Referat Dimitrie_Cantemir_Opera_scriitorului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Dimitrie_Cantemir_Opera_scriitorului si de asemenea puteti face Download Referat Dimitrie_Cantemir_Opera_scriitorului

Citeste fragmente din Referat Dimitrie_Cantemir_Opera_scriitorului

Dimitrie Cantemir Consideraþii preliminare: Cel mai mare reprezentant al umanismului românesc. A avut o formaþie enciclopedicã cu preocupãri în diferite domenii: istoria, filozofia, literatura, matematica, limbi orientale, muzica. Ca om al renaºterii, Dimitrie Cantemir ºi-a desfãsurat activitatea într-o epocã a înfloririi a culturii române. A fost o personalitate multilateralã, care a realizat prima sintezã a culturii naþionale, pregãtind apariþia iluminismului. Marea majoritate a operelor sale se bazeazã pe o vastã documentaþie, folosind izvoare strãine în limbile germanã, francezã, rusã, polonã, turcã. Multe lucrãri au fost elaborate iniþial în limba latinã. Referindu-se la locul ºi importanta lui Dimitrie Cantemir în cultura româneascã, George Cãlinescu afirma: Cantemir este un Lorenzo Medici al nostru, Zoe D.Buºulenga: Cantemir a fixat un tip de intelectual plurivalent. Nota originalã pe care o aduce Cantemir în epoca sa este cutezenta intelectualã. Ca domnitor, în scurta sa domnie Cantemir a dovedit vederi progresiste. A înlãturat vechile funcþii boiereºti; i-a scutit pe þãrani de o parte a din dãri; a obligat mãnãstirile sã plãteascã dãri; a urmãrit formarea unui stat centralizat ,care sã limiteze puterea marilor boieri; a realizat a alianþã antiotomanã cu Petru I., þarul Rusiei. Pentru meritele sale ºtiinþifice ºi literare, Dimitrie Cantemir a fost ales mebru al Academiei din Berlin. Oprea lui Dimitrie Cantemir: 1. Opera filozoficã: Logica, Metafizica, Imaginea ºtiinþei sacre, Despre conºtiinþã, Diavolul sau gâlceava înþeleptului cu lumea sau giudeþul sufletului cu trupul. Ultima este prima lucrare filozoficã româneascã. În aceastã lucrare întâlnim diºputele medievale despre timp, suflet, naturã, conºtiinþã. Dimitrie Cantemir sugereazã superioritatea omului asupra celorlalte vieþuitoare; face din om un stãpân al lumii; susþine superioritatea a vieþii spirituale asupra condiþiei biologice a omului; încearcã sã defineascã concepte filozofice ºi sã alcãtuiascã o terminologie filozoficã. 2. Opera istoricã: Creºterea ºi descreºterea curþii otomane, Hronicul vechimii romano-moldo-latine, Viaþa lui Constantin Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor ºi ale Brâncovenilor. În Creºterea ºi descreºterea curþii otomane Dimitrie Cantemir face istoria imperiului otoman ºi analizeazã cauzele care aduc la destrãmarea sa; insistã asupra posibilitãþilor poporului asuprite de aºi cuceri libertatea. Lucrarea a fost tradusã ºi publicatã în englezã, francezã, germanã ºi prin ea cultura românã intrã în circuitul culturii universale. Hronicul vechimii romano-moldo-latine a fost scrisã în 1714-1715 la cererea Academiei din Berlin. Hronicul este opera unui istoric modern. Pentru scrierea acestei lucrãri Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare române ºi strãine în limbile latinã, greacã, polonã ºi rusã. Dimitrie Cantemir greºeºte când absoluteazã contribuþia romanilor la formarea poporului român. Dimitrie Cantemir susþine originea romanicã a tuturor românilor, folosind ca argumente numele þãrii ºi limba românã: Romanii sunt moºii ºi strãmoºii noºtri, a moldovenilor ºi a tuturor oriunde se aflã a românilor, precum ºi singur numele de moºie ne aratã ºi limba cea pãrinteascã un nebiruit martor ne este. Cantemir aratã cã suntem urmaºii unui popor, care a creat o civilizaþie ºi o culturã clasicã. Cantemir nu izoleazã istoria românilor de istoria altor popoare, ci o integrare în istoria universalã. Spre deosebire de cronicarii, care au scris numai despre moldoveni, Cantemir scrie despre toti românii macedoneni în Descrierea Moldovei. A fost scrisã din cererea Academiei din Berlin; a fost scrisã iniþial în latinã, apoi tradusã în românã; este prima lucrare ºtiinþificã româneascã în care autorul încearcã sã defineascã individualitatea poporului român printre celelalte popoare, individualitatea istoricã materialã ºi spiritualã; este o monografie care prezintã complex ºi complet Moldova de la începutul secolului al XVII-lea. Lucrarea are în primul rând un înþeles ºtiinþific, pentru cã ne dã informaþii preþioase despre organizarea socialã, politicã, culturalã a Moldovei, istoria, geografia, etnografia ºi economia ei. Lucrarea are un înþeles literar pentru cã ea cuprinde elemente de exprimare artisticã: epitete, comparaþii, descrieri, portrete. Descrierea Moldovei are trei pãrþi : partea geograficã, partea politicã ºi partea culturalã. 1. Partea geograficã Cuprinde informaþii despre numele Moldovei, hotarele vecini, legenda despre al doilea descãlecat a lui Dragoº vodã; aºezarea geograficã; formele de relief, munþii, dealurile, câmpiile roditoare, livezile apele, viile de la Cotnari ,bogãþiile subsolului: aur, fier ºi sare, petrol; fauna bogatã ºi variatã; tinuturile ºi târgurile; culturile de grâu, ovâz; pãdurile întinse. Cantemir se opreste mai mult asupra Ceahlãului, oferindu-ne o descriere ºtiinþificã a acestuia, dar care cuprinde ºi câteva imagini artistice. Astfel vârful Ceahlãului se înalþã ca un turn ºi este acoperit de zãpezi vesnice. De pe culmea muntelui un pârâu alb se rostogoleºte peste stâncile abrupte. 2. Partea politicã Cuprinde organizarea politicã ºi administrativã a þãrii. Aflãm informatii despre: forma de stat; înscãunarea ºi mazilirea domnilor; ranguri boiereºti; oastea moldoveneascã ºi conducãtorii ei; legile Moldovei; divanul domnesc; tributul plãtit turcilor; obiceiuri de la curtea domneascã. 3. Partea culturalã Aflãm informaþii interesante despre graiul moldovenesc, despre cuvinte care la început au fost latineºti apoi slavone. Cantemir vorbeºte despre religia moldovenilor, despre mãnãstiri, biserici ºi preoþi. Vorbeºte despre folclorul românesc, despre jocurile populare, înmormântãri, bocetul. Concluzii: Lucrarea cuprinde idei progresiste, democratice vorbind de exemplu despre transformarea rãzeºilor în þãrani, prin contopirea pãmânturilor de cãtre marii boieri. La sfârºitul lucrãrii Cantemir anexeazã prima hartã a Moldovei. Descrierea Moldovei este cea mai complexã lucrare despre stadiul de dezvoltare al Moldovei la sfârºitul secolului al XVIII-lea.  3. Oprea literarã a lui Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglificã (secretã): Este o operã barocã, greu de introdus într-o specie literarã. Astfel ea a fost consideratã roman politic de aventuri, carte de memorii, jurnal, pamflet. Este primul roman românesc. Modalitatea esentialã folositã de autor este alegoria. De ce foloseºte Cantemir alegoria? Cantemir foloseºte cu un scop defensiv, pentru a putea vorbi liber, în voie despre evenimente ºi personalitãþi contemporane atribuind figure animaliere groteºti duºmanilor sãi, Cantemir încearcã o revansã mãcar pe plan spiritual, prin scris un cãrturar deosebit era firesc sã aleagã o modalitate originalã de exprimare Valoarea literarã: are o valoare documentarã, istoricã pentru cã ne ofera informaþii valoroase despre Moldova, Þara Româneascã, Curtea Otomanã, rãscoalele þãrãneºti pentru obþinerea tronului (rivalitatea dintre familiile domnitoare Brâncoveanu ºi Cantemir) lucrarea are ºi o valoare autobiograficã, pentru cã Dimitrie Cantemir, povestind despre alþii, el povesteºte despre sine; asistãm astfel la drama unui om, care a cunoscut puterea, avea dreptul la ea ºi i s-a luat pe nedrept; din acest punct de vedere, opera este modernã, exprimând sentimentul de înstrãinare, de însingurare ºi de imposibilitate de a comunica cu ceilalþi are ºi o valoare literarã artisticã Dimitrie Cantemir cultiva un epic enciclopedic de naturã digresivã; întâlnim astfel digresiuni epistolare, oratorice; întâlnim frumoase descrieri de naturã, de exemplu descrierea Nilului, sau descrieri alegorice, descrierea Curþii Otomane. Portretele sunt realizate prin exagerare în sens pozitiv ºi negativ. Personajele sunt definite complex, prin portret fizic, prin fapte, prin dialog ºi monolog, prin discursuri. O foarte frumoasã paginã este lamentaþia inorogului. Subiectul romanului: Începe cu adunare electoralã pentru desemnarea domnitorului din Moldova. Corbul îl sprijinã pe tron pe Mihail Racoviþã; prin intrigele Cameleonului, Corbul urmãreºte sã obþinã confirmarea pe tron a lui Mihail Racoviþã. Romanul cuprinde evenimentele dintre 1705-1707, dar prin rememorarea inorogului evenimentele coboarã pânã în 1608, Cantemir insistã asupra cauzelor îndepãrtate ale urii dintre Brâncoveni ºi Cantemiri. Corbul, cu ajutorul Cameleonului, pune la cale prinderea ºi închiderea inorogului. Inorogul reuºeºte sã scape la Constantinopol; are loc o rãscoalã în urma cãreia ajunge la conducere o partidã favorabilã Cantemirilor. Pe tronul Moldovei ajunge Antiop Cantemir. Romanul se terminã cu o împãcare relativã între cele douã familii domnitoare. Existã o potrivire perfectã între masca animalierã ºi personaj. Prin imobiliãri repetate, autorul a creat masca inorogului, simbol al omului superior, neînþeles de cei din jurul sãu. Subiectiv, el creazã din Constantin Brâncoveanu o mascã animalierã dezagreabilã: el este Corbul, care sugereazã lãcomie nemãsuratã. La sfârºitul romanului Dimitrie Cantemir explicã evenimentele, personajele care se scund sub învelisul alegoriei. Aceastã operã complexã ºi complicatã se situazã la interferenþa mai multor curente ºi orientãri literare: Istoria ieroglificã aparþine evului vechi prin simbol, vis ºi alegorie; aparþine de iluminism prin elogiul libertãþii, dreptãþii ºi a egalitãþii ºi prin figura despotului luminat; de romantism þine prin pasiuni puternice, prin revolta inorogului înpotriva nedreptãtii ºi prin frumoasele descrieri de naturã; de realism þine prin interesul pentru social, prin imaginea autenticã a epocii. În concluzie: Operã literarã greu de încadrat într-o singurã specie, Istoria ieroglificã reprezintã un moment important în apariþia romanului românesc. Autorul elibereazã de modele religioase ºi cronicãresti ºi prin subiectivitatea ºi imaginatia sa realizeazã prima operã literarã propriu-zisã. În ceea ce priveste limbajul lui, Dimitrie Cantemir contribuie substantial la îmbogãþirea limbii române. El foloseºte fondul vechi românesc, dar împrumutã – când este necesar limbile latinã ºi greacã. Fraza sa este amplã, arborescentã, cu verbul la sfârsit, dupã tipar latin. Când scapã sub influenþa acestui model, povestirea sa este simplã, vioaie, antrenantã. Prin contributia lui Cantemir se pun bazele unor specii literare ca fabula, elegia, romanul alegoric, pamfletul politic. Cantemir este primul scriitor satiric în literatura românã. În opera sa întâlnim ironia, satira, invectiva ºi pamfletul. Este autorul primei lucrãri româneºti. Cantemir este ºi primul orientalist român prin douã lucrãri: Sistema religiei mahomedane ºi Manual de muzicã turceascã. Ilustreazã cel mai bine perioada veche de homo universalis. PAGE PAGE 332 Ü¥eÀ