Referat Caracterizarea Lefter Popescu2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Caracterizarea Lefter Popescu2 si de asemenea puteti face Download Referat Caracterizarea lefter popescu2

Citeste fragmente din Referat Caracterizarea Lefter Popescu2

Doua loturi De I. L. Caragiale -Caracterizare- Lefter Popescu Clasic al literaturii romane , I. L. Caragiale este un mare prozator si dramaturg . Alaturi de schitele memorabile ( Vizita , D-l Goe , Lantul Slabiciunilor , Un pedagog de scoala noua etc ) si nuvelele sale (O facile de paste , Doua loturi , Kil Ianulea ) , I. L. Caragiale este mai ales un amre dramaturg , remarcabil prin comediile sale (O scrisoare pierduta , O noapte furtunoasa ) ca si prin drama Napasta . Nuvela a fost publicata in 1901 in volumul “Momente si Schite “ Autorul nareaza o intamplare din viata micilor functionari care doresc printr-un castig intamplator sa-si depaseasca umila conditie sociala . Universul nuvelei e mediul citadin . In aceasta lume , comicul se limiteaza la schitarea unor aparente in spatele carora evolueaza eroi al caror destin este marcat tragic .Locul primordial il ocupa starile sufletesti ale lui Lefter Popescu aflat intr-un moment esential cand sansa i-ar putea schimba anonimatul in care se zbate .In aceasta nuvela , Caragiale pune accentul pe tragedia psihologica reiesita din imbinarea visului cu realitatea . Nuvelele realiste ale lui Caragiale ilustreaza eroi ce se afla la limita dintre tragic si comic , asa cum sunt cei din “Doua loturi” , “Inspectiune” , “Canuta om sucit” . In proza psihologica si realista , Caragiale este un creator de stari sufletesti , iar in comedii este un necrutator critic de moravuri sociale si defecte caracteriale .Garabet Ibraileanu spune “ca satiric , Caragiale e un pictor de moravuri ; ca tragic , un pictor de stari sufletesti , cu alte cuvinte , satira lui e sociala , tragedia lui e psihologica . “ Nuvela , spre deosebire de schita are mai multe personaje si se intinde pe o perioada mai mare de timp . Lefter Popescu este protagonistul , el participand la toate momentele subiectului , la toate actiunile , este prezentat in evolutie . Este un personaj individual , dar tipic pentru o anumita categorie sociala , cea a functionarilor marunti care incearca sa iasa din anonimat . Trasaturile de caracter sunt prezentate direct de narator , de alte personaje , de personaj insusi ori se desprind indirect (fapte , mediu , comportament , ganduri si framtantari sufletesti si chiar din limbaj si nume . Naratorul ajuta foarte mult la caracterizarea personajului prin constructiile incidente prin care indica starea unui anumit personaj . Statului social al lui Lefter Popescu este de mic functionar , un slujbas marunt si neinsemnat la un minister , un “impiegat” cum il numeste seful sau . Starea lui sociala si materiala sunt admirabil evidentiate chiar de numele sau care sugereaza saracia , lipsa banilor (Lefter) si banalitatea (Popescu) . Traind modest de pe azi pe maine impreuna cu sotia sa , intr-o casuta cu “ salita” si “geamlac” , Lefter discuta cu consoarta .Viata lor se scurge linistit dupa reguli bine-stiute , pina-n ziua cand vestea castigului ravaseste totul in jur . Perspectiva de a deveni un om bogat peste noapte si ratacirea biletelor il marcheaza profund . Din momentul aflarii vestii si pana la sfarsit , autorul analizeaza minutios diferitele lui atitudini si stari sufletesti . Lefter Popescu trece printr-un sir de intamplari neprevazute care il pun in situatii din ce in ce mai tensionate . Intreaga lui existenta sta sub semnul terorii sefului sau al unei vieti monotone . Simtindu-si in permanenta lezata demnitatea de om si functionar , cauta cu disperare sa-si schimbe locul in ierarhia sociala , dar devine victima unui nemilos joc al sortii . Destinul ii joaca o farsa cu conseciinte dramatice . Lefter nu era un jucator pasionat la loterie , ba chiar mai mult , nu credea deloc in norocul sau( “eu si norocul” ) , era pesimist , pentru ca nu castigase nimic toata viata .Urmand sfatul unor colegi , cumpara bilet cu bani imprumutati de la Capitanul Pandele pentru a forta destinul . Tot capitanul este cel care noteaza numele biletelor cumparate . Sceptic in prvinta norocului sau , Lefter n-a urmarit tragerile la loterie , amanate de atatea ori , nici nu a citit ziarul , astfel incat a fost foarte surprins cand a aflat vestea cea mare data de capitan , cu atat mai mult cu cat ambele bilete erau lozurile cele mari .”-Hahaha ! sa stii nene Turturene , ca le gasim a doua zi dupa termen … Imi cunosc eu norocul !” Dupa ce Capitanul Pandele il anunta ca a castigat , gasirea lozurilor pe care le cauta devin o obsesie pentru el . E cuprins de neliniste , e foarte nervos , se invoieste cateva zile de la serviciu … Dintr-un om linistit si docil se transforma in unul impulsuiv si violent . Intra in conflict cu toata lumea , avand convingerea ca toti se opun imbogatirii sale .Isi pierde increderea in ceilalti , devenind suspicioas cu toata lumea , inclusiv cu sotia lui Dupa 3 zile de cautari zadarnice e toropit de somn , dar dupa 15 minute sare vesel cu fata luminata , spunandu-i sotiei ca biletele sunt in jacheta cenusie .cand afla ca doamna Popescu a dat jacheta , locul bucuriei e luat de furie si brutalitate . Convins ca sotia sa nu a controlat buzunarul jachetei cenusii si a lasat biletele inauntru , Lefter se dovedeste necrutator cu ea , desi vede ca aceasta nutreste un profound sentiment de regret fiindca daduse jacheta tigancilor . “-Ce ? -Am … dat-o -Ce ai dat ? -Jacheta ! -Care jacheta ? -A cenusie ! -Cui ? -N-ai spus tu ca n-o mai porti ? -Cui ? cui ai dat-o , nenorocito ? -La o chivuta . -Pentru ce ? -Pe farfurii . -Cand ? -Alaltaieri …’ Limbajul sugereaza cresterea gradata a tensiunii . Cu un ton amenintator ,ii cere sotiei sa-i aduca farfuriile cumparate , si , cu o violenta batjocoritoare , le face tandari sub ochii inspaimantati ai acesteia . Cuprins de furie , pleaca insotit de capitan si de comisarul Turtureanu , hotarat sa recupereze biletele de la tiganci .Acestuia ii promite un procent din castig pentru a-l ajuta sa gaseasca biletele . Dovedeste o generozitate interesata : ii promite capitanului Pandele un anumit procent pt. a respecta superstitia , iar comisarului Turtureanu e dispus sa-i acorde un procent daca il ajuta sa recuperze biletele de la Chivute . Le ofera pana si acestora o parte din castig . Pana la gasirea biletelor Lefter Popescu evolueaza intre speranta si disperare (“… d. capitan Pandele citeste gazeta de seara iar d. Lefter asculta pus pe ganduri…”) La berarie , trece prin cele mai cumplite stari depresive , mai intai pentru ca in gazeta scria ca in sase luni banii vor intra in fondurile loteriilor , apoi pentru pentru ca vede privirea plina de repros si amenintari tacite ale sefului sau , care-l credea bolnav . De aceea , sentimetul de vinovatie il apasa , mai ales ca d. capitan Pandele il acuza direct , iar seful il dispretuieste fatis pentru minciuna . Torturat de gandul de a nu gasi biletele la timp , el incearca sa schimbe tactica in relatia cu chivutele . Lefter spera sa le convinga cu duhul blandetii , dar nu reuseste , fiind lovit si alungat de tiganci : “Si pana sa apuce d. Popescu sa salute macar , se pomeneste fleasc! Drept in ochi , o strachina cu prune sleite […] Si , dupa ce i-au luat vazul , trage-i pumni , palme , si pe urma care cu ce apuca (…) “ Obsedat de aceasta problema si agitate , eroul ii suprinde si pe cunoscutii lui prin nelinistea tradata de un comportament schimbat , conflictual , asa cum observa chair comisarul Turtureanu : ‘De mare belea mi se pare ca mi-ai dat , nene Popescule m cu ipohondriile dumitale !” Lefter este rugat de seful sau sa se intoarca la munca pentru a nu-si pierde slujba . Cautand dosarul cerut m eroul descopera biletele in sertarul biroului . In aceste momente fericirea lui atinge cote maxime , ajungand pana la extaz “Toti zeii ! toti au murit ! toti mor ! numai Norocul traieste si va trai alaturi cu vremea , nemuritoare ca si el ! … Sunt aci! … aci , biletele! … aci era soarele stralucitor cautat atata timp orbeste pe-ntunerec! .” Gasind biletele , el isi depune arogant demisia catre sef :”(…) Sanatatea mea prea delicata nu-mi permite sa mai support asprimile de tot felul ale servicului .Va rog dar respectuos sa binevoiti a-mi primi demisia din postul ce ocup la acest onor. Minister . Binevoiti etc. Eleutheriu Poppescu “ Aceasta este prima data cand isi foloseste numele adevarat , folosit in trecut cand era in lipsa de bani . Fericirea lui Lefter Popescu tine foarte putin pentru ca biletele erau inversate si atunci cand constata ca visul de imbogatire s-a spulberat se comporta ca un nebun , il jignestep e bancher dand din palme si facand taraboi . Presupusul castig la loterie , unicul din viata eroului , atunci cand s0a dovedit a fi o fantasma , l-a distrus pe Lefter pentru totdeauna Cu toate aceste manifestari , Lefter Popescu e un om obisnuit intr-o situatie neobisnuita si de aceea comportamentul lui e anormal . E o victima a hazardului fiind permanent urmarit de ghinion . In ciuda situatiilor comice in care e prezentat personajul , atitudinea autorului nu e una batjocoritoare ci , dimpotriva , il invaluie cu multa intelegere si chiar compasiune care apare pregnant exprimata in finalul textului . Acest om obisnuit , simplu functionar , orbit de iluzia unei imbogatiri neasteptate , nu poate rezista perspectivei de a-si vedea visul naruit. Lefter Popescu este victima hazardului , care a hotarat ca el sa ramana un amre ghinionist si un om simplu , asa cum a fost toata viata . Trasaturile personajului sunt prezentate direct de catre autor , de alte personaje (comisarul Turtureanu , capitanul Pandele s.a. ) sau de personajul insusi (autocaracterizare) , ori se desprind indirect prin actiune , din comportamentul , gesturile , felul de a vorbi , gandurile si relatiile acestuia cu celelalte personaje . Tot zbuciumul interior , penduland intre fericire si disperare ,intre bucurie si deznadejde , duce inevitabil la prabusirea psihologica a personajului , care nu-si paote depasi conditia umila si banala a omului oarecare , sortit sa ramana un anonim in lumea asta . Si prin nuvela “doua loturi “ca si prin celelalte opera ale sale , autorul s-a dovedit a fi un creator de viata exceptional . “Si de data aceasta caragiale e realizat un perosnaj credibil , caruia i-a dat suflare de viata” (Garabet Ibraileanu) O anume naivitate a personajului , speranta si dorinta de a-si depasi conditia modesta , visurile lui trezesc simpatia noastra 쥁