Referat Comentariu-scrsoare

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Comentariu-scrsoare si de asemenea puteti face Download Referat Comentariu-scrsoare

Citeste fragmente din Referat Comentariu-scrsoare

I. Luca Caragiale, O scrisoare pierdutг Punctul cel mai оnalt al dramaturgiei lui Caragiale, O scrisoare pierdutг, este оn acelaєi timp cea mai valoroasг comedie din literatura romгnг. Satirг a moravurilor politice єi familiale din ultimele decenii ale secolului trecut, comedia aduce оn scenг evenimentele legate de fixare candidatului guvernamental оn capitola unui judeю de munte. Оn O scrisoare pierdutг partizanii a douг fracюiuni de grupгri guvernamentale aparюinоnd claselor posedante se duєmгnesc, se luptг єi se impacг. Ridicolul lor este subliniat єi mai mult prin оnconsecvenюa dintre intransigenюa lor iniюiatг єi compromisul final la care ajung. Acюiunea se petrece оn anul 1883, оntr-un oraє de provincie, capitalг a unui judeю de munte. Sоntem оn preajma alegerilor pentru reviziurea constituюiei. Lupta se dг оntre guvernamentali єi independenюi din o poziюie. Candidaюii la deputaюie ai celor douг organizaюii locale sоnt, Farfuridi єi Nae Caюavencu. Caюavencu, vechi politician, єtie cг succesul este condiюionat de sprijinul organizaюiei guvernamentale єi, spre a єi-l asigura, ajutat de оmprejurгri, foloseєte єantajul. Descoperind la Cetгюeanul turmentat o scrisoare de amor trimisг de prefectul Єtefan Tipгtescu soюiei lui Trahanache, Zoe, єi-o оnsuseєte pentru ca, dupг aceea sг ameninюг cu publicarea ei оn Rгcnetul Carpaюilor, оn cazul cоnd nu va fi susюinut. Asupra lui se exercitг presiuni, este arestat єi bгtut, percheziюionat coriporal єi la domiciliu, i se propun funcюii importante оn judeю, єi moєii, dar Caюavencu rгmоne intrasigent оn opюiunea sa. Cоnd se pare cг Caюavencu va obюine voturile organizaюiei guvernamentale, оncurcгtura se dezleagг оn mod neprevгzut: candidatul oficial, desemnat de centru, este Agamemnon Dandanache, iar Caюavencu nu-єi poate pune оn aplicare єantajul plгnuit. Prins cu o poliюг falsificatг єi lipsit de scrisoarea compromitгtoare pentru Zoe єi Tipгtescu, scrisoare pe care o pierduse оn timpul unei оntruniri electorale, este nevoit sг conducг manifestaюia оn cinstea noului ales. Folosind metoda realismului critic, I. L. Caragiale a intreprins оn comedia O scrisoare pierdutг o vastг acюiune de demascare, dezvгluind cu o maiestrie excepюioanlг trгsгturile caracteristice vieюii noastre publice sub regimul burgheziei єi moєieriunii. Constituюia єi legile erau cгlcate оn picioare cu dezinvoltura, ori de cоte ori interesele conducгtorilor o cereau. Оn constituюia burghezг erau оnscrise inviolabilitatea domiciliului, libertatea cuvоntului, a persoanei, a оntrunirilor, a presei, secretul corespondenюei, exprimarea liberг a votului. Dar cine юine seamг de prevederiile constituюionale? Prefectul Єetafan Tipгtescu taie єi spоnzurг, dupг bunul sгu plac. Funcюionarii, unelte docile оn mоinile guvernanюilor, executг, umili єi servili, toate ordinele, chiar dacг ele sоnt ilegale. Poliюaiul Pristanda repetг aprobator tot ce-i spune prefectul, ticul sгu verbal (curat) indicоnd pe omul lipisit de personalitate, оn acord totdeauna cu superiorul. Scriitorul obeservг cг оntre partidele єi grupгrile reprezentоnd interesele moєieriunii єi burgheziei nu existг deosebiri principale. Оntre ele nu este un conflict adоnc ideologic, ci numai o ceartг zgomotoasг pentru putere. Nae Caюavencu, єeful opoziюiei, cere sг fie sprijinit de guvernamentali, iar acestia sоnt gata, la un moment dat, sг-l accepte. Оn orice caz, el, opozantul, e оn fruntea manifestaюiei organizate de tabгra adversг, aflatг atunci la putere. Dramaturgul a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea romneascг de la sfоrєitul secolului trecut. Fiecare tip de politician оєi are identitatea sa bine proiectatг, trгsгturile sale particulare, оєi trгieєte viaюa sa. Єtefan Tipгtescu este activ, energic, dar impulsiv. Arogant, priveєte dispreюuitor tabгra adversг (Caюavencu, Ionescu, Popescu). Pristanda vede оn el posesorul tuturor izvoarelor fericirii: „moєia, moєie, foncюia, foncюie, coana Joюicг, coana Joiюica”. El priveєte judeюul ca pe propria sa moєie, de aceea propune lui Caюavencu оn schimbul scrisorii fel de fel de posturi єi funcюii: un loc оn comitetul permanent, postul de avocat al statului, locul de primar, de epitrop efor, moєia Zгvoiul. ZahariaTrahanache este un bгtrоn viclean єi cumpгnit, ticul sгu verbal „aveюi puюinticг rгbdare” arгtоnd pe omul care nu se pripeєte. Abil єi viclean gгseєte la momentul oportun poliюa falsificatг de Caюavencu. Interesele personale оi dictau sг nu rupг relaюiile cu Tipгtescu, singurul din grupul lor, capabil sг susюinг partidul. Trahanache aparюine оmpreunг cu Farfuridi єi Caюavencu acelei categorii de personaje al cгror ridicol constг оn incapacitatea intelectualг оn lipsa oricгrui rudiment de culturг. Оntre Tipгtescu єi Trahanache troneazг Zoe. Ea conduce, de fapt, judeюul. Conєtientг de influenюa pe care o are asupra celor doi, ea face promisiuni. Farfuridi єi Brоnzovenescu sоnt inseparabili, apariюia lor fiind de un incontestabil efect comic prin contrastul temperamentelor. Farfuridi este impulsiv, violent, prost, incult. Prin frazele sale stereotip: „Eu, am, n-am sг-ntоlnesc pe cineva, la zece fix mг duc оn tоrg” sau „Eu, am, n-am clienюi acasг, la unsprezece fix mг-ntorc din tоrg”, este omul integrat оn monotonia єi automatismul vieюii provinciale de odinioarг. Pristanda, lucid, o recunoaєte pe Zoe ca adevгrata stгpоnг. Pentru a-єi оntreюine „famelia mare”, poliюaiul oraєului recurge la toate compromisurile. Linguєitor, hoю, оncalcг conєtient legile єtiindu-se apгrat de conducгtori. Оn acelaєi timp este gata oricоnd de trгdare, trecоnd de partea celui pruternic. Nae Caюavencu este tipul demagogului politic. Єiret єi volubil, dornic de chivernisealг, practicг douг profesiuni - avocat єi gazetar. Se adapteazг uєor oricгror оmprejurгri, nu are ticuri verbale ca celelalte personaje, e violent cоnd se єtie stгpоn pe situaюie, linguєitor, umil єi servil cоnd se єtie vinovat. Arogant, inflexibil cоt timp are scrisoarea, devine lipsit de demnitate, tоrоndu-se la picioarele Joiюicгi, acceptоnd sг conducг manifestaюia cоnd nu mai are scrisoarea. Agamemnon Dandanache mai canalie decоt Caюavencu (pentru cг nu sestituie scrisoarea), mai prost decоt Farfuridi este tipul oportunistului. Creazг situaюii penibile confundоndu-l pe Trohanache cu Tipгtescu єi considerоndu-l pe acesta soюul Joiюicгi. Cetгюeanul turmentat reprzintг majoritatea alegгtorilor manevraюi de cei puternici dupг bunul lor plac: „Da, eu cu cine votez?”. Оntr-un moment de luciditate, la replica lui Tipгtescu: „Voteazг pentru cine pofteєti”, acesta rгspunde: „Eu nu poftesc pe nimeni, dacг e vorba de poftг”. Оn lupta care se dг pentru locul de candidat oficial (єi nu pentru reuєita оn alegeri), se folosesc deci оnєelгtoria, єantajul, demagogia, trгdarea, arme caracteristice pentru regimul trecut, pentru moravurile єi morala claselor exploatatoare. Victoria оn aceasta luptг a lui Aganiюг Dandanche, adicг a celui mai ticгlos єi mai prost dintre toюi, este semnificativг. Scriitorul a vrut sг scoatг єi mai mult оn relief mizeria vieюii publice din timpul sгu. Comicul se realizeazг prin: a.) comic al situaюiilor; b.) comic al intenюiilor; c.) comic al caracterelor; d.) comic de limbaj; e.) comic de nume.