S-au plimbat, au mers la cinema, ea povesti despre primul ei
iubit. Vorbea mult şi era pasionată de case. Petrini a observat la ea
personalitatea puternică şi faptul că era foarte vorbăreaţă. Apoi
l-a dus la ea acasă, unde locuia cu părinţii.
XIV.I-a cunoscut pe părinţi, cu care nu a putut vorbi aşa de mult.
Mama fetei i-a arătat un album foto. Petrini s-a ales cu o răceală,
iar Suzy l-a sunat să-i spună să bea ceai şi o aspirină. Petrini a
fost marcat de fotografia pe care o văzuse, Suzy avea 16 ani, şi
arăta oribil.
XV.De asemenea l-a deranjat o altă fotografie în care se pozase cu 8
bărbaţi, colegi de pe şantier. Era gelos la gândul că şi-a pus-o
cu toţi 8. s-au întâlnit la serviciu unde el aproape că-i porunci
să pună pe foc acea fotografie. Ea îi explică că aceşti bărbaţi
au fost cu soţiile lor, iar ea le preda engleza şi au vrut să aibă o
fotografie cu profesoara lor de engleză. Suzy l-a întrebat de fosta
lui soţie, a vut şi o discuţie cu mama ei despre el, semna clar că
fata era interesată de el. se întâmpla ceva, mai mult decât o
aventură. După orele de serviciu au plecat la cârciumioara din
cartierul lui.
Partea a noua
I.Petrecea într-adevăr mult timp cu ea. Ajunse să se
îndrăgos