Referat Evul Mediu

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Evul Mediu si de asemenea puteti face Download Referat Evul mediu

Citeste fragmente din Referat Evul Mediu

Situatia politica in sec. XIII - mijlocul sec. XVI In secolul al XIII - lea in spatiul Carpato-Danubiano-pontic se intensifica procesul de constituire a formatiunilor statale romanesti, care a inceput in secolele IX-X in Transilvania. Pe parcursul ecestui secol, datorita dezvoltarii relatiilor medievale a crescut numarul proprietarilor de pamint si a satenilor dependenti. Treptat asupra spatiului intercarpatic locuit de romani isi extindea dominatia Regatul Ungar. Invazia tataro-mongola din 1241 a stopat doar temporar expansiunea maghiara la sud si est de Carpati. Necesitatea de a se opune statelor vecine puternice a impulsionat procesul de unificare a formatiunilor statale razlete romanesti. O deosebita importanta in procesul de constituire a statelor medievale au avut-o caile comerciale internationale, care traversau teritoriul locuit de romani. Aceste cai, care aduceau venituri considerabile trebuiau aparate printr-o autoritate statala unica. Sub impactul premizelor interne si externe la sfirsitul secolului al XIII-lea in vaile riurilor Olt si Arges (la sud de Carpati) si riului Moldova (la est de Carpati) apar formatiuni statale, care devin nuclee unificatoare a viitoarelor state independente. La sud de Carpati, procesul de unificare teritoriala s-a incununat cu crearea Tarii Romanesti in frunte cu domnul Basarab I (1310-1352). La 1330 (in urma victoriei de la Posada asupra oastei maghiare conduse de regele Carol Robert) Ungaria a recunoscut Independenta acestui stat romanesc. La est de Carpati formatiunea statala aparuta la sfirsitul secolului al XIII-lea in valea riului Moldova devine in prima jumatate a secolului urmator (in timpul domniei voievodului Dragos) vasala a Regatului Maghiar. In 1359 in urma unei rascoale antimaghiare voievodatul isi capata independenta. Primul voievod independent al tarii numite Moldova (dupa numele riului) a devenit Bogdan I (1359-1365). O sarcina primordiala a statelor independente romanesti a fost iesirea la Marea Neagra si includerea lor in circuitul comertului international. Spatiul dintre Dunare si Nistru sub dominatie tataro-mongola. In secolele care au precedat invazia tataro-mongola spatiul din zona Dunarii de jos intra in sfera de intere ale Bizantului. Aproximativ in secolul IX bizantinii au ridicat cetatea Licostomo, care apara centrele comerciale de la gurile Dunarii. In 1261 in orasul italian Genuia, conform tratatului cu Bizantul a capatat dreptul de monopol asupra comertului in bazinul Marii Negre. Genovezii si-au continuat activitatea si dupa ce spatiul nord-pontic a fost cucerit de tataro-mongoli. Imperiul constituit de mongoli a inclus un teritoriu imens de la Oceanul Pacific pina in Carpati. In scopul organizarii comertului in acest spatiu, ei au incheiat tratate cu comunitatile genoveze din orasele de pe litoralul nord-pontic, acordindu-le anumite privilegii negustorilor din Caffa (in Crimeea), Vicina si Chilia etc. Astfel, negustorii genovezi, instalati la gurile Dunarii, si-au pastrat autonomia administrativa la Chilia, precum si dreptul de a stapini Cetatea Licostomo, care apara orasul din partea Dobrogei, devenita formatiune statala separata. In schimbul recunoasterii suzeranitatii tataro-mongole, negustorii genovezi din Chilia si-au extins relatiile comerciale inclusiv si comertul cu robi. In perioada dominatiei tataro-mongole capata o deosebita dezvoltare orasul port de la limanul Nistrului Cetatea Alba, situat pe locul fostei colonii antice Tira. Negustorii italieni numeau acest oras Malvocartro, Aspro - Castro, Moncastro, iar tatarii - Agja - Kepman. Asupra orasului port a incercat sa-si extinda autoritatea si Taratul Bulgar. Dar pina la urma Hoarda de Aur isi impune aici administratia sa proprie, bate moneda locala. Aceeasi situatie era caracteristica si pentru orasul de la Dunare - Vicina. In orasele porturi locuia o populatie polietnica: italieni-genovezi, greci, bulgari, tatari, romani. Ultimii erau mai mult concentrati in afara orasului propriu-zis, fiind producatori de marfuri agricole. Cele mai mari venituri negustorii italieni le capatau din comertul cu grine. Prin portul Caffa orasele din spatiul dintre Dunare si Nistru intretineau relatii comerciale cu tarile din Asia (Iran, India si China). Orasul - port Cetatea Alba in componenta Tarii Moldovei. La sfirsitul anilor 60 ai sec. XIV tataro-mongolii, pierzind batalia de la Sinie Vodi (1363) cu ducele lituanian Olgherd, sunt nevoiti sa paraseasca teritoriul dintre Dunare si Nistru. La 1386 Cetatea Alba este mentionata ca parte componenta a Tarii Moldovei. Domnii moldoveni construiesc aici o puternica cetate si prin intermediul orasului-port includ Tara Moldovei in circuitul comertului international. Intr-un rastimp scurt a fost valorificat drumul comercial moldovenesc, care lega Europa Centrala de Orientul Apropiat. Drumul trecea de la Lvov spre Cernauti, Dorohoi, Suceava, Iasi, Lapusna, malul drept al Nistrului, Cetatea Alba. O ramificare a acestui drum ducea prin punctul vamal Tighina de pe Nistru spre Crimeea. Drumul comercial moldovenesc a impus de a se situa pe planul doi "drumul tataresc", care in perioada dominatiei turco-tatare trecea prin stinga Nistrului. Din Orient se aduceau in Europa matasuri, stofe fine, perle, mirodenii, orez, stafide etc. Tara Moldovei pazea aceasta cale si lua vama de la negustori. La 1408 domnul Moldovei Alexandru cel Bun a acordat privilegii comerciale negustorilor din Lvov care duceau comert de tranzit prin Moldova. Cetatea Alba a jucat un anumit rol si in consolidarea religiei ortodexe din Moldova. La inceputul secolului al XV-lea domnul Alexandru cel Bun a adus din Cetatea Alba la Suceava moastele sfintului martir Ioan cel Nou (care se presupune ca devenisera martir la Caffa). Acest sfint era considerat ocrotitorul Tarii Moldovei. O importanta mare capata Cetatea Alba in sistemul de aparare a Moldovei in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504), cind creste pericolul expansiunii otomane. In oras atunci locuiau circa 20.000 de oameni printre care de rind cu moldovenii erau cunoscuti negustori genovezi, armeni, greci. La 1486 Cetatea Alba este atacata de otomani de pe mare si d peste uscat. Dupa o rezistenta eroica a garnizoanei din cetate ea este cucerita de oastea turceasca. Cea mai mare parte a orasenilor a fost vinduta in robie sau deportata in Asia Mica. Orasul, numit de turci Akerman devine un fropost important al dominatiei otomane in spatiul nord-pontic. Orasul - port Chilia in componenta Tarilor Romane. La sfirsitul secolului al XIV-lea domnul Tarii Romanesti Mircea cel Batrin (1386-1417) isi extinde autoritatea asupra Dobrogei. Tot atunci domnitorul include in stapinirile sale si teritoriul de la est de gurile Dunarii, impreuna cu orasul port Chilia. Acest teritoriu capata denumirea de Basarabia dupa numele dinastiei fondatoare sub tara Romaneasca. La Chlilia Mircea construieste o cetate puternica. Comunitatea genoveza din oras isi pierde autonomia administrativa. Dar orasul continua sa joace un rol important in comertul cu griu in spatiul pontic si mediteranean. La inceputul secolului al XV-lea, cind se astepta un nou atac turcesc, Mircea a transmis teritoriul din stinga Dunarii in afara de Chilia lui Alexandru cel Bun pentru ca acesta sa apere gurile Dunarii. La 1412 Alexandru isi va impune autoritatea si asupra Chiliei. Preluind acest port, Moldova controla si un alt drum comercial , care venea din Europa centrala la Brasov, apoi prin Tara Romaneasca la Chilia .La 1448 Moldova din nou pierde orasul Chilia, care revine Tarii Romanesti, iar in cetate este instalata o garnizoana maghiara cu scopul de a apara orasul de pericolul otoman. Numai la 1465 in urma unui atac al domnului Moldovei Stefan cel Mare, Chilia revine la Tara Moldovei. Orasul avea o populatie ceva mai mica decit cea a Cetatii Albe. Dar rolul ei in comertul international raminea deosebit de important. Acest oras port a avut aceeasi soarta ca si Cetatea Alba, fiind la 1484 cucerit de otomani. Pierderea litoralului nord-pontic de catre Moldova a deschi calea spre instaurarea in tara a regimului suzeraniatii otomane. Documente …Negustorii ce locuiesc in Akkerman (Cetatea Alba n. ns.)sa vina cu vasele lor la Adrianopol, la Brusa si Constantinopol, sa vinda si sa cumpere atit in timpul cind vor veni cit si cind vor pleca…beii si spahii sa nu le aduca paguba nici negustorilor, nici marfurilor lor. Din privilegiul dat negustorilor straini de Mehmed al II-lea. 9 iunie 1456 Chilia "este cheia si poarta de la toata Tara Moldovei, a Ungariei, a Tarii de la Dunare (Tara Romaneasca n. ns)" iar Cetatea Alba "cheia si poarta la toata Polonia, Rusia, Tataria si intreaga Mare Neagra". Din scrisoarea sultanului Baiazid al II-lea catre locuitorii orasului Raguza. 11 august 1484. Linia timpului 1241 - marea invazie tataro-mongola 1261 - Orasul Genuia capata de la Bizant dreptul de monopol in comertul pontic. 1330 - Recunoasterea independentei Tarii Romanesti de catre Ungaria. 1359-1365 - domnia lui Bogdan I 1359 - Rascoala anti-ungara in Moldova. 1360, noiembrie 27 - 1361, mai 12 - registrul tinut la Chilia de catre notarul genovez Antonio de Podenzolo atesta o intensa activitate comerciala la Dunarea de Jos, de unde se exportau spre capitala Bizantului mari cantitati de griu, mire, ceara, vin, sare, peste si alte produse. 1365 - Recunoasterea independentei Tarii Moldovei. 1371, martie 9 - intemeierea unei episcopii catolice la Siret, capitala Moldovei. Circa 1375 - circa 1391 - domnia lui Petru I, in timpul caruia Moldova cunoaste o perioada de prosperitate economica 1377 - Petru I bate primele monede ale Moldovei, grosi de argint 1386 - Prima mentiune a Cetatii Albe in componenta Moldovei. 1392 - prima mentiune documentara cunoscuta a Bucovinei desemnind partea de nord-vest a Moldovei 1392, martie 30 - Roman, domnul Moldovei, se numeste "Marele singur stapinitor, cu mila lui Dumnezeu domn Io Roman-voievod, care stapineste Tara Moldovei, din munte pina la mare" 1400-1432 - domnie lui Alexandru cel Bun in Moldova. Pe plan intern s-a ingrijit de dezvoltarea tarii: organizarea institutionala, intensificare comertului, recunoasterea mitropoliei moldovene de catre Patriarhia de la Constantinopol, etc. Pe plan extern: a sustinut lupta polonilor impotriva cavalerilor teutoni si a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei. 1412 - Moldova isi extinde autoritatea asupra Chiliei. 1436 - prima atestare documentara a localitatii cu numele Chisinau 1448 - Chilia revine Tarii Romanesti. 1457-1504 - domnia lui Stefan cel Mare. Unul din cei mai remarcabil domnitori din istoria Moldovei. In timpul domniei sale Moldova a devenit un stat puternic economic si militar. Pe plan extern a luptat pentru apararea independentei, respingind incercarile de cotropire ale dusmanilor. A obtinut un sir de voctorii de prestigiu in fata Imperiului Otoman, oprind astfel inaintarea lor spre Europa centrala. 1465 - Domnul Moldovei Stefan cel Mare recucereste Chilia. 1484 - Cetatea Alba si Chilia sunt cucerite de catre Imperiul Otoman. 쥁`