Referat Despre Cronicari2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Despre Cronicari2 si de asemenea puteti face Download Referat Despre cronicari2

Citeste fragmente din Referat Despre Cronicari2

DESPRE CRONICARI De multe ori dorim sa ne intoarcem in timp si sa descoperim radacinile poporului nostru, precum si etapele istorice prin care a trecut acesta. Atunci intram cu pasi sfiosi in “biblioteca” si luam de pe rafturile ticsite cu carti batrane si prafuite, “Letopisetele”- comoara poporului si a culturii romane. Ele au fost sadite cu grija de trei mari cronicari moldoveni: Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce, dorind ca, prin operele lor, sa fie prezentata istoria Moldovei asa cum a fost, renuntand la “vorbe desarte” si la fictiune. Asadar, cel care deschide calea spre cunoastere a istoriei si a originii poporului roman este: Grigore Ureche (1590-1647), boier de vita nobila, inrudit cu Al. cel Bun si avand functii inalte in stat. Ureche are o vasta cultura, dobandita la scolile din Polonia, el, impreuna cu “urmasii” sai, reusind sa puna bazele istoriografiei romanesti. El se informeaza, atat din documente interne, cat si externe, punand pentru prima data in literature romana “problema responsabilitatii afirmatiilor sale”, deoarece “ precum am aflat, asa am aratat”. Opera sa “Letopisetul Tarii Moldovei”, cuprinde perioada de la Intemeierea Tarii Moldovei, in 1359, pana in 1594, cronicarul dorind ca urmasii sa cunoasca istoria predecesorilor. Ureche a intarit ideea de origine, de neam si de limba a romanilor, prin remarcabila afirmare: “Rumanii, cati se afla laciuitori la Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramoresu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag…”. Pe langa rolul de narrator, Ureche a fost si un bun portretist, reusind sa creioneze aspectul fizic si moral al numeroaselor personalitati istorice. Domnitorul ideal al cronicarului este Stefan cel Mare, cel ce a tronat asupra Moldovei aproape o jumatate de secol, presarand istoria cu glorii si pace. “Letopisetul T. Moldovei” de G. Ureche, a fost un bogat izvor de inspiratie pentru numerosi scriitori ca : M. Sadoveanu, B. Delavrancea, C. Negruzzi s. al. Cel de-al doilea mare cronicar moldovean, Miron Costin, este “cel mai cult autor”, aceasta datorandu-se scolilor de elita din Polonia acelor timpuri. El cunostea limbile clasice. ca latina, greaca veche si slavona, precum si limbile moderne, franceza, germana etc. M. Costin continua, prin lucrarea sa “osardia” raposatului Ureche, iar in Predoslovie la “De neamul moldovenilor”, reuseste prin caracterul polemic, sa sustina originea poporului roman, facand aluzie la ceea ce scrisesera doi calugari, in opera lui Ureche. Letopisetul sau este publicat in romana si polona, si prezinta istoria Moldovei timp de saizeci si sase de ani, “ de la Aron- Voda, incoace”. Autorul sustine, ca si inaintasul sau, responsabilitatea scrisului si rolul educativ al istoriei, vrand ca ea sa fie transmisa mai departe si sa fie cunoscuta de noile generatii. A treia icoana ce a continuat depanarea firului istoric, “de la Davija-Voda pana la cea de-a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat” este Ion Neculce, fiul lui Ienache Neculce si al Catrinei Cantacuzino. El isi scrie “Letopisetul”, avand ca figura centrala pe Dimitrie Cantemir, “Inorogul alb” al romanilor. Ion Neculce asaza in fruntea lucrarii sale, un buchet de patruzeci si doua de legende, sub titlul “O sama de cuvinte”, ce sunt auzite din om in om si in “Letopiset” nu sunt scrise. Autorul le separa de lucrarea fundamentala deoarece legendele dezvaluie intamplari verosimile, dar care nu sunt atestate documentar, si, deci, “cine le va citi si le va crede, bine va fi, iar cine le va citi si nu le va crede, iar va fi bine.” Multi poeti si prozatori romani au preluat aceste povestiri: D. Bolintineanu, G. Cosbuc, V. Alecsandri, M. Sadoveanu, Al. Odobescu s.al. Descifrand slova cu slova, fila cu fila, carte cu carte, sufletul ni se umple de mandrie nationala, si atunci alergam spre viitor , lasand usa “Bibliotecii” mereu deschisa, pentru alte generatii ce se vor ridica din aceleasi radacini. 쥁`