Referat Ion Creanga,umor,oralitate

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Ion Creanga,umor,oralitate si de asemenea puteti face Download Referat Ion creanga,umor,oralitate

Citeste fragmente din Referat Ion Creanga,umor,oralitate

Umorul єi oralitatea lui Creangг " Un muntean de baєtinг, nгscut asemenea оn юinutul Neamюului este Ion Creangг. Citit-au vreodatг colectorii pe "Dгnilг Prepeleac", pe "Soacra cu trei nurori" єi altele, ca sг vadг care ar trebui sa fie izvoarele din care sг se inspire єi cum vorbesc єi se miєcг юinutaєii din Neamю ?" spunea Mihai Eminescu despre Ion Creangг. Cel mai mare scriitor югran al nostru, cel mai mвndru de obвrєia sa popularг , s-a nгscut оn 1839, оntr-un sat rгzгєesc, "оntemeiat оn toata puterea cuvвntului, plin de priveliєtea lumii, nu mocnit ca alte sate", оn Humuleєti. Literatura romвnг avea sг primeascг оn universul sгu, la loc de cinste, satul єi oamenii copilгriei єi adolescenюei lui Creangг, despre care acesta a vorbit cu o dragoste єi o admiraюie neistovita оn toata opera lui. Producюia literarг a lui Creangг оnsumeazг poveєti, povestiri, anecdote si marea operг memorialisticг "Amintiri din copilгrie". Toate pornesc dintr-o concepюie unitarг de viaюг, dintr-o tablг de valori etice comunг єi au fost cristalizate оn forme purtвnd pecetea neоndoielnicг a geniului, cu mijloace strгvechi ale literaturii populare de tip satiric. S-a vorbit mereu despre asemгnarea dintre Creangг єi alюi creatori de timbru analog din literatura universalг, ca Rabelais sau Gogol. S-au stabilit izvoarele si prototipurile basmelor si povestirilor lui Creangг. S-a arгtat virtuozitatea lui stilistica, atвt de greu de definit, din pricina amestecului de specific naюional, de izvoare populare єi de originalitate personalг creatoare. Opera lui va sta ca un model de dificultate оn interpretarea єi analiza, fiind un amestec intim de experienюг si filozofie popularг milenarг, si de reflectare fidelг a unui moment istoric dat, оntruchipat оn caractere omeneєti, оn obiceiuri, оn instituюii. Lucrul acesta este cu atвt mai izbitor оn basme si povestiri, unde de obicei reflectarea realistг nu este chiar atвt de bogatг. De aceea Ibrгileanu spunea cг Ion Creangг єi-a zugrгvit vremea lui оn poveєti pe care le considerг "adevгrate nuvele din viaюa de la юarг" єi оn care "miraculosul e secundar єi, de multe ori, e un ingredient pentru puterea realistг a picturii oamenilor єi vieюii lor sufleteєti." Lumea operei lui Creangг este un univers activ, оn care munca este cea mai dintвi valoare; oamenii se integreazг оn el contribuind la producerea bunurilor materiale sau spirituale trebuincioase grupului social respectiv. Pentru Creangг, Humuleєtii lui au fost un adevгrat centru al lumii, prin care treceau toate cгile experienюei єi ale оnюelepciunii. El si-a iubit aєa de mult satul, оncвt оn toate etapele vieюii a dorit оntoarcerea cгtre locul natal, sau, mгcar, a оncercat reconstituirea lui de departe, atunci cвnd se afla, mai tвrziu, оn destul de vitrege оmprejurгri de viaюa. Numai оn satul lui frumos, plin de "flгcгi voinici єi fete mвndre" si harnic de "vuia de vгtale оn toate pгrюile", s-a simюit fericit Creangг. De aceea nu se lгsa dus de acolo cum nu se lгsa pruncul de la sвnul mamei, ursul din bвrlog sau югranul de la munte din оnгlюimile lui. Desigur, viaюa tot mai grea a scriitorului оn anii maturitгюii a contribuit la realizarea acestei imagini atвt de luminoase a satului, dar si unele realitгюi sociale. Humuleєtii sufereau de pe urma unei administraюii apгsгtoare, locuitorii lui erau greu оncercaюi de biruri si havalele, de serviciul militar pentru care oamenii se recrutau cu metode sгlbatice, aspecte reflectate critic оn opera lui Creangг. Dar satul acesta a fost un sat rгzгєesc, deci o comunitate mai mult sau mai puюin liberг, care n-a cunoscut oprimarea directг de cгtre boier, decвt оn unele conflicte de vecinitate, etc. "Amintiri din copilгrie" oscileazг оntre registrul grav al evocгrii colorate cu nuanюe nostalgice si registrul acut al evocгrii comice, satirice. Fгrг оndoialг, accentele celei mai mari originalitгюi sunt atinse de Creangг pe aceasta din urmг, unde spiritul lui hвtru, prin excelenюг se miєcг оn toatг libertatea, оngгduindu-єi sa єi zгboveascг asupra viciilor omeneєti єi sг le arate oamenilor, rвzвnd cu hohote. Єi aici idealul moral al scriitorului este оntrupat оn personaje pline de virtuюi, ca mama sa Smaranda, ca bunicul sгu David Creangг, ca preotul Ioan Humulescu sau dascгlul satului bгdiюa Vasile. Dar marile, minunatele realizгri literare ramвn totuєi оn "Amintiri din copilгrie" : "gliganii", "coblizanii", "hojmalгii", tгiaюi pe linii de uriaєi, cu mijloacele exagerгrii conєtiente, atвt de caracteristicг stilului satiric, mвnuit de Creangг cu o deosebitг iscusinюг. Limba fixatг de Crengг оn opera sa este cea vorbitг cu atвta culoare de югranii din nordul Moldovei, iar procedeele lui stilistice sunt, оn cea mai mare parte acelea ale literaraturii noastre populare. Dar el a pus pecetea geniului asupra acestui stil, aєa оncвt un timbru deosebit, profund original, rгsuna оn toata opera. Spuneam cг o mare bucurie a vieюii оnsufleteєte universul literar al lui Creangг, rasfrвngвnd legгtura puternicг a scriitorului cu lumea оnconjurгtoare, cu obiectele ei, cu oamenii ei. El priveєte lucrurile, acюiunile єi gesturile oamenilor, ascultг vorbirea acestora єi le dг contur puternic, integrвndu-le оn poveєti si amintiri. Personajele sunt surprinse оn miєcгrile cele mai caracteristice ale ocupaюiilor lor si aceasta contribuie la sporirea realismului оnfaюisгrii vieюii omeneєti. Condeiul scriitorului a prins оn trгsгturi repezi miєcarea neоntreruptг a vieюii, оnregistratг de ochiul sгu pгtrunzгtor. De aceea descrierile care presupun o aplecare mai оndelungatг asupra aspectelor vieюii, dвnd un caracter oarecum static operei de artг, sunt foarte rare la Creangг. Una dintre ele ar fi aceea a crвєmei din Fгlticeni, unde atenюia nu cade, оnsг, asupra spaюiului, asupra dispoziюiiei lucrurilor оn perspectivг, ci asupra obiectelor si a utilitatii acestora. Descrierea devine astfel o enumerere, ca єi оn cazul prezentгrii interiorului lui Pavel Ciubotariul, a acareturilor lui Stan Pгюitul, a prгvгliei jupвnului din Moє Nichifor Coюcariul si altele. Cu aceeasi concepюie practicг despre viaюг scriitorul priveєte єi obiectele meseriilor sau ale gospodгriei єi le preюuieєte pentru folosul pe care оl aduc oamenilor aceste produse ale muncii lor. Marea originalitate a lui Creangг constг оnsг оn construirea personajelor comice, groteєti, obiectul satirei sale. Aici autorul dг frвu liber exagerгrii conєtiente, caracteristica stilului satiric, оngroєгrii caricatuale a trasгturilor fizice sau morale, dвnd naєtere neuitaюilor sгi "gligani" sau "coblizani". Nicг din "Amintiri din copilгrie" este unul dintre personajele cele mai originale create de Creangг dupг modelul popular al unui Pгcalг sau Nastratin, este un erou despre care scriitorul vorbeєte оn paradoxe, pentru a desemna particularitaюile sale de om "anapoda". Єi cвnd el spune, la sfвrєitul pгrюii a-II-a din amintiri, ca єi cum ar vorbi despre sine: "Єi sг nu credeюi cг nu mi-am юinut cuvвntul de joi pвnг mai de-apoi, pentru cг aєa am fost eu, rгbdгtor єi statornic la vorba оn felul meu. Єi nu cг mг laud, cгci lauda-i faюa; prin somn, nu ceream de mвncare; dacг mг sculam nu mai aєteptam eu sг-mi deie alюii єi cвnd era de fгcut ceva treaba, o cam rгream de pe acasг. Є-apoi mai aveam si alte lucruri: cвnd mг lua cineva cu rгul, puюina treabг fгcea cu mine; cвnd mг lua cu biniєorul, nici atвta; iar cвnd mг lгsa de capul meu, fгceam cвte o drгguюa de trebuєoarг ca aceea, de nici Sfвnta Nastasia izbгvitoare de otravг nu era оn stare a o desface cu tot meєteєugul ei. Povestea ceea: un nebun arunc-o piatrг-n baltг si zece cuminюi n-o pot scoate"- оnюelegem inteligenюa lui de a zugrгvi un astfel de personaj, autor, mai оntotdeauna, al cвte unei "Drгguюe de trebuєoare" pe care nimeni n-o mai putea descurca. Creanga a оnvatat meєteєugul naraюiunii, cu tot "tacвmul" ei, de la povestitorul popular pe care l-a ascultat nopюi оntregi оn vremea copilгriei si adolescenюei єi a reprodus procedeele generale ale limbii vorbite, ceea ce dг un aer accentuat de oralitate povestirii sale. Sunt foarte frecvente mijloacele care indica rapiditatea acюiunii оntreruperea sau continuitatea ei, ritmul, miєcarea (prin interjecюii, exclamaюii, onomatopee). De asemenea el foloseєte vorba de duh, zicala, proverbul, maxima popularг, dar cu o varietate si o bogaюie de valori afective extraordinarг. Acestea devin o componenta a stilului lui Creanga prin frecvenюa lor si prin faptul cг оmplinesc mai оntotdeauna o imagine. Ele sintetizeazг sau subliniazг un caracter ori o situaюie, cuprind o aluzie sau ironie. Critica clericalг este оntгritг оn "Amintiri din copilгrie" prin imaginea de animal fabulos creata de оntelepciunea popularг despre feюele bisericesti:" Vorba ceea: picioare de cal, gurг de lup, obraz de soartг єi pantece de iapг se cer unui popг". Apoi caracterul de Nastratin al eroului Nicг este construit din оnєiruirea unor paradoxe culminвnd cu sinteticul proverb: "un nebun arunc-o piatrг оn baltг єi zece cuminюi n-o pot scoate. Peste mijloacele generale, оmprumutate de rapsodul popular, Creangг revarsг fгrг оntrerupere darurile sale personale, care constau оn оnregistrarea unor nuanюe psihologice fine in dialoguri, оn anumite inflexiuni ale comentariului fгcut pe marginea acюiunilor оntreprinse de personaje, оn concluzie hazlii la unele din acestea. Arta lui Creangг mai constг єi оn plasticitatea caracterizгrilor morale sau fizice ale eroilor sгi, mai ales a celor negativi. Isprгvile cele mai grozave ale eroului amintirilor sunt "trebuєoare", iar bгtaia dintre Paval єi Mogorogea, cu dгrmarea sobei, cu spargerea ferestrelor este numitг cu candoare fгюarnica "clгcuєoara asta". De aceea folosirea de cгtre Creangг a diminutivului dг mai оntotdeauna o imagine contrarг, de mгrime neobiєnuitг a dimensiunilor єi astfel, cвnd popa Buligг dг оn stilul profesiei clericale, binecuvвntarea tradiюionalг: "Binecuvвnteazг, Doamne, mвncarea єi bгuturica robilor Tгi, amin!", оnюelegem ce cantitгюi enorme de vin desemna modestul diminutiv "bгuturica". Plгcerea scriitorului de a se juca cu aceste cuvinte оl duce la numeroase jocuri de cuvinte, calambururi care exprima conducerea pвnг la ultimele consecinюe lingvistice a jocului logicii la personajele hвtre sau anapoda. Astfel opera lui Creangг apare ca o expresie unicг pвnг оn cele mai mici amгnunte stilistice a unei concepюii colective, populare despre viaюa єi lume, оntemeiatг pe mijloacele de realizare artisticг ale folclorului Experienюa milenarг de viaюa, felul de a gвndi al югranului, transmis prin generaюii succesive, concepюia lui despre arta s-au оntrupat оntr-un om de geniu a cгrui operг va rгmвne оn fondul de aur al moєtenirii noastre.