Referat Ion Creanga - Prezentarea Satului Natal

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Ion Creanga - Prezentarea Satului Natal si de asemenea puteti face Download Referat Ion Creanga - Prezentarea satului natal

Citeste fragmente din Referat Ion Creanga - Prezentarea Satului Natal

Prezentarea satului natal in opera lui Ion Creanga “Amintiri din copilarie“ este primit roman al copilariei taranesti rominesti, dar si o monografie a satului moldovenean cu traditiile si obiceiurile sale de la jumatatea secolului al XIX-lea. Astfel romanul are o dubla valoare: biografica si documentara. Este prezentat un univers uman necunoscut pina atunci in literatura romina. Nu intimplator, fiecare parte a amintirilor incepe cu descrierea satului natal sau a familiei. Autorul construieste un spatiu ideal, fata de care isi exprima fidelitatea si dragostea. -Astfel chiar la inceputul romanului este prezentat satul natal: “sat mare si vesel cu vechi razesi”, “intemeiat in toata puterea cuvintului”. Satenii sint prezentati in timpul muncii si a jocului, fiind harnici si veseli. Satul are: biserica, scoala, preot si dascal care fac cinste locului. -Creanga prezinta cu nostalgie casa parinteasca in care este intelegere, veselie si bunastare, acolo unde a petrecut ani fericiti intre: parinti, frati si surori: “casa parinteasca din Humulesti cu stilpul hornului... prichiciul vetrei...cuptorul pe care ma ascundeam cind ma jucam cu baiatii...doamne frumos era pe atunci ”. -Creanga prezinta Humulesti ca un sat etern, al carui oameni intruchipeaza vieti legate de munca si viata familiei. Humulesti nu este un sat oarecare launtric, izolat ca alte sate, este prezentat in relatiile cu asezarile invecinate. Dimpotriva, satul este asezat la incrucisarea marilor drumuri, care duc spre manastiri: Agapia, Varatic, Secu, Cetatea de scaun a Moldovei si spre Tirgu Neamt. Autorul insista asupra geografiei economice si spirituale a tinutului. Astfel oamenii sint definiti prin ocupatie si psihologia lor. Vinatorii Neamtului sint “saminte de viteji” pentru ca s-au luptat cu armatele lui Sobieski, cei din Bledea sunt generosi. Locuitorii se ocupa cu: stuparitul, olaritul, prelucrarea linii, cresterea animalelor. Astfel aceste tinuturi sint prezentate prin elemente de permanenta din istoria Moldovei, sint prezentate manastiri, domnitori si mitropolisti. -Cu nostalgie Creanga descrie tinuturile Ozanei cu apele curgatoare si limpezi in care se oglindesc vechile ziduri ale Cetatii Neamtului. Satul este vazut prin ceea ce impresioneaza sufletul sau de flacau (hore, petreceri...) Desi în Amintiri scriitorul priveste retrospectiv, cu ochii copilului de odinioarã, lipsit de griji, preocupat de jocurile sale si nu de neajunsurile oamenilor, sînt zugrãvite în aceastã operã si destule aspecte amare de via(ã ruralã. I. Creangã îi admirã pe harnicii (ãrani humulesteni, gospodari vesti(i, care "nu-s trãi(i ca în bîrlagul ursului, ci au fericirea de a vedea lumea de toatã mîna", fiind ei aseza(i pe drumuri umblate. Ei erau însã “rãzãsi fãrã pãmînturi”, nevoi(i sã-si cîstige existen(a mai mult din confec(ionarea si vînzarea sumanelor. Sãrãcia în care se zbãteau mul(i (ãrani este evidentã în prezentarea gospodãriei Irinucãi "toatã averea Irinucãi erau cocioaba, doi boi, un (ap si douã capre slabe si rîioase". La (arã existau pu(ine scoli si cele care func(ionau erau create de particulari, care adesea urmãreau numai beneficii personale, cum era cazul catihetului Conta de la Fãlticeni. Scolile nu aveau localuri proprii ca în cazul scolii din Humulesti. Copii trebuiau sã plãteascã taxe mari si din aceastã cauzã mul(i rãmîneau pe dinafarã. Statul nu era preocupat nici de pregãtirea cadrelor didactice. Învã(ãtorii erau improviza(i din dascãlii bisericilor, din preo(i sau cãlugãri "care si ei se mirau cum au ajuns profesori". Acestia nu le explicau niciodatã nimic, îi învã(au mai ales rugãciuni si cîntece religioase. Nu existau manuale, învã(au pe cãr(i bisericesti (ceasloave) si cînd exista cîte un manual scolar, acela era asa delimitat (gramatica lui Trãsnea) sau de gresit, cã mai rãu încurca pe copii. Elevii neavînd o bunã îndrumare didacticã erau obliga(i sã memoreze fãrã a în(elege ceva. În scoli se folosea bãtaia (Sfîntul Niculai si Calul Bãlan). Cãlugãrii si preo(ii sunt aspru critica(i, ei formau o categorie de privilegia(i. Pe preo(ii nostri din sat nu-i încape cureaua de pîntecari ce sînt, cãci "popa are mînã de luat, nu de dat; el mãnîncã si de pe viu si de pe mort". Clericii transformaserã biserica într-o tarabã, un mijloc de îmbogã(ire sigurã si rapidã. Este apoi criticatã recrutarea în armatã (prinderea cu arcanul a lui bãdi(a Vasile); si lipsa de grijã a statului fa(ã de sãnãtatea publicã, lipsa oricãrei asistente medicale la Humulesti "medic" era mos Vasile Þandurã, iar descîntecele (ineau locul tratamentelor. 쥁`