Referat Nunta Zamfirei- Comentariu Var2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Nunta Zamfirei- Comentariu Var2 si de asemenea puteti face Download Referat Nunta Zamfirei- comentariu var2

Citeste fragmente din Referat Nunta Zamfirei- Comentariu Var2

George Coºbuc: Nunta Zamfirei Coºbuc a proiectat o epopee pe motive folclorice, din care a realizat Nunta Zamfirei ºi Moartea lui Fulger. Nunta Zamfirei a apãrut în Tribuna din Sibiu în 1889. Intr-un cadru de basm poetul redã ceremonialul unei nunþi þãrãneºti din zona Nãsãudului. Criticul literar Petre Poantã considera Nunta Zamfirei o feerie nupþialã. Câteva strofe la început au un caracter narativ cu rolul evident de a ne introduce în spectacol. Astfel este prezentat Sãgeatã-împãrat ºi fata acestuia: ªi-avea o fatã, – fata lui – Icoanã-ntr-un altar s-o pui La închinat. Este firesc ca fata sã fie peþitã des. Poemul se umple de miºcare din momentul rãspândirii veºtii despre nunta cara va avea loc. Procedeul esenþial este hiperbolizarea: Nuntaºi din nouãzeci de þãri S-au rãscolit Venit-au roiuri de-mpãraþi Personajele, Zamfira, fiica lui Sãgeatã-împãrat, Viorel - un prinþ frumos ºi tinerel, împãraþii ºi regii, piticul Barbã-cot, aparþin lumii basmului popular. Bãtrânul Grui, Tinteº, Bardeº aparþin vechilor balade populare româneºti. Sosit era bãtrânul Grui Cu Sandra ºi Rusandra lui, ªi Þinteº, cel cu trainic rost, Cu Lia lui sosit a fost, ªi Bardeº cel cu adãpost Prin munþi sâlhui. Toate personajele sunt îmbrãcate în mãtãsuri ºi pietre preþioase, se comportã ca niºte autentici þãrani. Poetul obþine efecte deosebite prin aliteraþie în redarea cavalcadei sosirii tinerilor. ªi-n creasta coifului înalt Prin vulturi vântul viu vuia, Vrun prinþ mai tânãr când trecea C-un braþ în ºold ºi pe prãsea Cu celãlalt. Alaiul mirelui este alcãtuit dupã specificul nunþii þãrãneºti: Rãdvan cu mire, cu nãnaºi, Cu socri mari ºi cu nuntaºi ªi nouãzeci de fecioraºi Veneau cãlãri. Alaiul este întâmpinat de sfetnici, de popor, cu muzici multe-n fruntea lor. Starostele este Paltin-crai: ºi Paltin-crai a stãrostit. Momentul urmãtor este cel al întâlnirii tinerilor. Poetul realizeazã aici un portret sugestiv al Zamfirei: Ieºi Zamfira-n mers isteþ, Frumoasã ca un gând rãzleþ, Cu trupul nalt, cu pãrul creþ, Cu pas uºor. Un trandafir în vãi pãrea; Mlãdiul trup i-l încingea Un brâu de-argint, dar toatã-n tot Frumoasã cât eu nici nu pot O mai frumoasã sã-mi socot Cu mintea mea. Trãsãturile care individualizeazã personajele aparþin basmului. Astfel Zamfira este ca o zânã din poveºti: sprintenã, cu mijlocul subþire, încinsã cu un brâu de argint. Comparaþia cu trandafirul este totuºi convenþionalã. Începutul petrecerii este dat de un vãtaf. Poetul gãseºte prilejul de a prezenta elementele portului popular specific zonei: Sã joace-n drum dupã tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrãgãneii la opinci Ca-n port de sat. De o mare plasticitate este scena horei. Ritmul jocului popular este redat prin imagini vizuale ºi motorii. Se remarcã ºi frecvenþa verbului onomatopeeic: Trei paºi la stãnga liniºor ªi alþi trei paºi la dreapta lor; Se prind de mâini ºi se desprind, S-adunã cerc ºi iar se-ntind, ªi bat pãmântul tropotind În tact uºor. Poetul foloseºte hiperbolizarea pentru a reda proporþiile veseliei ºi belºugul ospãþului: Iar la ospãþ ! Un râu de vin ! A fost atâta chiu ºi cânt Cum nu s-a mai pomenit cuvânt ! Petrecerea ºi jocul cuprind numeroase elemente dionisiace (Dionyssos), exteriorizând bucuria de a trãi. Urmeazã închinarea tradiþionalã fãcutã mirilor de Mugur-împãrat: ªi vesel Mugur-împãrat Ca cel dintâi s-a ridicat ªi, cu pãharul plin în mâni, Precum e felul din bãtrâni La orice chef între români, El a-nchinat. Într-un cadru de basm poetul redã toate caracteristicile unei nunþi þãrãneºti: peþitul fetei înºtiinþarea de nunþã gãtirea, sosirea, primirea oaspeþilor sosirea mirelui cu alaiul sãu de nuntã stãrostirea crainicului Patin-crai întâlnirea tinerilor vãtaful care începe petrecerea celebrarea cununiei hora petrecerea jocul nuntaºilor urarea tradiþionalã de la încheierea nunþii Realizarea artisticã: Poetul foloseºte puþine figuri de stil. El obþine efecte deosebite din versificaþie ºi din procedee sintactice: Vãzutu-s-a crescând în zãri Ieºit-a-n cale-ales alai Sistemul metric este alcãtuit din 8 silabe dupã schema: a-a-b-b-b-a. Ritmul este iambic. Creaþia are un puternic caracter naþional ºi popular, datoritã faptului cã surprinde datini ºi obiceiuri populare într-o frumoasã limbã românã. Poetul dovedeºte un deosebit simþ al limbii. El creeazã chiar cuvinte noi, ca de ex.: întrulpi - voinic, chipeº, sau dã sensuri noi unor cuvinte: toþi craii multului rotund = Pãmântul. Surprinzând o nuntã specific þãrãneascã este firesc ca lexicul sã se defineascã printr-o oralitate specific þãrãneascã. PAGE PAGE 111122 Ü¥eÀ