Referat Romania In Al Doilea Razboi Mondial

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Romania In Al Doilea Razboi Mondial si de asemenea puteti face Download Referat Romania in al doilea razboi mondial

Citeste fragmente din Referat Romania In Al Doilea Razboi Mondial

Romania în anii celui de-al II lea război mondial Pe măsură ce nazismul creştea în Germania, aceasta împreună cu Italia sprijinea pretenţiile revizioniste ale statelor vecine Romaniei; politica de forţă a avut succes pe continent şi acest lucru a fost marcat de Anschluss, Pactul de la Munchen (1938), de separare a Cehoslovaciei (1939). S-a produs o apropiere intre Uniunea Sovietica şi cel de-al treilei Reich; toate acestea au dus la izolarea internaţională a Romaniei. Pactul Ribentropp-Molotov (23 august 1939), stipula într-un protocol secret interesele sovietice pentru statele baltice, estul Poloniei, precum şi pentru Basarabia. Cand a izbucnit cel de-al doilea război mondial, Romania şi-a declarat neutralitatea (6 septembrie 1939). Dar ea a sprijinit Polonia , facilitând tranzitul tezaurului Bancii Naţionale şi garantand azil presedintelui polonez şi guvernului. Infrângerile suferite de Franta şi Marea Britanie în 1940 au creat o situaţie dramatică pentru Romania. Guvernul sovietic a aplicat capitolul 3 al protocolului secret din 23 august 1939 şi a forţat România, prin ultimatumul din 26 şi 28 iunie 1940, să cedeze nu numai Basarabia, dar şi nordul Bucovinei şi teritoriul Herţei (ultimele două nu au aparţinut niciodată Rusiei). Sub tratatul de la Viena - de fapt, un dictat - (30 august 1940), Germania şi Italia i-au dat Ungariei nord-estul Transilvaniei, unde populaţia majoritară era romană. In urma discutiilor româno-bulgare de la Craiova, s-a semnat un tratat, în 7 septembrie 1940, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei. Serioasa criză din vara lui 1940 a dus la abdicarea regelui Carol al II-lea, în favoarea fiului său, Mihai I (6 septembrie 1940); în acelasi timp, a dus la preluarea Guvernului de catre generalul Ion Antonescu (el a devenit maresal în octombrie 1941). Intr-un efort de a obţine sprijinul Germaniei şi Italiei, Ion Antonescu a antrenat la guvernare miscarea Gărzii de Fier. Mişcarea a încercat, într-un act de rebeliune în 21-23 ianuarie 1941, să ia întreaga conducere a guvernului, şi ca urmare ea a fost eliminată din politică. La 12 iunie 1941, generalul Ion Antonescu a fost informat oficial de Hitler despre iminenta atacare a Uniunii Sovetice . Romania s-a angajat in razboi pe 22 iunie 1941 ,alături de Germania, pentru eliberarea teritoriilor naţionale cotropite în vara anului 1940. Au fost angajate in luptă Armata 3 şi Armata 4, comandate de generalii Petre Dumitrescu si Nicolae Ciupercă, încadrate în Grupul de armate ,,Generalul Antonescu “, alături de Armata 11 germană, comandată de generalul Eugen von Schobert. Au mai participat Aeronautica cu 672 de avioane şi Marina cu 39 nave de luptă. Ofensiva propriu-zisa a inceput la 3 iulie 1941: -la 5 iulie 1941 a fost eliberat orasul Cernăuţi, iar la 16 iulie 1941 a fost eliberat orasul Chisinău.La 26 iulie 1941 Marele Cartier român anunţa :,,Din Carpaţi până la mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. După eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, s-a pus întrbarea: ,,Până la Nistru sau şi dincolo?” La 18 iulie 1941, Iuliu Maniu ,presedintele Partidul National Tărănesc, după ce aprecia actiunile armatei române până la Nistru si-l asigura pe generalul Ion Antonescu de recunostiinţă ,,veşnică” a ţării, specifica : ,,Trebuie să cruţăm armata noastră pentru scopurile noastre româneşti, care sunt multe şi mari şi de tragică actualitate pentru foarte apropiate vremuri”.Ion Antonescu, avansat la gradul de mareşal pe data de 22 august 1941, a hotărât continuarea participării la operaţiile militare pe frontul de răsărit , motivându-şi hotărârea de a crea condiţiile in vederea eliberării Transilvaniei. Dupa eliberarea nordului Bucovin ei, Armata 3 română a forţat Nistrul .Incepând cu 21 iulie 1941,ofensiva a continuat spre Bug, apoi spre Nipru.Principalele lupte la care au luat parte militari români: ●1-15 sept 1941, bătălia de pe Nipru dusă de Armata 3 română. ●15 septembrie-11 octombrie 1941 , batalia de la Marea Azov dusă de Armata3. ●8 august-16 octombrie 1941 , batalia de la Odessa dusă de Armata 4 română : -a fost conceputa şi condusă de Inaltul Comandament Român pe 16 octombrie 1941,trupele romane au pătruns în Odessa. sucesul fiind obţinut cu mari pierderi umane; ●11 octombrie-17 noiembrie 1941, bătălia pentru Crimeea: -Peninsula Crimeea era apărată de doua armate sovietice; la acţiunile militare au participat cu forţe comune armatele germane şi române ; lupte grele au dus vânătorii de munte români impotriva partizanilor sovietici care controlau zona muntoasă Iaila. ● Luptele din Peninsula Kerci: P R Ø Ú ä æ 4 ’ ” À Â h*g h*g h*g L N 摧未 萎ﻲ葝ﻲ摧未 h*g h*g h*g h*g h*g 5te la 8 mai 1942 de catre trupele germane şi române. ●Asediul Sevastopolului: singurul bastion de aparare sovietic in Peninsula Crimeea ;a durat 250 de zile; a rezistat circa 8 luni celor 3 asedii la care a fost supus de trupele germano-române; asaltul începând la 7 iunie 1942, dupa o pregatire de foc de 5 zile; orasul a cedat la 4 iulie 1942 . ●12-25 mai 1942, bătălia de la sud de Harkov: Ion Antonescu o aprecia ca fiind ,,una din cele mai mari batalii din istorie”la care au luat parte militarii romani. ●Spre Stalingrad: -incepand cu 29 august 1942 ,impreuna cu trupele blindate germane au atacat centura exterioara de aparare a Stalingradului; in toamna anului 1942, trupele romane si germane au desfasurat lupte în Caucaz. ●Batălia de la Cotul Donului: -Armata 3 română, comandată de generalul Petre Dumitrescu, a desfăşurat intre 19-25 noiembrie 1942 o dârză operatie de apărare impotriva forţelor sovietice; trupele sovietice au reuşit să străpungă frontul, provocând mari pierderi umane si materiale trupelor române. ● Batalia din Stepa Kalmuka(la sud de Stalingrad): -a actionat Armata 4 română, comandată de generalul Constantin Constantinescu-Klaps, pe un front de circa 250 km; ofensiva sovietică a fost declanşată la 20 noiembrie 1942; trupele române au fost obligate să se retragă; -românii au suferit pirderi foarte mari: 80% din efectivele angajate în lupta şi 90% din totalul armamentului; pierderile înregistrate la Cotul Donului şi în Stepa Kalmuka au fost de circa 100 000-110 000 morţi şi dispăruţi. ● Actiuni defensive: Bătălia din Kuban: -dupa înfrângerea armatei germane la Stalingrad, începe ofensiva sovietică -intre 25 februarie si 9 octombrie 1943, trupele germane şi române au opus rezistenţă atacurilor sovietice in Kuban, care constituia un scut de apărare a Peninsulei Crimeea. b)Apararea şi pierderea Crimeii; octombrie 1943 mai 1944: -a actionat Armata 17 germana in colaborare cu 17 divizii romanesti; -după lupte grele, Adolf Hitler a hotarât evacuarea zonei; din cei 60 000 de militari români angajaţi la începutul operaţiunii au revenit in ţară 42 250; -continuarea razboiului dincolo de Nistru, a pus Romania in stare de razboi cu Anglia (decembrie 1941) si SUA (iunie 1942) ; victoriile coalitiei antihitleriste au determinat intensificarea rezistentei impotriva regimului antonescian, prin regruparea fortelor democratice din tara ; in martie 1944, trupele rusesti au atins Nistrul, iar la inceputul lunii aprilie, au patruns in nordul Moldovei. Dupa arestarea Maresalului Antonescu la 23 august 1944,Romania a adresat Germaniei declaratia oficiala de razboi la 24 august 1944. 1.Lupta penru eliberarea teritoriului national: Armata romana si formatiunile civile de lupta au reusit insa,intr-osaptamana- intre 23 si 31 august – sa elibereze doua treimi din teritoriul national. Intr-o situatie dificila, dupa 23 august, s-au aflat trupele romane din Moldova fiind puse temporar in situatia de a lupta atat impotriva trupelor germane (fostul aliat) cat si a sovieticilor(noul aliat) Comandamentul sovietic a refuzat orice discutii cu guvernul si armataromana,a ordonat dezarmarea a circa 160 000 de militari romani si internarea lor in lagare de prizonieri din URSS. 2. Participarea Romaniei la operatiunile militare pe teritoriul Ungariei,Cehoslovaciei si Austriei: a) Actiunile militare in Ungaria. Au inceput la 24 septembrie 1944,armata romana luptand pentru eliberarea oraselor Debretin,Miscolk si cucerirea zonelor din Muntii Bukk,Matrasi si Hegyalja. b)Actiunile militare pe teritoriul Cehoslovaciei. Au participat Armata 1 si 4 romana care au actionat, intre 18 decembrie 1944-2 mai 1945, in regiunea muntoasa din estul si centrulCehoslovaciei.Armata romana a suferit pierderi de 66 495 de militari. c)Actiuni militare pe teritoriul Austriei. Actiunile s-au desfasurat intr 9 aprilie si 8 mai 1945 1945la care au participat circa 1 000 de militari romani si 80 care de lupta si masini blindate.Regimentul de care blindate romanesti a inaintat pe teritoriul Austriei,pana aproape de Viena. Radio ,,Londra” prelua si difuza,la 7 ianuarie 1945,aprecierea facuta de ziarul englez ,,Sunday Times”,conform careia :,,Dintre natiunile care lupta impotriva Germaniei hitleriste, Romania se situeaza azi in al patrulea rand in ceea ce priveste numarul de soldati care participala batalia de distrugere a nazismului”. 쥁@