Referat Barbu Stefanescu Delavrancea - Apus De Soare -comentariu1

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Barbu Stefanescu Delavrancea - Apus De Soare -comentariu1 si de asemenea puteti face Download Referat Barbu Stefanescu Delavrancea - Apus de soare -comentariu1

Citeste fragmente din Referat Barbu Stefanescu Delavrancea - Apus De Soare -comentariu1

APUS DE SOARE de B.St. Delavrancea Delavrancea aduce pe scena un erou coplesitor prin personalitatea lui grandioasa, Stefan cel Mare din Apus de soare. Ajuns batran, purtandu-si tot mai anevoie piciorul ranit cu multi ani in urma, in luptele de Chilia, Stefan isi da seama ca trupul sau nu mai e al viteazului de la Razboieni si de la Podul Inalt. Dar i-a ramas tanar si cand e sa porneasca la batalie parca uita si de boala si de varsta covarsitoare. Omul a imbatranit, in timp ce domnul si-a pastrat intacta tineretea firii, a indemnurilor nobile, spre binele tarii. De aici, conflictul psihologic al dramei ``Apus de soare``, asa-zisul conflict intern.Drama Apus de soare este construita numai pe baza ciocnirii dintre marele domn si minuscului grup de conspiratori condus de paharnicul Ulea. Stefan cel Mare, in piesa lui Delavrancea, ne apare ca tipul desavarsit al domnului cu dragoste de tara, drept, intelept si viteaz care s-a sprijinit in politica sa pe boierime si pe satele de razesi. “Nimeni nu s-a plans de judecatile lui in vreme de pace, ori ca-n razboaie n-a sarit unde a fost mai greu . Ostenii se aduna la chemarea voievodului, fara zabava.Toti il numesc ,, slavitul", ,, sfantul", ,, preaslavitul nostru stapan". Stefan este capitanul care-i poarta din biruinta in biruinta, prietenul care le arunca vreo vorba de duh, ca lui Moghila, care nu se pricepea sa daltuiasca un stalp de hotar. Stefan e parintele iubitor, care-i rasplateste marinimos, daruindu-le ocini si intarindu-le stapanirea cu hrisoave si urice pecetluite. In “Apus de soare”, Stefan, ca domn, isi pastreaza intacta insufletirea luptatorului viteaz din todeauna.El intreprinde expeditia in Pocutia, de unde se intoarce cu ranile sangerande si in suflet cu primele semne vizibile ale dramei sale. Omul Stefan incepe sa se intristeze de soarta lui, incepe sa-si presimta sfarsitul. Dar domnul Stefan isi impune vointa, isi stapaneste stoic durerea, in timpul operatiei, ramane treaz pana in ultima clipa, veghind cu grija de parinte la destinele tarii. Domnul invinge slabiciunile omului, prin calitatile lui pe care nu se dau in laturi sa I le recunoasca chiar si dusmanii. Conflictul devine spectaculos,de indata ce Stefan afla de unertirile lui Ulea. Boierii complotisti incearca sa invoce sanatatea subreda a voievodului, indemnandu-l sa renunte la o noua batalie. Orbiti de dorinta de a pune mana pe putere si convinsi ca rana ii va grabi sfarsitul,ei vorbesc despre domn, ca despre un personaj al trecutului. Visurile celor trei de a instala ,,o epitropie" ,prin aducerea de la Stambul a minorului Stefanita, nepot al marelui Domn, adica de a obtine puterea dupa moartea lui Stefan, sunt insa spulberate curand, prin dezvaluirea complotului boierilor de catre Oana care-I auzise fara sa vrea. Aceasta grabeste hotararea Domnului de de a-l sui pe tron pe fiul sau Bogdan . Este o hotarare dramatica , o sfasiere interioara dintre sufletul Domnului si trupul Omului care nu mai poate , dar vrea sa lase tara pe maini bune. Hotareste adunarea Sfatului, pentru a l;e anunta hotararea lui. La acest sfat paharnicul Ulea nu se prezinta, pretextand probleme de sanatate, iar Domnul in lipsa lui ii potopeste cu apostrofe sarcastice pe ceilalti doi complotisti: stolnicul Dragan su jitnicerul Stavar. Boierii complotisti nu se potolesc. Ei fac agitatie in favoarea lui Stefanita. Inca o data, domnul invinge slabiciunile si neputintele omului, ridicandu-se din pat si de data asta , ucigandu-I cu mana lui pe tradatori. Era ultimul act de dreptate pe care-l infaptuia, spre a-si consolida vointa si testamentul lui politic. Ca personaje, figura lui Stefan ii copleseste pe toti ceilalti, care apar in genere estompati, fara o individualitate precisa, Doar Oana, fiinta devotata si iubitoare, fiica naturala a domnului, sora buna cu Rares de care acesta se indragostise, Alt personaj este doctorul Smil, mereu priceput sa raspunda intelept si cu supunere la intrebarile voievodului. Doamna Maria se detaseaza ca personaj de sine statator, mereu grijulie de domn ca Domn al tarii si ca sot. Cat priveste pe Ulea, Dragan si Stavar, acestia nu dispun nici pe departe de calitatile necesare unor uzurpatori clasici. Sunt firavi, lipsiti de ingeniziozitate si repede eliminati di actiune. Din aceasta cauza Apus de soare nu este o drama shakespeariana, ci mai degraba un poem epico-dramatic. Epicul capata adesea tonalitati lirice, verbul devenind incendiar, de o mare aprindere patriotica: “Tineti minte cuvintele lui Stefan, care v-a fost baci pana la adanci batranete…ca Moldova n-a fost a stramosilor mei, n-a fost a mea, nu este a voastra, ci a urmasilor vostri si a urmasilor urmasilor vostriin veacul vecilor”… Premiera piesei “APUS DE SOARE” de Barbu Stefanescu Delavrancea a avut loc la 2 februarie 1909. 쥁@