Referat Gramatica2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Gramatica2 si de asemenea puteti face Download Referat Gramatica2

Citeste fragmente din Referat Gramatica2

Diateza activa este realizata de subiectul gramatical si se restrange asupra cd Tu mi-ai spus adevarul ‚ Ai spus : PV ( vb pred , personal , conj III , Da indiativ ,perfect compus , pesrs 2 sg afiramtiv Diateza reflexiva actiune este produsa si suportata de subiect , acestei diateza apartin numai verbele insotite de pron reflexiva , aceste pron stau in fata vb dar si dupa (gerunziu : gandindu-ma) .Ele se analizeaza cu vb si pot fi in Ac sau D El s-a bucurat de venirea ta s-a bucurat : Pv ( vb pred , personal , conj I , Dr , indicativ , prezen , perfect compus , pers III , sg afiramtiv Vb cu pron reflexiv Ac Vb cu pron reflexive in D Ma bucur Imi inchipui Te bucuri Iti inchipui Se bucura Isi inchipuie Ne bucuram Ne inchipuim Va bucureati Va inchipuiti Se bucura Isi inchipuie Cand pron refleiv se poate inlocui cu pron personal sau subst in acelasi caz el nu mai este marca sintactica a Dr ci este CD sau CI , devenind o parte de prop distincta .In asemenea situati nu mai avem deaface cu Dr ci cu Da insotite de compleente exprimate prin pronume reflexive Vb reflexive Vb active pronominale Eu ma gandesc la tine Eu ma imbrac Tu iti imaginezi ceva Tu te speli pe fata El se duce la film El se sterge de praf La diateza pasiva actiune este realizata de subiectul locgic ( complementul de agent ) sui suferita de subiectul gramatical .Dp au numai vb care la Da au CD exprimat. Acesta devine , prin transformare pasiva subiect gramaticala . Dp se formeaa cu vb a fi ( la diferite moduri si timpuri ) si cu participiul vb de conjugat ( care se acorda in gen nr si caz cu subiectul ) modul timpul si persoana sunt indicate de vb a fi . Categoria conjugarii este indicata de vb care e conjuga ( cu forma de participiu ) Cand vb la Dp este la un mod personal , are functia de pv. Diateza activa Diateza pasiva Marin citeste o carte Cartea este citita de Marin Mihai a vandut casa Casa a fost vanduta de Mihai Mama te va chema pe tine Tu vei fi chemat de mama … subiecte logice ( complemente de agent ) … subiecte gramaticale Complemenul de agent este partea de vorbire care arata cine este autorul actiuni exprimate de un verb aflat la Dp Intrebari : de cine ? de catre cine ? . Este exprimat prin subs , pron , adj sau nueral in Ac precedate de prepozitile de sau de cine Copilul este certat de parinti E certat : Pv ( vb pred , personal , conj 1 , Dp , indicativ , prezent , pers 3 , sg , afirmativ Complementul de agent poate sa deteremine : Un vb da Dp ( personal sau nepersonal ) Un vb da Dr cu inteles pasiv Un adj provenit dintr-un participiu pasiv Un subst Vb impersonale exprima o actiune care nu este realizata de o persoana . Aceste vb se folosesc numai la pers 3 sg Vb care arata fenomenele ale naturi nu admit subiect , ele pot fi la Da ( a ploua , a nimge , a fulgera ) , sau reflexive ( a se innopta , a se intuneca ) Unele vb impersonale pot advmite subiect nonpersonal ( Imi place munca ; S-a aflat vestea ) acestea pot fi la Da ( a trebui , a placea , a ajunge , a rmane , etc ) sau la Dr ( a se sti , a se afla , a se manca , a se face , a se parea , etc ) .Cand se afla la un mod personal vb pred au functia de Pv Trebuia sa plecam Trebuia : Pv ( vb pred , impersonal , conj 4 , Da , indicativ , imperfect , afirmativ Linistea se asterne peste sat Lumina : S ( subst comun , simplu , singular , feminin , nominativ , + art hot –a Pronumele : Cu forme personale : Personal propriu zis Personal de politete Reflexiv Posesiv De intarire Fara forme personale Demonstrativ Interogativ Relativ Nehotarat Negativ Pron pers nu se poate transorma in adj pronominal , el are forme la : Ac si D are forme accentuate si neaccentuate G are forme doar pt pers 3 , iar pt celelate pers se folosesc fprmele pron posesiv V are forme proprii doar pt pers 2 l-am chemat l- :CD ( pron pers propriu zis , pers 3 , masculin , sg , Ac , neeaccentuat Formele de posesiv : Dativul posesv : Exprimat prin formele neaccentuate ale pron pers Determina un subs legandu-se prin cratima de acesta ( mana-ti alba ) Adj ( albat-ti mana ) Vb ( ti-am ascultat sfatul ) Are functie da Apron cand se leaga cu cratima de o prepozitie ( el sta inainte-ti ) are functia de Cc daivul etic exprimat prn forme le neaccentuate ale pron PERS nu are functie sintactica cei stilistica , aratand participarea afeciva a povestitorului la cele relatate ( Si cand ti l-am lovit odata … ) Pronumele reflexiv Pronumele reflexiv tine locul obiectului asupra caruia se exercita actiunea vb , exprimand identitate dintre obiect si subiectul vb Caracteristici : are forme doar pt pers3 , pt restul pers se folosesc formele pron pers se foloseste in D si Ac cu forme accentuate si nea cceentuate , nediferntiate dupa gen si nr nu se face atribut pronominal Lauda de sine nu face bine De sine : Apron ( pron reflexiv , pers 3 sg , Ac , accentuat , precedat de prep de Pronumele si adj pron posesiv Pronumele posesiv expriima ideea de posesie , inlocuiind atat numele posesorului cat si cel al obiectului posedat Caracterisitici : este insotit de articolul posesiv ( al , ai , ale , a) nu are form proprie pt pers 3 pl , in locul acesteia folosindu-se pron pers ( lor ) la cazurile G si D are forme doar pt pl ( alor mei , alor tai ) poate deveni adj pron Cartea este a mea A mea : NP ( pron posesiv , per1 , un obiect posedat , un posesor , fem , sg , N Cartea mea e de povesti Mea : Aadj ( adj posesiv , pers 1 , se acorda in fgen , nr si caz cu subst „ cartea” ( f , sg , N) Pronumele si adj pron demonstrativ Pron demonstrativ arata departarea sau apropierea obiectului ( in patiu sau timp ) sau identitatea acestuia cu el inusi sau un alt obiect Clasificare : dupa fel : de apropiere de departare de identitate dupa structura simple compuse poate deveni adj demonstrativ Acesta este Ion Acesta : S( pron demonstrativ de apropiere , simplu , sg , mas , N Copilul aceta este Ion Acesta : Aadj ( adj dem de apropiere , e acorda in gen nr si caz cu subst copilul ( mas , sg , N ) Pronumele si adjectivul pronominal interogativ Pron interogativ Pron interogativ apare in prom interogativ si tine locul subst asteptat ca raspuns la o intrebare Pron si adj interogative : N-Ac : Sg Masc : care , cat, cine, ce Fem : care , cata , cine Pl Masc : care , cati , Fem : care , cate G-D Sg : Masc : caruia , cui Fem :carei , cui Pl : masc ; carora , cator , cator , cui fem ; carora , cator cui „Care” : inlocuieste nume de fiinte si de lucreuri „Cat” : are sens cantitativ „Cine” : inlocuieste nume de fiinte „Ce” : inlocuieste nume de lucruri Functia sintactica a pronumelui interogativ corespunde cu ceea a subst sau a pron asteptat ca rspuns la intrebare Adjectivul pronominal interogativ Adjectivele pronominale interogative : determina subst nearticulate pe care le preceda au aceasta val doar formele : care , ce si cat adj pron interogative au functie de Aadj Cine a venit ? Cine : S( pron interogativ , N Carei fete i-ai spus Carei : Aadj ( adj inteogativ , se acorda in gen nr si caz cu subst fata ( f , sg , D ) Pronumele si adj pron relativ Pron relative au forme identice cu pron interogaive , dar se intrebuinteaza in fraza ca elemente de relatie subordonatoare ( introduc prop subordonate ) Au forme simple : care , cine , ce , cat , si o forma compusa: ceea ce Au dublu rol : sunt elemente de relatie la nivelul frazei si partii de propozitie in propozitie pe care le induc ( S , A, C , NP ) Adj pron relative sunt doar formele : care , cat , ce Acestea preceda subst determinat in prop subordonata pe care o induc , si au functia de Aadj Functile sinctactice ale pron si adj pron relative Pron relativ compus ceea ce are urmatoarele caractristici : este echvalent cu relativul ce are val neutra nu se poate discloca prin prop nu are forme proprii pt cazurile G-D nu devine adj pron Acordul pron relativ care in G precedat de art posesiv Pronumele relativ „care” la G plasat la inceputul propozitiei si urmat de un subst este ASG .Acest A aer o topica inversa si de aceea , este precedat de art posesiv ( genitival ) In asemenea situatii , pronumele relativ se acorda in gen nr si caz cu subst pe care-l inlocuieste , iar art posesiv se acorda cu subst fata de care pron relativ indeplinste functia de Apron Nu stiu /1PP (cine)a venit/2SB Cine : S( pron relativ , N introduce subiectiva Nu stiu /1PP(care) fata a venit /2CD Care : Aadj ( adj pron relativ se acorda in gen nr si caz cu subst fata ( sg , f , N ) introduce prop 2 Pronumele si adj pron nehotarat Pronumele nehotarat substituie un subst fara a da o indicatie precisa asupra obiectului Formele compuse sunt alcatuite in general cu ajutorul pron relativ-interogative Pronumele si adjectivul pronomina lnegativ Pronumele negative apar in propozitii cu forma vb negativa si tin locul unor subst din prop afirmativa corespunzatoare Pronumele negativa sunt : simple N-Ac : nimeni nimic G-D : nimanui Compuse : N-Ac nici unul/nici una/nici unii/nici unele G-D nici unuia /nici uneia /nici unora Pronumele negaive indeplinesc functile sinctactice ale subst din prop afirmativa corespunzatoare Adj pron negative sunt doar formele compuse , care preceda subst si-si modifica forma : nici un ( baiat ) , nici o ( fata ) , acestea au funcie de Aadj N-a venit nimeni Nimeni : S( pron negativ , N Nici un nor nuse zarea pe cer Nici un : Aadj ( adj negativ , se acorda in gen nr si caz cu subst nor ( mas , sg , N ) Pronumele si adj pron de intarire Pronumele de intarire folosit azi ca numai adj pron, insoteste un subst sau un pron pers cu scopul de a preciza pers desemnata de acesta Cu val de pron este folosit rar si doar cu functi a de S Adj de intarire are functia de Aadj Persoana Caz SINGULAR M F Plural M F Pers I N-Ac G-D Insumi insami insemi Insine insane Pers II N-Ac G-D Insuti insati Inseti Insiva Pers III N-Ac G-D Insusi insasi Insesi Insisi insesi Maria insasi a venit Insasi : Aadj (adj de intarire , pers 3 , se acorda in gen nr si caz cu subst „Maria” ( f , sg , N ) Numeralul Numeralul poate fi : Cardinal Propriu zis Colectiv Fractionar Multiplicativ Distributiv Adverbial Ordinal Numeralele cardinale propriu zise exprima un nr abstract sau determinat numerica a obiectelor Doi au plecat Doi : S( nr cardinal propriu zis simplu , val substantivala masculin , N Doi copii au pecat Doi : Aadj ( numeral cardinal propriu-zis , simplu , val adj , se acorda in gen nr si caz cu subst copii ( m , pl , N ) Numeralele cardinale colective exprima insotirea a doua sau mai multe obiecte Numeralele cardinale fractionare exprima ideea de de parte sau de fractiune dintr-un grup unitar Numeralele : Multiplicative Arata in ce proportie creste o cantitate Se formeaza prin derivare numerallui cardinal cu prefixul in- si sufixul –it Are si sinonime neologici Distributive Exprima repartizarea si gruparea numerica a obiectelor Se formeaza din numaralele cardinale propriu zisa precedate de adv care Adverbiale Exprima relizarea unei actiuni sau masura in care o caracteristica este superioara sau inferioara fata de aceasea Se formeaza din prepozitia de si nr cardinal si subst ori Se folosesc ca sinonime si loc adv Adjectivul Adjective : Dupa structura Simple Compuse Dupa flexiune Variabile Cu 2 terminatii ( 4 forme flexionare ) Cu 2 terminatii ( 3 forme flexionare ) Cu 1 terminatie ( 2 forme flexionare ) Invariabile Gradele de comparatie : Pozitiv Comparativ De superioritate De egalitate De inferioritate Superlativ Relativ De superioritate De inferioritate Absolut De superioritate De inferioritate Ion este inalt Inalt : Np( adj propriu zis , simplu , variaboil cu 2 terminatii si 4 forme , se acorda in gen nr si caz u cu subst Ion ( m , sg N ) pozitiv Adverbul Adverbul este partea de vb neflexibila care exprima caracterisitica indicand imprejrarea in care au loc unele intamplari Adverbe : Dupa structura Simple compuse dupa sens de loc de mod de timp cand insoteste un vb la indicatv , perfect compus , adv mai se intercaleaza intre auxiliar si o forma de participiu : Nu a mai venit Au grade de comparatie unele adv de mod provenite din adj , si cateava adv de loc si timp ( frumos , departe , inainte ) Adverbele : interogaive : se folosesc in prop interogative ( unde , cand , incotro , cum ) relative : se folosesc in fraza exprimand raportul de subordonare si sunt elemente de relatie ( unde , cand , cum , cat , incotro , dicotro ) nehotarate : exprima ideea de mod , de loc sau de timp , in chip neprecis in general , ( odata , altadata , candva , cumva , undeva , oricum , oricand , oriunde , oricat ) Adv nehotarate oricum , oricand , oriunde . etc , pot fi si ele elemente de relatie subordoantoare in fraza Adv pot avea urmatoarele functii sinctactce : complement circumstantial Aadv NP El merge repede Repede : CCM( adv de mod pozitiv Unele adv nu au functie sinctactica : Adv de modalitate : doar , numai . mai , tocmai , nici , si , macar , chiar , da , nu Adv care ajuta la formarea gradelor de comparatie : mai ,,tot , foarte , ptin , etc Loc adv sunt grupuri unitare cu val de adv De mod : pe de rost , incet-incet , de-a pururi , pe inserate , in veci De loc :la dreapta , la miloc , peste tot , din loc in loc Nehotarate : cine stie cand , cine stie cum , te miri cum Loc adv au functia sintactica a adv pe are le inlocuiesc Adv si loc adv predicative Adv si loc adv pred exprima necesitatea , siguranta , si probabilitatea Adv pred : sigur , adevarat , bine , bineinteles , fireste , desigur , probabil , pesem , negresit Loc adv pred : cyu sigurant , cu certitudine , fara indoaiala ,fara doar si poate , de la sine inteles , de buna seama Au functia de Pv daca sunt urmae de o propozitie subordonata introdusa pprin conjunctile ca sau sa Fireste ca va pleca Pot avea si grad de comparatie : Foarte bine ca ai venit Negresit ca va venii Negresit : pv(adv pred Conjunctia Dupa sreuctura: Simple Compuse Dupa raporturile sintactice pe care le indeplinesc : Coordonatoare ( leaga parti de prop sau prop de acelasi fel ) Subordonaotare ( induc proopozitii subordonatoare ) Conj si loc conjunctiuonale : felul Conjunctii coordonatoare Loc conj coordonatoare Copulative Si , nici Precum si Adversative Dar , iar insa , ci Numai ca Disjunctive Sau, ori, fie ---------------------------------- Conclusive Deci , asadar , vasazica In concluzie , de aceea , prin urmare , ca atare , in consecinta Conj si loc conj suordonatoare : Felul Conj subordonatoare Loc conj subordoanatoare Nespecifice , intoduc subordonate diferite Ca , sa , daca , de , ca sa , ca…sa ---------------------------------- Specifice , introduc anumite subordonate Decat, parca Pana Fiindca , deoarece , caci intrucat, desi incat Fara sa , fara cum , dupa cat , ca si cum , ca si cand etc In timp ce , in vreme ce , pana ce , etc din cauza ca , din pricina ca cu scopul sa , pt ca sa in caz ca , cu condotia ca cu toate ca , macar ca , chiar daca incat sa , cat sa , etc Se pune virgul inainte a conj si loc conj urmatoare : fiindca , deoarece , caci , intrucat , desi , incat , din cauza ca , pt ca Atributul Intrebari : care? , ce fel de? ,a;l ,ai , ale , cui ? , cat ? , cata ? , cati ? , cate ?; Aadj este exprimat prrin : Adj propriu-zis Adj provenit din vb la participiu Vb la gerunziu si adv Loc adj Adj pron Numeral cu val adj Atributul substantival este exprimat prin Syubst Loc subst Numeral ( neacordat ) Acesta poate fi genitival , prepozitional ( in cazurile Ac , G , D ) apozitional ( toate cazurile ) , dativ fara prep (Ea ii este nepoata matusii Ana .Acordare de burse studentilor este prioritara ) Atributul pronominal exprimat prin pronume .Acesta poate fii genitival , prepozitional , (in cazurile Ac , G , D ) apozitional ( toate cazurile ) , dativ fara prepozitie ( dativ posesiv ) 쥁`