Referat Iubirea
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Iubirea si de asemenea puteti face
Download Referat IubireaCiteste fragmente din Referat Iubirea
Iubirea - reflexul sufletului
Inca de la aparitia sa pe Pamant, omul iubeste .â€ÂIubirile†sunt
istorii mai mult sau mai putin agitate care survin intre barbati si
femei .Reducand studiul iubirii la ceea ce simt unul pentru altul,
barbatii si femeile,ar insemna sa restrangem dimensiunile temei . Nu
doar barbatul o iubeste pe femeie si femeia pe barbat, ci iubim arta si
stiinta, mama isi iubeste fiul si omul religios Il iubeste pe Dumnezeu .
Pe cand omul nu cunostea inca taina heroglifelor, “Epopeea lui
Ghilgamesâ€Â, descoperita pe tablitele de lut ale Urukului caldeean,
demonstra preocuparea omului primitive pentru motivul iubirii .In acest
poem, legatura de suflet este cultivate la nivelul dusman-prieten,
respectiv razboinic-tovaras de lupta .Dupa cateva sute de ani, Homer
explica dragostea pornind de la dragostea Elenei si a lui Paris .Se pare
ca atractia irezistibila dintre cei doi a trecut peste legile
traditionale si a instituit o noua suprematie, aceea a afectivului .De
la Aristotel ne-a parvenit cuvantul “philiaâ€Â, care inseamna
prietenie, si este un echivalent a ceea ce inseamna astazi afectiunea .
Lumea antica s-a orientat mai intai, dupa teoria lui Platon, ce
sustinea faptul ca “dragostea atrage si impinge†fiintele umane
unele spre celelalte .Prin dragoste se restabileste echilibrul din
natura :se unesc doua fiinte pentru a deveni una singura si se remediaza
astazi natura lor lipsita de perfectiune .Sofocle, in tragedia sa
“Antigonaâ€Â, dezbate tema iubirii din aceeasi perspective ca
Shakespeare .Protagonista, infrunta legile cetatii in numele iubirii
pentru fratele ei, asezand sentimental mai presus de orice norma
omeneasca .In Roma antica, cel mai iubit dintre poetii inspirati de
sentimentul iubirii era Ovidiu .Acesta se simte dator sa lase
umanitatii, adunate in volumul “Amoresâ€Â, cele mai frumoase povesti
de dragoste .Si pentru ca acest sentiment trece in viziunea sa dincolo
de granitele spirituale, Ovidiu scrie “Ars amandiâ€Â, un volum dedicat
ritualului dintre femeie si barbat .
Evul mediu a invatat teoria Sfantului Toma .Ideea pe care ne-o
furnizeaza despre iubire Sfantul Toma, rezumand traditia greceasca,
este, evident, eronata .Pentru el, dragostea si ura sunt doua forme ale
dorintei, ale apetitului sau ale concupiscibilului . Iubirea e dorinta a
ceva bun in masura in care e bun, iar ura e o dorinta negative, o
repulsie fata de rau ca atare .Din cauza aceasta se realizeaza confuzia
dintre apetituri sau dorinte si sentimente, care a afectat tot trecutul
psihologiei pana in secolul optsprezece, confuzie pe care o intalnim in
Renastere .
Aceasta e insa una dintre cele mai importante distinctii pe care
trebuie sa le facem pentru a evita sa ne scape printer degete
specificul, esentialul iubirii .Nimic nu e mai fecund in viata noastra
intima decat sentimentul dragostei .Din iubire iau nastere, asadar, in
individ multe lucruri :dorinte, cugetari, volitiuni, acte ;dar toate
acestea care iau nastere din iubire, nu reprezinta iubirea insasi, ci
mai degraba ii presupune existenta .Este evident ca lucrul pe care il
iubim, il si dorim, in schimb insa dorim multe lucruri pe care nu le
iubim, si fata de care suntem indiferenti pe plan sentimental .Exista
insa un alt motiv mai riguros si mai delicat pentru a separa iubirea si
dorinta .A dori ceva e, in definitive, tendinta de a poseda acest ceva
.Din acest motiv, dorinta moare automat o data cu dobandirea, dispare o
data cu satisfacerea .Dorinta are un caracter pasiv si in ultima
instanta, ceea ce doresc este ca obiectul dorit sa ajunga la mine
.Viceversa :in iubire este activitate .Si in loc de a consimti ca
obiectul sa vina la mine, eu sunt cea care ma duc la obiect si ma
instalez in el .In actul amoros, persoana iese din sine :e pesemne cea
mai intense incercare facuta de catre Natura pentru ca fiecare sa iasa
din sine insusi catre altcineva .
Sfantul Augustin, unul dintre barbatii care au cugetat cel mai profound
asupra iubirii, poate chiar temperamentul erotic, izbuteste uneori sa se
elibereze de aceasta interpretare ce face din iubire o dorinta sau un
apetit .Astfel, el declara faptul ca :â€ÂIubirea mea e greutatea mea,
prin ea merg oriunde merg .â€Â
O observatie care ni se ofera ca trasatura comuna a acestor sentimente
(dragoste / ura), e urmatoarea :gandirea si vointa sunt lipsite de ceea
ce putem numi temperature psihica .Iubirea si ura, deopotriva, comparate
cu gandirea care gandeste o teorema din matematica, au caldura si, in
plus, focul lor dispune de cele mai nuantate gradatii .Orice dragoste
traverseaza etape cu temperaturi diferite, iar limbajul uzual vorbeste
in mod subtil de iubiri ce se racesc .
Aproape sau departe, oricum ar fi, de femeie sau copil, de arta sau
stiinta, de patrie sau Dumnezeu, iubirea depune eforturi in jurul
obiectului iubit .Dorinta se bucura de obiectul dorit, primeste din
partea lui satisfactie, dar nu aduce nici o ofranda .Dragostea si ura
actioneaza constant ;cea dintai invaluie obiectul intr-o atmosfera
favorabila si este mangaiere, rasfat, sprijin, grija .Ura ii invaluie,
cu nu mai putin foc, intr-o atmosfera defavorabila, ii meneste raul, ii
parjoleste, ii distruge virtual, ii corodeaza .
Sprijinul romanticilor, defineste dragostea ca fiind un refugiu de care
indragostitii au nevoie pentru a se departa de universal alienant .Prin
nuntire, omul isi poate gasi identitatea, dar poate sa si inceapa un nou
ciclu al formarii .
Din perspective epocii moderne, iubirea este mai mult decat o evaziune
:pe de o parte un mod de manifestare a libertatii individului, pe de
alta parte, un sentiment ce nu mai are nevoie de cuvinte .Omul timpului
prezent traieste prin iubire revolta impotriva a tot ceea ce-l
instraineaza de propria esenta .Trairea erotica e mai mult decat
senzualitate, uneori fiind nevoie de cuvinte banale, gesture, atitudini
sau priviri pentru a sugera nevoia de celalalt .In mod obisnuit, omul de
astazi, se teme de cuvintele mari pentru ca ele si-au lasat undeva, in
bratele umanitatii, esenta .
Prin urmare, indiferent de religie, asezare in sfera mitului sau a
realului, dragoste se contureaza tot mai multa ca tip de cunoastere,
generator de energie si mari elevari sufletesti .
ì¥Â