Referat Etnogeneza Romanilor

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Etnogeneza Romanilor si de asemenea puteti face Download Referat Etnogeneza romanilor

Citeste fragmente din Referat Etnogeneza Romanilor

Etnogeneza romanilor Atunci când vorbim despre etnogeneza romanilor, ne referim la formarea poporului roman deoarece „etno” înseamnă popor, iar „geneza” este denumirea in latina a cuvântului formare. Formarea poporului roman a durat mai bine de 165 de ani. Acest proces a început, in urma cuceririi Daciei de către romanii in anul 106, in sec. al II-lea pana la sfarsitul sec. al VII-lea începutul sec. al VIII-lea. Intotdeauna când vorbim despre procesul de etnogeneza, vorbim in primul rând despre procesul de romanizare. Romanizarea este un proces complex si de lunga durata care presupune adoptarea de către populaţia autohtona a obiceiurilor, tradiţiilor si a modului de viata romanic, dar in special adoptarea limbii latine. Factorii principali ai romanizării sunt reprezentaţi de armata, urbanizare, religie si cel mai important factor fiind reprezentat de limba latina. Armata romana era reprezentata in Dacia de legiunii precum Legiunea XIII Gemina si Legiunea V Macedonica (166-167) si totodată mai era reprezentata si de trupe auxiliare care erau alcătuite din cohorte si alae. Veteranii erau lasati la vatra si primeau cetatenie romana si un lot de pamant, iar tinerii dacii erau angajaţi in armata romana. Datorita urbanizării s-au realizat oraşe după stilul romanic care erau impartite după rang. Cele de rang superior purtau numele de colonii (ex: Sarmisegetusa, Apullum, Drobeta, Napoca etc.) si cele de rang inferior erau denumite municipii (ex: Potaissa). S-au făcut schimbări si in mediul rural, in care au fort construite asezarii după model romanic care purtau diferite denumirii precum pagus, villa rustica, canabae. Un alt factor al romanizării îl constituie religia. Fenomenul de „sincretism religios” (=adorarea unei divinitati care era alcătuita din mai multe zeitati romane, dacice si chiar greceşti) s-a produs datorita procesului „interpretio romano”, care înseamnă adorarea unor divinitati romane sub nume dacice (Zalmoais si Bendis). Cel mai important factor al romanizării a fost constituit de către limba latina care a fost răspândita datorita armatelor si coloniilor romane. Aceasta limba latina răspândita de către armate si colonii nu era limba latina originala ci era o limba latina populara. F D ¾ apăra mai bine graniţa imperiului pentru ca era mult mai uşor sa aperi o tara pe o graniţa naturala si astfel Aurelian stabileşte graniţa imperiului pe limesul Transdanubian. Acest eveniment din 271 a stat la baza teoriei imigrationiste, apăruta la începutul sec. al XVIII-lea, care susţinea ca poporul roman s-a format undeva in Peninsula Balcanica. Poporul roman a luat naştere la N si S de Dunăre. Popoul roman din sudul Dunării a fost alungat de către alte popoare migratoare, astfel el formându-se la nordul Dunării, cuprins intre Carpaţi, Dunăre si Marea Neagra. Datorita asimilării unor elemente migratoare ale populaţiei daco-romana romanizata apare spre sfarsitul sec. al VII-lea limba protoromaneasca. Faptul ca in limba romana întâlnim si cuvinte de origine albaneza precum: mazăre, viezure, varza etc. asta nu înseamnă ca fondul principal de cuvinte este de origine albaneza. Datorita romanizării, poporul roman are ca origine a fondului principal de cuvinte limba latina. De aceea, putem afirma ca limba romana este o limba romanica alături de: franceza, portugheza, italiana, spaniola, dalmata, occitana, retro-romana etc. In izvoarele istorice ale slavilor sudici, romanii apar sub denumirea de vlah, in izvoarele istorice ale slavilor răsăriteni, romanii apar sub numele de valah, iar in izvoarele istorice ale ungurilor, romanilor li se atribuie cuvântul de Olah. Slavii sudici i-ar fi denumit pe romanii la fel cum ii denumesc slavii răsăriteni daca poporul roman s-ar fi format in sudul Dunării aşa cum susţine teoria imigrationista. Datorita tratatului bizantin strategicon, unde populaţia din nordul Dunării era amintita sub numele de romanii, apar primele informaţii despre romanii la sfarsitul sec. al VII-lea. Ni se mai aminteşte de romanii in sec. al X-lea, in corespondenta dintre Ionita Caloian al II-lea si Papa, unde se vorbeşte despre locuitorii din nordul Dunării cu numele de romanii. In urma unui proces care a durat circa 1000 de ani (sec. al II-lea i.Hr. –sec. al VIII-lea d.Hr.), in răsăritul Europei s-a format un nou popor, purtând „sigiliul Romei”, după expresia lui Nicolae Iorga. 쥁@