Referat Baltagul De M Sadoveanu - Comentariu Literar.rtf

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Baltagul De M Sadoveanu - Comentariu Literar.rtf si de asemenea puteti face Download Referat Baltagul de m sadoveanu - comentariu literar.rtf

Citeste fragmente din Referat Baltagul De M Sadoveanu - Comentariu Literar.rtf

Mihail Sadoveanu Pagina 1 Baltagul - comentariu literar - Mihail Sadoveanu Prin capodopera Baltagul, apгrut оn 1930, Sadoveanu realizeazг o nouг interpretare a mitului mioritic, versul-motto indicвnd sursa de inspiraюie: “Stгpвne stгpвne,/ Mai cheamг є-un cвne”. Subiectul este simplu, pгstrвnd elementele baladei: un cioban este omorвt de doi tovarгєi ai sгi pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, aprigг єi inteligentг nu are liniєte pвnг nu aflг fгptaєii єi nu-i pedepseєte dupг legea nescrisг a comunitгюii. Intriga, dupг modelul romanului poliюist, pune оn luminг vocaюia justiюiarг a eroinei, descoperirea asasinilor єi demascarea acestora. Faptele din Baltagul se petrec spre sfвrєitul secolului al XIX-lea єi оnceputul secolului al XX-lea, оnsг оntr-o societate patriarhalг, arhaicг, strгpunsг de zorii unei civilizaюii, de noi relaюii sociale, capitaliste. Titlul romanului este simbolic. Оn sensul basmului vechi, baltagul este unealta magicг єi simbolicг оnsuєitг de rгufгcгtori єi cuceritг de erou, unealtг care rгmвne purг, nepгtatг de sвnge. Compoziюia e determinatг de semnificaюia cгrюii: оnfгюiєarea unei societгюi de tip arhaic єi un individ reprezentativ al ei, o lume esenюialг, lumea oamenilor de la munte єi Vitoria Lipan, exponentul acestei lumi. Romanul оncepe cu prezentarea sinteticг a vieюii pгstorilor (vechimea, felul de viaюг, psihologia), fixatг оntr-o cosmologie popularг: “Domnul Dumnezeu, dupг ce a alcгtuit lumea, a pus rвnduialг єi semn fiecгrui neam.[…] La urmг au venit єi muntenii є-au оngenunchiat la scaunul оmpгrгюiei. […] - Apoi aюi venit cei din urmг, zece Domnul cu pгrere de rгu. Dragi оmi sunteюi, dar n-am ce vг face. Rгmвneюi cu ce aveюi. Nu vг mai pot da оntr-un adaos decвt o inimг uєoarг ca sг vг bucuraюi cu al vostru. Sг vг parг toate bune: sa vie la voi cel cu cetera; єi cel cu bгutura, єi s-aveюi muieri frumoase єi iubeюe”. Naraюiunea simplг, ar putea fi delimitatг schematic оn trei pгrюi: partea оntвi de la оnceput pвnг la plecarea Vitoriei оn cгutarea lui Lipan (cap. VII); prezentarea argatului Mitrea єi a lui Gheorghiюг, coborвt la vale, cu oile, asinii єi dulгii la iernat, оntr-o baltг a Jijiei, оn apropiere de tвrg; neliniєtea Vitoriei pentru оntвrzierea bгrbatului ei, peste obicei, cunoaєterea єi “citirea” semnelor naturii; mersul femeii la pгrintele Dгnilг, la bisericг, sг-i “ceteascг”; mersul la baba Maranda, care avea “unele tainice єtiinюi єi meєteєuguri”; drumul la Piatra, popasul la mгnгstire, la icoana Sfintei Ana; mersul la autoritгюi pentru a-єi spune necazul. Partea a doua, оncepвnd cu cap. VII, cвnd Vitoria “are оntr-оnsa єtiinюa morюii lui Nechifor Lipan єi crвncenг durere, se vгzu totuєi eliberatг de оntuneric”; pгrintele Dгnilг оi scrie jalba cгtre autoritгюi; trimite fata, pe Minodora, cu zestrea la mгnгstirea Vгraticului, la cгlugгriюa Melania, sora a mamei Vitoriei; lгsarea gospodгriei оn grija lui Mitrea; pregгtirea de plecare. Firul naraюiunii urmeazг popasurile Vitoriei Lipan оn cгutarea adevгrului despre bгrbatul ei (itinerariul se sfвrєeєte prin gгsirea rгmгєiюelor lui Nechifor оntre Sabasa єi Suha). A treia, єi ultima parte, stг sub semnul actului justiюiar; prezintг acюiunile Vitoriei pentru оndeplinirea datinei creєtine єi cinstirea mortului, cercetarea despre vinovaюi, оn Sabasa єi Suha; оntoarcerea acasг, la Magura Tarcгului pentru rвnduirea praznicului, a celor cuvenite pentru mort, dovedirea єi pedepsirea vinovaюilor. Romanul construieєte pe parcursul sгu imaginea unei lumi esenюializate. Spaюiul cel mai larg revine lumii satului de munte: peisajul, datinile єi oamenii. Ritmul existenюei pгstoreєti este dirijat de fenomenul transhumanюei, iar acesta urmгreєte miєcarea marilor cicluri naturale. Scriitorul surprinde trгsгturile ce definesc aceastг colectivitate, oamenii de la munte, realist, obiectiv, fгrг lirism: “Locuitorii aceєtia de sub brad sunt niєte fгpturi de mirare. Iuюi єi nestatornici ca apele, ca vremea; rгbdгtori оn suferinюi ca єi-n ierni cumplite, fгrг griji оn bucurii […], plгcвndu-le dragostea єi beюia єi datinile lor de la оnceputul lumii, […] mai cu samг stau ei оn faюa soarelui c-o inimг ca din el ruptг: cel mai adesea se desmiardг єi luceєte - de cвntec, de prietenie. Aєa era єi acel Nechifor Lipan care acum lipsea” . Ei au o existenюг simplг, dar grea: “Munteanului i-i dat sг-єi cвєtige pвinea cea de toate zilele cu toporul ori cu caюa.” Gospodгria Lipanilor aratг oameni cu оndeletniciri specifice muntelui: sunt vremuri оn care se practicг оncг schimbul de produse: “Avere aveau cвt le trebuia, poclгzi оn casг, piei de miel оn pod, oi оn munte. Aveau єi parale strвnse оntr-un cofгiel cu cenuєг. Fiindu-le lehamite de lapte, brвnzг єi carne de oi sfвrtecate de lup, aduceau de la cвmpie legume. Tot de la cвmpii largi cu soare mult aduceau fгinг de pгpuєoi.” Romanul lui Sadoveanu are un caracter mitic-baladesc, zugrгvind o civilizaюie pastoralг milenarг. Evenimentele fundamentale ale acesteia, ceremoniile sunt єi ele prezente оn roman: cumгtria de la Borca, la Cruci nuntг, оn care tradiюia e plinг de strгlucire. Dar Baltagul rгmвne, оn ultimг analizг, romanul “unui suflet de munteancг, vгduva Vitoria Lipan”. Ea este din Mгgura Tarcгului єi trгieєte viaюa asprг a oamenilor de la munte. Figurг reprezentativг de erou popular, Vitoria оntruneєte calitгюile fundamentale ale omului simplu, care se оnscriu оn principiile etice dintotdeauna ale poporului romвn: cultul adevгrului, al dreptгюii, al legii strгmoєeєti єi al datinei. Scriitorul dezvгluie neliniєtea eroinei datorate оntвrzierii (єaptezeci єi trei de zile) peste obicei, a lui Nechifor Lipan, “dragostea ei de douгzeci єi mai bine de ani”, plecat la Dorna sг cumpere oi. Aєteptarea se transformг оn bгnuialг, bгnuiala оn neliniєte, neliniєtea оn presimюire єi de aici decurg acюiunile ei. Munteanca оєi cunoaєte bгrbatul aєa cum єtie semnele vremii. Оn aceste ceasuri de cumpгnг, de cгutare a adevгrului despre omul ei, marea descoperire a Vitoriei rгmвne оnsг pгstrarea tinereюii iubirii. Tema fundamentalг, axul romanului оn jurul cгruia sunt polarizate timpul єi spaюiul, este cгutarea adevгrului оn labirintul sгu interior. Vitoria pare aceeaєi, оn exterior, dar viaюa ei interioarг se adвnceєte. Acolo, оn sine, se hotгrгєte totul. Оntreaga strategie a Vitoriei are la bazг douг coordonate fundamentale ale cunoaєterii: єtiinюa semnelor, єi о deplin acord experienюa moralг. Primele semne rгu prevestitoare sunt visele: cel dintвi vis, care “a оmpuns-o оn inimг єi a tulburat-o”, i-l aratг pe Nechifor “cгlare cu spatele оntors spre ea”; altг datг l-a visat rгu, “trecвnd o apг neagrг… Era cu faюa оncolo”. Vitoria nu mгsoarг vremea cu calendarul, ci cu semne cerului. Ea оnюelege semnele firii. Elementele naturii оndeplinesc o funcюie simbolicг. Mai ales vвntul dг semne: “trecu єuєuind prin crengile subюiratice ale mestecenilor”. Vitoria este o sintezг de spiritualitate strгveche romвneascг, ea respectг neabгtut datina moєtenitг din vechime, manifestatг оn viaюa cotidianг, sau la evenimente cruciale (nunюi, botezuri, оnmormвntгri). Toate acюiunile ei poartг pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: Vitoria оєi lasг fata la mгnгstire, se mгrturiseєte preotului, ia sfвnta оmpгrtгєanie, sfinюeєte baltagul pentru feciorul ei. Оnюelepciunea, inteligenюa єi luciditatea оi dirijeazг comportamentul: cere bani mгrunюi negustorului, sг-i aibг “la оndemвnг” , оi leagг оntr-un colю de nгframг. Cuvintele cheie оn jurul cгrora se concentreazг discursul narativ al romanului au valoare simbolicг, definind eroina: rвnduialг, semn, оntuneric, luminг. Оngroparea bгrbatului dupг datinг marcheazг momentul reintrгrii оn liniєtea єi ordinea vieюii de la оnceput. “Descoperind adevгrul, Vitoria verificг implicit armonia lumii: aflг ceva mia mult decвt pe fгptuitorii omorului єi anume cг lumea are o coerenюг pe ca moartea lui Lipan n-a distrus-o”.(N. Manolescu) Оn comportamentul eroinei se cuprinde o оntreagг filozofie de viaюг (ca cea a banului din Mioriюa), un echilibru єi o mгsurг оn toate, fгrг nici o tвnguire, moєtenite din asprimea vieюii din vremuri imemoriale.